Page 42 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 42
Pug. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6
(Urmare din pag. 1) tă în fiecare unitate trebuie
În centrul dezbaterilor să vizeze îndeplinirea tuturor Rezultatele bune se obţin
indicatorilor de plan pe a-
tuale, cum s-au aplicai pre
vederile statutare privind or adunărilor generale ale cest an şi recuperarea res fUT ELE
ganizarea şi retribuirea mun tanţelor acumulate din anii cu mineri bine pregătiţi, care
cii, respectarea democraţiei anteriori ai acestui cincinal,
cooperatiste, repartizarea ţăranilor cooperatori în special la producţia Duminică,
producţiei, utilizarea mijloa marfă. lucrează intr-un climat 8,00 t
celor materiale şi băneşti ale ordine şi disciplină în mun cole, adunarea generală a Practica a demonstrat că liu
8,15 Tot inai
unităţilor, cit şi aportul secţii că, la înfăptuirea programu membrilor cooperatori are eficienţa adunărilor generale 9.10 Şoimii i
lor de mecanizare la spori lui de măsuri politico-ideofo- menirea să aprobe, planul ale cooperatorilor şi asocia de ordine şi disciplină nul la
rea producţiei. In acest con gice şi cultural-educative, de producţie şi bugetul de ţiilor economice intercoope- noaşte“
text, un accent deosebit este perfecţionarea pregătirii pro venituri şi cheltuieli pe anul ratisfe este hotăritor condi Să ţină. Să dăm cît mai mult 9,20 Film se:
necesar să fie pus în toate fesionale a cooperatorilor, 1979, din care derivă volu ţionată de modul cum orga (Urmare din pag. 1) cărbune“. Pii : „C
Episodu]
unităţile pe modul de gos îmbunătăţirea condiţiilor de mul de muncă, sarcinile de nizaţiile de partid şi consiliile Colectivul I.M. Paroşeni — 9,45 Pentru
podărire a fondului funciar munca, prevenirea accidente producţie şi retribuţia cuve de conducere se preocupă tru a termina mai repede imitate etalon pe ramura neavoas 1
şi pe respectarea tehnologii lor şi a îmbolnăvirilor pro nită fiecărui cooperator, nu de pregătirea acestor adu montarea noului complex me minieră şi fruntaşă pe 1978 10.00 Viata s;
11.15 De stra;
lor de lucru stabilite pentru fesionale. Vor fi analizate, de mărul minim de norme ce nări, de conţinutul şi com canizat. E drept că iată de între minele Văii Jiului — 11,45 Inchlder
fiecare cultură. Evident, se asemenea, rezultatele între trebuie efectuate pentru a bativitatea materialelor pre primul complex, pe care este hotărît să muncescă şi 13.15 Telex
vor reliefa rezultatele eco cerii socialiste între formaţii beneficia de lot în folosin zentate, de participarea la l-am montat în 20 de zile, mai bine în acest an, să-şi 13.20 Album <
10.35 EI Mun
acesta
nomice şi financiare înregis-' le de muncă şi modul de în ţă, contribuţia unităţilor la dezbateri a cît mai mulţi pe zile, şi l-am terminat în sporească aportul la realiza tina. Pd
5
15
din
ianuarie
trate în fiecare sector de pro deplinire a angajamentelor fondul centralizat al statu cooperatori, care să facă dăm producţie cu el. Este rea producţiei de cărbune de rctrospe
ducţie al C.A.P., remarcînd asumate de fiecare C.A.P., lui, modul de echilibrare a propuneri privind sporirea şi acesta, cred eu, un aspect care ţara are nevoie. Impe natului
bal 1978
rativul numărul unu este rit-
formaţiile de muncă frunta participarea unităţilor la ac veniturilor şi cheltuielilor, ni producţiei agricole, dezvol al disciplinei corect înţele ■ micitatea, realizarea zi de zi 17.50 Film sei
kespean
şe şi adresînd critici celor ţiuni de cooperare, inclusiv velele de producţie stabilite tarea avuţiei obşteşti, creşte se, al hotărîrii noastre de a şi decadă cu decadă a preve 18,40 Micul ei
care nu şi-au îndeplinit sar în cadrul asociaţiilor inter- la fiecare cultură, specie şi rea veniturilor C.A.P. şi ale munci mai mult şi mai bine“. derilor planului fizic, respec mici
în acelaşi ton de exigen
cinile ce le-au revenit. cooperatiste, sprijinul primit categorie de animale, pre membrilor cooperatori. ţă faţă de ordine şi discipli tiv a tonelor de cărbune ex 19.00 Telejurn
File de
O subliniere aparte se din partea consiliilor inter- cum şi alţi indicatori econo- în ceea ce priveşte adu nă, de mobilizare exemplară tras din subteran. 19.15 ra vie s
impune referitor la analiza cooperatiste, S.M.A. şi a u- mico-financiari. Important de nările generale din unităţile pentru realizarea ritmică a — Am pornit puţin mai toreşti“
activităţii desfăşurate în nităţilor contractante. reţinut este ca toate propu agricole de stat, în centrul producţiei fizice cu cheltuieli greu în 1979 — ne spunea to — 19.35 Varietăţ
Ioan
Răţulescu
varăşul
vîrstele
scopul' materializării progra dezbaterilor — pe iîngă ce materiale reduse, s-au expri din cauza unor defecţiuni în 20.55 Film ai
melor de redresare economi- Îndeplinirea ireproşabilă a nerile cooperatorilor menite lelalte probleme enunţate mat şi maiştrii mineri Petru fluxul transportului, pertur ţ graful“.
să asigure sporirea produc
co-financiară a C.A.P., evi indicatorilor de plan pe anul ţiei agricole să fie privite cu privind realizarea indicatori Niculescu şi Matyus Alexan bat de vitregia acestei ierni, ţară. Pi
1979, precum şi a angaja
denţierea eficienţei economi lor de plan, — trebuie să dru, şeful de schimb Grigore dar vom urca repede la plan 22.15 diouriloi
interlocu
Anastasiu,
Telcjurr
ceilalţi
ce a lucrărilor efectuate pen mentelor asumate de fiecare întreaga răspundere, găsind fie puse şi problemele re tori. „Dacă sectorul I a ex şi peste plan. în 5 ianuarie 22.30 tncliider
unitate în întrecerea socia
feritoare la aplicarea noului
tru ridicarea calităţii pămîn- listă, realizarea exemplară a totodată modalităţi de în mecanism economico-finan- tras suplimentar în 1978 mai am pornit un nou complex
tului, modernizarea procesu făptuire a lor, de generali mult de 9 000 tone de cărbu în sectorul II, prin 20 ianua Luni, 1!
lui de producţie în zooteh sarcinilor stabilite de Con zare a tehnologiilor înainta ciar, respectiv la calcularea ne, iar brigada lui Ilie Fili- rie vom porni altul în secto 1G,00 Telex
nie, dezvoltarea activităţilor gresul al Xl-lea al partidu te, a experienţei formaţiilor producţiei nete, acordînd o che — peste 15 000 de tone, rul I, vom reglementa şi sta 10.05 Emisiun
lui în domeniul agriculturii,
deosebită atenţie sporirii be
ghiară
anexe-industriale şi a pres de muncă şi ale unităţilor neficiilor şi rentabilităţii dacă am pornit bine şi în rea transportului şi avem 19.05 Efigii li
taţiilor de servicii, sprijinul şi constituie obiectivele esenţia fruntaşe, in acest sens, se vor 1979, numai brigada lui Fili- convingerea că vom încheia de Mihî
luna cu depăşiri de plan. A-
contribuţia unităţilor patro- le la înfăptuirea cărora tre avea în vedere şi învăţămin produselor, reducerii consu che avînd un plus de pro lături de grija permanentă 19.20 1001 de
natoare la înfăptuirea sarci buie să fie mobilizat întregul tele desprinse din adunările murilor specifice, economisirii ducţie la zi de aproape 1 500 pentru respectarea ordinii şi 19.30 Telcjurr
Panoran
19.50
nilor-. polenfial uman şi material formaţiilor de lucru — bri carburanţilor şi energiei elec de tone, realizînd randamen disciplinei Ia fiecare forma 20.20 Roman
te medii de 17—19 tone pe
In dările de seamă se va al agriculturii judeţului nos găzi şi ferme —, care pre trice, valorificării eficiente a post, eu cred că aici se mun ţie şi front de lucru, ne preo tere făr
sodul' 21
acorda maximă atenţie tra tru. ced adunările generale ale tuturor posibilităţilor de creş ceşte ordonat şi disciplinat. cupăm de pregătirea şi poli 21.10 Mai ave
tării problemelor referitoa Ca organ suprem de con C.A.P. Măsurile tehnice şi tere a producţiei agricole Aşa vom lucra în continua calificarea cadrelor incit să Pirita
re la întărirea spiritului de ducere al cooperativei agri- organizatorice care se adop globale şi marfă. re, hotărîţi să dăm cît mai cunoască şi să minuiască tot
Uniţi pi
mult cărbune din abatajele mai _ bine tehnica modernă, 21.4.0 color. P
Paroşeniului“ (Petru Nicuies- căutăm noi căi şi soluţii pen tece su!
cu). „La noi nu există expre tru creşterea randamentelor şi orclii
sii de „nu vreau“ sau „nu la utilajele din dotare, îndeo ale Rad
pot“. Fiecare are autori sebi la complexele mecaniza 21.55 Cadran
UNIVERSITATEA POLITICĂ tatea şi competenţa lui, te, în scopul sporirii'continue 22.15 Telejurr
22.30 închider
fiecare îşi cunoaşte bine a producţiei de cărbune. Sîn-
şi
Şl DE CONDUCERE ortacii, şi ca toţi sarcinile zil în tem hotărîţi să urmăm nea
muncesc
nice
bătut indicaţiile pe care se
acelaşi ritm. Iar la sfîrşitul cretarul general al partidu
anunţă programul cursu ANUL II — marţi, 16 lunii şi cîştigurile sînt la fel; lui, t o v a r ă ş u l Nicolae
rilor organizate la Cabi ianuarie 1979, orele 17,00 adică bune“ (Matyus Alexan Ceauşescu, ni le-a dat cu liUlJun.iS.jj
ANUL III — miercuri, dru). „Abatajul lui Filiche, prilejul vizitei de lucru în diojurnal; 7,
netul judeţean pentru unde lucrez, este bine între
17 ianuarie 1979, orele Valea Jiului şi să facem din sei; 7,45 Di
activitatea ideologică şi 17,00. ţinut, maşinile funcţionează anul IV al cincinalului revo- rutieră; 8,Ol
politico-cducativă, după Dezbaterile pentru toţi normal, căci avem grijă do ■ luţiei tehnico-ştiinţifice anul mul satelor;
duminical; 1
cum urmează : anii de studiu vor avea ele. în fond sînt ale noastre; de vîrf al activităţii noastre pentru toţi;
cu ele facem pianul ; după
ANUL I — luni, 15 loc la Cabinetul jude ele cîştigăm. Cind so mai de de producţie, să ne situăm în nal v ; 13,30 Un
Portret pe p
rîndul
continuare
unităţi
în
ianuarie 1979, orele 17,00 ţean de partid. fectează, punem toţi umărul lor fruntaşe din Valea Jiului nel Fugarii;
să le reparăm repede şi bine. şi din judeţ. gistrări dc i
iară ; 15,00
15.00 Vraja
TENIS DE CÎMP zaic sonor ;
18,30 Muzicot'
20.00 Radioju
neul melodii
„Gupa Unirii“ Cursuri de perfecţionare profesională romanţa; 22,(
semnări;21,:
22,10 Panorp
în perioada 15—21 ia eraţi ai celor mai puterni a personalului muncitor 0,05—5,00 Nori
nocturn.
nuarie a.c., judeţul Hune ce cluburi sportive din ţa
doara va găzdui Competiţia ră, printre care putem a- Printre alte măsuri efi ceea ce a condus la creş
republicată organizată de minti pe Mîrza, Sterescu, ciente înfăptuite în cadrul terea gradului de îndemâna
Federaţia Română de Te Niţă — de la Steaua, Bîr- E.M. Deva în scopul înde re a oamenilor în special
nis, dotată cu „Cupa Uni eu — de la Dinamo, Almă- plinirii exemplare a sarci la săparea suitorilor şi la
DEVA: Alt
rii“. nilor sporite de plan, se lucrările din abataje. Cu (Patria); Răi
La sala sparturilor din jan, — de la Jiul şi mulţi înscrie şi cursul do califi HUNEDOARA
Deva, vor evolua seniorii alţii, componenţi ai loturi rezultate asemănătoare s-a Teodoroiu (I.
bei (Siderurg
şi senioarele, iar la sala lor naţionale. Jocurile vor care în meseria de miner a încheiat şi cursul dc poli eu idei
„Constructorul“ din Hune avea loc zilnic între orele peste 60 de muncitori, des calificare a unor categorii fală aproi
doara — juniorii şi junioa 8—20 non-slop. Biletele de făşurat în paralel cu acţiu de personal, în meseriile dc te (Constrn
rele. intrare se găsesc la casie nea de organizare a muncii operator preparare, sudori TROŞAN1 : ,
kenna — sei
Platforma siderurgică de la Călan. Aspect din zona furna
Participă sportivi consa- riile sălilor respective. lelor. Foto : VIRGIL ONOIU în formaţii mari de lucru, şi buldozerişti. rea); Mark, p
nova (7 Noie:
america Exr
Şi în iernile trecute, că vor respecta ritmicita I-II (Rcpubli
Din nou îm[
C.T.E. Mintia a întîmpinat Urgenţe pe traseul cărbunelui Valea Jiului-Miiitia tea transportului şi un in ral) ; Poli,
greutăţi în aprovizionarea terval corespunzător de de curse
cu cărbune, mai exact spus 3—4 ore între navete, că VULCAN : C
(Muncitoresc)
în descărcarea vagoanelor naveta cu vagoane cu şaua Sţar serii
cu cărbune, deoarece, în mmm, disciplină, operativitate! încălzită va circula perma rui) ETRIJ
condiţii de temperaturi scă nent pe distanţa cea mai ouio-rea feri«
resc); ANINi.
zute, din Valea Jiului pînă lungă, Lupeni — Mintia, cui (Munciţi'
la Mintia, cărbunele spălat că vor îmbunătăţi conlucra CÂNI: Minia
(7 Noiembrie
îngheaţă în vagoane, nece- unei analize temeinice la Sigur, se pot invoca şi li asigură transportul pe ca trebuinţă de ele. în acelaşi rea între R.C.M.-urile din lógrame (St.
siitînd eforturi deosebite Comitetul judeţean Hune nele motive obiective. Dar lea ferată a cărbunelui din timp se recomandă condu Deva şi Petroşani. Energc- GURAEAHZă
pentru descărcare. Pornind doara al P.C.R., cu prezen cum poate fi justificat, de Valea Jiului la Mintia tre cerii Exploatării de prepa tieienii de la Mintia vor continent. (B
R A ŞTIE : Ti
de la aceste greutăţi, con ţa unor factori de răspun exemplu, faptul că de la buie să acţioneze mai di rare a cărbunelui Petro trebui să-şi organizeze mai tria) ; O noa;
ducerea C.T.E. Mintia, în dere de la C.T.E. Mintia şi intrarea în zona termocen namic şi cu mai mare răs şani să urgenteze primirea atent şi mai exigent acti şi Comisarul
ţeleasă şi ajutată de cen Regionala C.F.R. Timişoara, tralei şi pînă a ajunge în pundere privind operativi şi montarea instalaţiei au vitatea în gospodăria de Hong-Kong
trala şi ministerul de re a şefilor R.C.M. din Deva tunelul de dezgheţ, o nave tatea la încărcare şi pe par tomate de analiză chimică cărbune şi de descărcare a GEOAGIU-BA
tigrul Malale;
sort, a construit anul tre .şi Petroşani. tă parcurge un timp de curs, pentru înlăturarea u- a cărbunelui, pentru ca va vagoanelor, incit să poată cultură); HA
cut un tunel de dezgheţ cu Ce s-a întîmplat de fapt? 40—60 de minute ; că grei- nor defecţiuni mecanice şi goanele încărcate cu căr descărca zilnic, în condiţii de-aproape fc
iar); BRAZI
aer cald, care dă un ran Vremea rece a îngheţat ferul cu care se descarcă electrice la vagoane şi la bune pentru Mintia să nu normale de temperatură; şi New-York —
dament foarte bun, dar a cărbunele în vagoane, une vagoanele este folosit pc locomotive, repartizarea u- mai aştepte 6 ore pînă la cu forţă de muncă supli CALAN : c
insulă
(Casa
cărui capacitate — de 15 le defecţiuni pe calea fe un singur schimb — cind nor vagoane manuale fără eliberarea rezultatelor ana.- mentară, minim 210 vagoa Alt bărbat, .
vagoane — nu soluţionează rată au dereglat ritmicita este atît cărbune de des defecte, uşor de manevrat lizelor, cum se întîmplă a- ne, să programeze greife- seriile I—li
integral problema dezghe tea sosirii navetelor din cărcat ; că nimeni din con la compunere-descompune- cum. rul să lucreze pe 3 schim SIMBRIA: Oi
oameni (Mur
ţării şi descărcării vagoa Valea Jiului şi intrarea în ducerea termocentralei nu re şi încărcare-descărcare, Pentru reglementarea buri, să asigure o asisten Rîul dc aur \
nelor cu cărbune. Iar cind, depozitul de cărbune al trece noaptea prin gospo sporirea numărului de va grabnică a situaţiei create ţă tehnică corespunzătoare LIUC: Fair P
GHELARI : 7
în fluxul transportului pe termocentralei, iar aici sla dăria de cărbune, pentru a goane speciale autodescăr- ca urmare a neregulilor a- în depozitul de cărbune şi tie — seriile
ba organizare pe schimburi vedea cum merge treaba cătoare şi cu şaua încălzită, pe timpul nopţii, şi să în
calea ferată şi în activita încadrarea riguroasă a na mintite şi pentru recupera toresc).
tea dc descărcare a vagoa a lucrului ceferiştilor şi al (şi doar există instrucţiuni vetelor în grafic, pentru a rea în cel mai scurt timp tărească sub toate aspecte-
nelor de către energeticie- formaţiilor care trebuiau clare în acest sens) ; că tu nu strangula activitatea de a restanţei de cărbune din lş disciplina muncii.
nii de la Mintia intervin să descarce cărbunele din nelul de dezgheţ, destul de descărcare a vagoanelor de Valea Jiului nepreluat de Aşadar, pentru aprovizio
nereguli, carenţe de orga vagoanele manuale — du bun, nu este raţional folo către energeticieni. către C.T.E. Mintia, s-au narea ritmică a termocen
nizare şi de disciplină a blate de indisciplină şi sit, că nu li se eliberează stabilit măsuri concrete şi tralei Mintia cu cărbune
Timpul pri
muncii — aşa cum se în- chiar dezinteres din partea La timp vagoanele celor do De asemenea, din partea s-au asumat angajamente din Valea Jiului, pentru 14 ianuarie li
tîrnplă de cîteva zile — unor factori cu munci de la C.F.R., dereglîndu-le gra conducerilor întreprinderi ferme, care trebuie mate preluarea şi .descărcarea o- toarele 24 de
problema cărbunelui pen răspundere de la C.T.E. ficul de parcurs ? ! Sînt în lor miniere din Valea Jiu rializate integral, exemplar perativă a vagoanelor în a- ţării se va .
tru Mintia devine critică, Mintia — au condus la trebări pentru energeticieni, lui, a I.C.M.M. Petroşani şi şi neîntîrziat. Astfel, cefe ceastă perioadă de iarnă, nuare sub ln£
de aer polar
blocarea unor vagoane pe
a Grupului dc şantiere Pe
avînd implicaţii economice liniile de cale ferată, la la care trebuie să răspun troşani din cadrul T.C. De riştii au promis că vor asi sînt necesare eforturi stă Sn curs de cc
Ca urmare,
acute pînă la cei care ex imposibilitatea livrării rit dă urgent, prin îmbunătă va se impune mai multă gura cu regularitate 5 na ruitoare, conjugate ale mi răci în conţin
trag cărbunele din subte mice de către mineri a can ţirea radicală a activităţii operativitate pentru descăr vete cu vagoane autodes- nerilor, ceferiştilor şi ener- fi schimbător
ran. tităţilor de cărbune con de descărcare a vagoane carea vagoanelor de mate cărcătoare şi 2 ou vagoane geticienilor, organizare, dis semnala ninse
O atare stare de lucruri tractate ou termocentrala lor. riale şl redarea lor unităţi manuale, fără defecte, a ciplină şi operativitate din slab la modei
nord-vest.
a determinat organizarea Mintia.* La rîndul lor, cei care lor C.F.R., unde este mare cîte 30 de vagoane naveta, partea tuturor.