Page 41 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 41
Proletari din toate ţările, uniţi-vă !
ANUL XXXI
NR. 6 592
DUMINICA,
14 IANUARIE
1979
4 pagini — 30 bani
in centrul dezbaterilor adunărilor
„CEA MAI BUNĂ
generale ale ţăranilor cooperatori— BIBLIOTECA ŞCOLARA“
tu cadrul concursului na
realizarea ireproşabilă ţional „Cea mai buna bi
blioteca şcolara“, organizat
sub egida celei dc-a ir-a
ediţii a Festivalului naţional
a indicatorilor de plan pe anul 1979 „Cintarea României“, jude
ţul Hunedoara a ocupat un
loc de cinste. Bibliotecilor
VIOREL OCOŞ şcolare de la Liceul peda
gogic Deva şi Liceul indus
secretar al Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R., trial nr. 1 Lupeni li s-att a-
preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. cordaţ, pentru activitatea
fructuoasă desfăşurată, pre
mii speciale.
Adunările generale ale listă şi se fac, unde este ca
cooperativelor agricole de zul, completări în consiliile
producţie şi asociaţiilor eco de conducere. RECOLTA ViNĂTORILOR
nomice intercooperafiste, ca Desfăşurîndu-se sub sem Vinătorii sportivi de la
re în acest an se vor desfă nul imperativelor de perfec noi din judeţ se pot lăuda,
şura în perioada 15 ianua ţionare a întregii vieţi eco- C.S. Hunedoara : Vedere din hala laminorului de 750 mm. cu o recoltă bună pe anul
rie — 28 februarie, au o nomico-sociale şi de promo care a trecut. Ei au predat
semnificaţie deosebită în via vare a spiritului revoluţionar la export 5 142 ltg carne do
vinal, cu 442 kg peste plan.
ţa unităţilor agricole, anul în producţia agricolă, de
1979 fiind liotărîfor în în trecere la o nouă calitate,
făptuirea obiectivelor eco- imperative formulate de se T | În ce direcţii acţionaţi
nomico-sociale ale actualului cretarul general al partidu ÎSSSSozi
cincinal. Constituind o expre lui, t o v a r ă ş u l Nicolae Ancheta noastră pentru îndeplinirea ritmica alta
sie elocventă de aplicare în Ceauşescu, adunările genera
viaţă a principiilor democra le ale ţăranilor cooperatori
ţiei cooperatiste, adunările şi asociaţiilor economice in- ________________| a planului pe 1979 ? Dintre cci 22 mistreţi im-
generale ale ţăranilor coope fercooperatiste vor face o.a- puşcaţi în trimestrul IV,
ratori — care reprezintă fo- profundotă analiză asupra doar două au fost femeie,
.rul suprem de conducere şi activităţii economico-finoncia- Rezultatele bune se obţin cu mineri bine pregătiţi, iar media «le greutate pe un
exemplar a fost de 9G,4 kg,
de adoptare a hotărîriior re din anul 1978, evidenţiind ceea ce pentru cunoscători
care privesc propăşirea fie neajunsurile şi cauzele care înseamnă un rezultat foarte
cărei unităţi —, sînf chemate au influenţat negativ neînde- care lucrează într-un climat de ordine şi disciplină bun. în primele zile ale a-
ceslui an, au fost preilaţi
să analizeze în spirit de e- plinirea indicatorilor de plan, la export Încă 9 mistreţi.
xigenfă, în mod critic şi au precum şi măsurile ce trebuie
tocritic, activitatea economi- luate pentru valorificarea de ÎN ATELIERE NO!
co-finaneiară desfăşurată în plină a rezervelor de creş miner Gheorghe Mirăuţă a
anul 1978, să dezbată şi să tere a producţiei agricole, ţinut să precizeze : „Discipli In prezent Ia secţiile do
oprgbe planu-l de producţie în special a producţiei mar na ţine de la intrarea şi plnă mecanizare din Densuş, Kiş-
la ieşirea clin serviciu: mai
şi financiar pe anul 1979, fă de cereale, legume, fruc exact spus, ea include: ve ea, Ţeben, Silvaş şi Cinciş,
mecanizatorii lucrează. în a-
precum şi măsurile tehnico- te, plante tehnice, lapte, nirea la timp la şut, respec teliere noi la repararea u-
organizatorice menite să asi carne, lînă şi alte produse, tarea programului de lucru tilajelor agricole. La aceste
gure îndeplinirea sarcinilor tn strînsă legătură cu aceste şi a tehnologiilor de extrac secţii au fost date, de ase
menea, în folosinţă depozi
economice şi a angajamen aspecte, var fi analizate sti ţie, exploatarea şi întreţine te de carburanţi, au fost
telor asumate în întrecerea lul şi metodele de muncă Ancheta noastră la I.M. ciplină — element. esenţial rea atentă a utilajelor. întra construite platforme pentru
socialistă. De asemenea, în ale consiliului de conducere Paroşeni a inceput la secto in realizarea ritmică a pro jutorarea .şi înţelegerea intre parcarea şi întreţinerea u-
ortaci“.
tila.jelor din dotare.
cadrul ordinii de zi se dez de C.A.P., felul cum au fost rul II. sector cu rezultate ducţiei de cărbune. Ca un aspect al disciplinei
bate raportul comisiei de re onorate prevederile contrat - deosebite in anul trecut, undo —■ Fără ordine şi discipli bine înţelese, la I.M. Paro
şeful sectorului şi în acelaşi
vizie, se aprobă angajamen nă, tehnica modernă .cu ca şeni, predarea şi preluarea CLASAMENTUL
timp secretarul comitetului re mina noastră a fost do
tul luat în întrecerea socia (Continuare în pag. a 2-a) de partid pe prună, tovarăşul tată in ultimii doi ani nu ar lucrului din mers, în abata GOSPODARILOR
Ioan Răţuiescu, nc-a dat tot putea fi temeinic stăpînită, je, a devenit de mult o prac Zilele trecute s-a defini
„Mai
in
dacă
mult,
tică.
sprijinul. utilajele de mare productivi timpul şutului intervin defec tivat „clasamentul“ celor
ÎN INTERIORUL ZIARULUI « Am adresat interlocutorilor tate n-ar putea fi exploata ţiuni ale utilajelor sau alte mai buni gospodari de com
întrebare:
te corespunzător .şi n-ar da
singură
In
cc
bustibili gazoşi, pe 1978, «lin
direcţii acţionaţi pentru în randamentele scontate, altfel probleme — afirma şeful de C.S. Hunedoara. Locul I —
schimb Constantin Babei, din
• Urgenţe pe traseul cărbunelui Valea Jiului — deplinirea ritmică a planului spus, nu nc-am putea face brigada lui Fazakaş Francisc uzina nr. 6, cu 900 000 metri
Mintia : organizare, disciplină, operativitate ! pc anul 1979 ? Şi cu toate că planul — aprecia maistrul — nu plecăm pină nu le re eubi, locul II — uzina nr.
ia I.M. Paroşeni ordinea şi miner Alexandru Bucea. Dar zolvăm. Noi am venit din 5, cu 374 000 metri cubi,
• Pagină „Ritmuri hunetlorene“. Din cuprins : disciplina nu constituie o pro iată, noi ne-am mobilizat, proprie iniţiativă ia lucru in locul III — uzina nr. 1, cu
120 ooo metri cubi. Slnt can
Presa românească şi străină despre Unirea de la 1859 ; blemă, cei cu caro am stat de am lucrat bine in 1978 şi a- zilele do 1 şi 2 ianuarie, pen- tităţile economisite dc co
„Cu faţa spre stea“ ; Pictura naivă ; Versuri vorbă, au fost unanimi în a vem mîndria că ne-am rea DUMITRU GHEONEA lectivele muncitoreşti din u-
aprecia că se străduiesc să lizat şi depăşit planul cu zinele respective, în anul
® Agendă (program TV., radio, cinema, vremea) «Ic muncă «ic curfnd înche
îmbunătăţească în continua vreo 18 000 tone de cărbune. iat.
re climatul dc ordine şi dis Continuind ideea, maistrul (Continuare în pag. a 2-a)
Dacă o vedefi, aducefi-i aminfe
că are acasă doi copii
fumătorul formator Cavril Manea pii. Părăsirea domiciliului a umplut
de la Întreprinderea ,,Victoria“ din insă- paharul. Readusă acasă din
Căian are necazuri. Necazurile lui umblările ei, de către organele de
vin din situaţia de a fi in acelaşi stat, Tiberia Manea a abdicat din
timp şi tată şi mamă pentru două nou, la foarte scurt timp. de la în
fetiţe. Spre cinstea lui, poartă celor datoririle de mamă şi soţie, tn le
două fetite o grijă cu adevărat pă gislaţia noastră, abandonul familial
rintească. Unde e cea pc care feti se pedepseşte. Soţul şlie aceasta şi
ţele o numesc in că mamă? Merită totuşi, nu cere să se aplice legea.
să se numească astfel doar pentru Mai crede că tn femeia eare-i poar
faptul că le-a adus pe lume. tă numele se găseşte totuşi încă o
Există din păcate specimene lip fă rimă de dragoste faţă dc copii şi
site de sentimente omeneşti. Cum că firul acesta slab ar putea s-o
altfel poţi să califici o mamă ca- tragă înapoi, către ai săi.
re-şi abandonează copiii dc dragul Intre timp, oameni de omenie, oa
aventurii sentimentale ieftine, dar meni cu simţul datoriei civice l-au
cumplit de păgubitoare pentru su ajutat pe muncitorul formator Gri-
fletul încă nevinovat al copiilor, vril Manea să rezolve una din cele
pentru evoluţia lor de acum şi de mai acute probleme ale familiei :
mai lirziu ? ! Tiberia Manea este un îngrijirea celor două fetiţe in tim
asemenea specimen. Mult s-a luptai, pul cit tatăl lor e la serviciu. In
cu sine tatăl celor două fetiţe pină nişte oameni străini dc familia Ma
ce s-a hotărit să-şi spună altora ne nca (dar nu străini dc răspunderile
cazul. In asemenea ocazii e ca şi lor, căci oamenii aceştia reprezintă
cum le-ai arăta gol-goluţ, în faţa consiliul popular orăşenesc) a exis
lumii, dar ce să facă omul? Cea tat faţă de cele două fetiţe mai
care s-a hotărit. in urmă cu 6 ani multă grijă părintească decit au
să-i fie tovarăşă de viaţă la bine şi aflat ele la femeia care le-a adus
la greu a lăsat doar pe umerii lui pe lume.
sarcina creşterii şi educării copiilor.
Poate că rîndurile acestea o vor
Pentru a o readuce in mijlocul fa trezi din amorţeala lipsei de răspun
miliei, omul a apelat mai. intii la
dere pe Tiberia Manea, căci atunci
organele de stat. Desele escapade cină va ajunge legea să-şi spună
Constructorii la datorie. Prin munca lor neconforme cu morala ale soţiei, cu vini ul, va fi lirziu pentru ea.
neobosită, pc harta judeţului nostru, aseme La Rîu Mare—Retezat e iarnă adevărată. Dar munca nu
nea întregii ţări, apar noi obic«rtive econo le-a suportat de dragul celor doi co TH. MĂRCUŞ conteneşte. Se lucrează la drumul ce tUicc spre cariera du
mice şi social-culturale. arocamente pentru baraj. Foto : V1RGIL ONOItf
