Page 43 - Drumul_socialismului_1979_01

592 ® DUMINICĂ, 14 IANUARIE 1979 5*815. 2

Presa românească şi străină

VIZIUNE LITERATURA' ARTA’
despre Unirea de Ba 1859
14 ianuarie
domici-
Unirea Principatelor Româ­ lor". După Unire, după cuce­ poporul român n-a fost aşa
îtc ne a avut în presa vremii rirea războiului de Indepen­ de fericit I".
itriei. „Priete-
icvoie se cu- un adevărat mesager al cau­ denţă, la foloasele Unirii, ca Apreciata revistă franceză
zei noastre naţionale. încă far şi îndemn pentru toţi fra­ „L'l Ilustrat ion" de la Paris, a
ial pentru co- înaintea marelui act de vo­ publicat, în 3 martie 1859,
trţile junglei“. inţă a poporului, presa îşi ţii de aceiaşi sînge, se vor pe prima pagină, un portret
21 referi toate publicaţiile din
căminul dum- manifesta încrederea în vir- România, printre care „Tri­ al domnitorului Cuza, iar pe
ră tUjiile românilor, în patrio­ contrapagină un articol elo­
tul ui tismul de care au dat do- buna“ (Arad), „Drapelul" (Lu­ gios la adresa alesului na­
i patriei goj), „Unirea" (Blaj), „Tele­ i i
:a programului' „ v o d â masele populare de-a ţiunii : „Sunt vreo douăzeci
lungul veacurilor. Comunita­ graful Român", „Ţara noas­ şi cinci de ani de cînd un întemeietorul j Clntarea i
nminical tea de origine, de limbă, tră", „Luceafărul", „Revista tînăr mpldovean, purtînd un
lial — Argen-
rtca a IV-a a de vatră strămoşească, de economică" şi „Foaia po­ nume necunoscut, venea la In aspra limbă-a tracilor şi geţi
■tivei Campio- viaţă economică şi de natu­ porului" (Sibiu), „Libertatea", Paris ca să studieze. Astăzi, \ Homânsei \
nondial de tot­ ră spirituală, afirmate cu „Foaia interesantă" . şi „To- numele lui străluceşte de un prin nouri ce trecură-n Fluviul Mire
al : Will Shca- claritate încă de cronicari, o imens renume. (...) Alexan­ puhoaie luminînde de săgeţi
. Episodul 2 reînnoiau gazetele, ziarele şi dru I a fost obiectul unei s-au preschimbat în codri cu doinire,
ran pentru cei revistele acelor ani. In 1840, manifestări naţionale care şi-ngîndurată Luna prin milenii ! Picta feb \
al „Dacia literară" din laşi se 120 de ani de la ¡-au făcut glorie. (. ..) şi în­ ia tîmpla Sa de întemeietor,
istorie „Flacă- referea la Unire, scriind de... Unirea Principatelor ţelepciunea sa în guvernare în juru-i cînd roiră pămîntenii
luptei munci- „realisaţia dorinţă ca româ­ asigură românilor destinul înlîiul trup acestui vechi popor.
pentru toate nii să aibă o limbă şi lite­ Române cuvenit curajului şi inteligen­ Uns drept fu geniul său vizionar \ naivă \
ratură comună...". Mai tîr- ţei lor".
tistic : „Auto- ziu, în 1844, „Gazeta Tran­ Ni se pare semnificativ să peceţilor din veac limpezitoare, \ i
Premieră pe Ctitor de neam, Bărbatul Drept, Stejar
oducţic a stu- silvaniei" din Braşov, în su­ vărăşia" (Orăştie), „Ţara Ol­ subliniem că la 27 mai 1859, ^ In ediţia I a Festivalu- l
americane plimentul său literar afirma ziarul „Dîmboviţa" din Bucu­ semeţ statornicind a sa lucrare.
al. Sport că „Tăria şi puterea unui tului" (Făgăraş), „Păstorul reşti punea şi problema uni­ ^ lui naţional „Cîntarea ;
:a programului. popor, baza sa (...), prezen­ sufletesc" şi „Gazeta de Du­ rii Transilvaniei cu România. In veci din moartea vremii luminînd, i României“ Bradul, oraşul J
Din veacuri vrerea veşnic no susţine...
minecă"
(Şimleul
Silvaniei),
i ianuarie tul şi viitorul său zac în „Revista Bistriţei" (Bistriţa), Doi ani mâi tîrziu, la 9 mar­ Burebista, cel dinţii fiind i minerilor de pe Criş, a \
unitatea naţională". tie 1861, „Dacia" din laşi nuntirii noastre-n nemurire, Mire... \ avui trei participanţi in ^
! in limba ma- în 1845 apărea în Bucu­ „Răvaşul" (Cluj), „Gazeta Ţă­ scria : „Noi nu ne vom cre­ EUGEN EVU ^ faza naţională : Gheorghe l
(Argeş),
ranilor"
„Moldova
reşti, în „Magazinul istoric ' de fericiţi pînă cînd trîmba l Banu, cu lucrările „Gos- ?
•icc : Versuri de Sus" (Botoşani), „Lupta" Carpaţilor nu se va netezi
i Eminescu pentru Dacia", chestiunea U- şi „Familia Română" (Buda- / podărie în dealul Tăului“ J
seri nirii. Ţelurile revistei erau de dinaintea noastră !". in ace­ i şi „Joc bătrînesc“, regre- \
al a „...răspîndi cunoştinţa Isto­ pesla), „America" (Cleveiand- laşi an, la 17 decembrie, zia­
lic riei Românilor în toate pro­ Ohio-S.U.A.). rul „Ţăranul Român" se în­ \ talul Traian Pleşa, cu ţ
foileton : „Pu- treba : „Trăi-vom noi care l „Tirg la Brad“ (premiul i
i glorie“. Epi- vinciile Daciei". Despre memorabilul act / III pe ţară la pii'.tură nai- J
După revoluţia de la 1848, din ianuarie 1859 au scris şi am luptat pentru această U-
fi o întrebare ? nire (...) ca să vedem şi ce­ J vă) şi „Ncdeie la pădu- l
păţpînt la tim- dezideratul Unirii a devenit ziarele ungureşti şi săseşti. ţ rea Borca“ şi Ion Turlea ^
programul de acţiune al tu­ Principalul ziar maghiar din lălalt vis de aur al nostru,
i veci ’V tri- turor provinciilor româneşti. Transilvania „Kolozsvâri Koz- o adunare naţională, una ^ cu lucrarea „Seceriş în A- l
rogram cîn- singură pentru întreg poporul i puseni“. ’
(.inut de corul S-au făcut auzite nu numai lony" (Curierul clujean), scria român ! ?".
stra de studio publicaţiile citate, dar şi la 27 februarie 1859: „Aceas­ ? Activitatea continuă şi i
ioteleviziunii „România literară", „Româ­ Acel vis de aur s-a înfăp­ 1 susţinută a pictorilor naivi ^
mondial ta nu este victoria unui in­ tuit pentru întreg poporul
al nul", „Concordia", „Naţiona­ divid, ci victoria strălucită a \ din Brad în ediţia a Il-a ^
ea programului. lul", „Dîmboviţa", „Patria", unui partid. Unitatea şi vo­ român, la 1 Decembrie 1918, \ a festivalului, încrederea ,
„ B u c i u m u l " , „Opinîunea". în Alba lulia, acolo unde
„Steaua Dunării" arăta des­ inţa poporului român faţă de peste 100 000 de reprezen­ ţ in creaţia lor pe care le-a >
luşit că „Unirea Principatelor guvernele şi diplomaţia Euro­ tanţi ai naţiunii du votat u- i confirmat-o participarea \
este singurul mod în stare pei constituie un fapt cum nirea pentru totdeauna a / la prima ediţie, este con- ^
de a consolida naţionalitatea puţine se mai pot întîlni în Transilvaniei cu România, > vingător etalată de expo- i
1 i : <,u0 Ra- românilor, de a le da dem­ istorie". Ziarul săsesc „Kron- realizîndu-se astfel statul na­ i ziţia de artă naivă de la >
10 Revista pre- ţional unitar român.
minica meteo- nitate, putere şi mijloace stâdierzeitung" din Braşov Gheorghe Bany — „Parada portului popular la Brad“, i Casa de cultură din Brad. \
Raclioprogra- pentru a împlini misiunea sublinia că : „De 200 de ani AUREL D. CĂMPEANU (pictură în ulei pe pînză). Expoziţia reflectă o reali- \
9,30 Magazin
2.00 Dc toate late a creaţiei de masă ^
13.00 Racîiojur-
la veselă.: 14,20 ) fiind integrată unei au- ii
ortativ — Cor- \ tcnlice şi vitale forţe \
14,40 Noi înre- îl n i r e Cîntec de leagăn Bac-aş putea... i creatoare, specifice locu- i
nuzică popu-
Divertis-club ; 1 lui. i
nuzicii — mo- Pictorii naivi brădeni ?
17,00 Top G ; Dac-aş putea să şterg cu iarnă
ca pentru toţi; Uniţi au fost din veşnicie munţii Vom ajunge şi noi la basmul din leagăn O suf'erînţă-n manuscris ^ sint receptivi la tot ce se \
nai; 20,30 Tur- Zarand lîngă Parîng, lingă Negoi, , ( întâmplă în jurul lor, po- \
or; 21,30 Con- Cum una este bucuria nunţii \ la marea cea mare cu valuri cit cerul, Ce n-ar putea să se aştearnă
5 ihtîlnire eu Pe toată ceaţa unui vis ^ vestesc în culori pe pînză ^
0 Radiojurnal; Una e ţara dăinuind în noi. " vom fi lîngă ierbi pui de cerbi supli
atic sportiv ; , cum Bradul se transformă i
stop muzica] Unite-au fost pădurile bătrîne aproape dc buza fîntînii Dac-aş putea să-ntorc pîrîul ' sub ochii lor, cum se cro- ;
Cu arborii din totdeauna fraţi Din matca lui spre moara ta y iese noi bulevarde, noi ’
Cum unul este murmurul din grîn - M cuprinşi de mirare în faţa oglinzii Să-ţi macine şi ţie griul \ cartiere. Multe din ima- \
De gînduri ce te-or frămînta...
V!A Inel în juru-aceloraşi Carpaţi. vom rîde cu soare şi vom bea din pămînt î ginite pictate de ei devin \
şi din noi Te-aş ajuta s-aşterni uitarea ! picturi documente, în con- i
Unite sînt şi pentru totdeauna Pe suferinţi, pe-adînc de greu, t diţiile .urbanizării masive. ,
nele sălbatice amintirea e ceea ce anii ne-au curs... Dac-aş putea să ridic marea
icire (Arta); Turnuri dc veghe, cîmpuri şi cetăţi j \ Frumuseţea şi farmecul '
: Ecaterina Cum rîurile-n Dunăre sînt una J Prin treizeci şi cinci de primăveri, In arcul unui curcubeu... t peisajului zărăndcan este \
acâra); Jeze- ' o temă de predilecţie a (
3tul); Un om Spre ţărmu-aceleiaşi eternităţi. vom privi înapoi... PAULA BULZ V
A r t a ) ; O Cenaclul „George Coşbuc" acestora, ca şi tratarea
te curnin- TRAIAN FILIMON DUMITRU DEM IONAŞCU Brad
amintiri
torul) ; PE- \ plastică a unor uiumuri f
urul lui Ma- \ trăite, a unor tradiţii fol- 1
ile I-II (Uni-
tnoţi,
iliţistul la Ge- l clorice îndrăgite de moţi,.
seriile Poşta
ibrie); Trans- precum şi momentele din
e— eugen evu C u faţa trecutul glorios de luptă
a) -MI:
eună (Cultu- ff 39 al poporului nostru nelip-
stul, pilot \ siitd din creaţia lor per-
Muncitoresc); literară
aşul fantomă Aflat la cel de-al doilea ză vreun amurg". Lui Eugen mă instanţă de acele elemen­ ir-o ambiţie a replicii une­ ^ sonalitatea craiului mun-
LONEA ; volum, Eugen Evu îşi contur Evu ii reuşeşte "bine, în pa­ te care au fost consacrate ca ori fără de efectul scontat
. i-n -'îl*-nc- Iosif I. Sicoie — Criş- rează mai clar, îţi sublinia­ gini care îl amintesc pe un puncte referenţiale pentru o însă. Iată în acest sens ţilor — Avram Iancu. [
Vi -iT şi J Arta pictorilor naivi".
rii (Muncilo- cior. Vă mulţumim pentru ză da fapt universul poetic Goga, cîntecul, poezia liris­ întreagă mitologie poetică. El „Elegie sub marele gînd“,
VSA: Obelis- urările de Anul nou, iar la pe care primul volum îl pro­ mului direct în care esen­ scrie exi supunere despre unde tirania modelului este * brădeni a căpătat, în a- ’
esc) ; URI- punea mai mult ca pe o pre­ ţială rămîne tonalitatea : ninsori, cu teama de cuvintul evidentă : „Şi ceru-n fintini \ ceasta ediţie, noi valenţe ţ
— seriile I-II rîndul nostru dorim ca în
BRAD: Te­ misă teoretică decît ca pe o „Lumină rară de sub coasăI care ar putea profana rea­ putrezind! duhneşte a fiară ţ calitaliv-superioare, ceea ţ
ma rcfşie) ; acest an să primim de la realitate poetic constituită. visînd ninsorile dinţii/ sub lul devenit motiv literar şi bătrină/ iar orbul, sub ma­ r < ne dă dreptul să ere- «
Al 7-lea dv. versuri mai bune decît Dacă in Muntele mioritic era zodii urmele ne lasă/ izvoare rele gînd/ mă duce, mă duce i deni in afirmarea lor pic- '
inerul) ; O- a-l vedea pe poet deiaşîn-
'tacule (Pa- cele precedente, scrise nu de sesizat un Eugen Evu ca­ arse, o rămîi/ rămîi cu noi, du-se prinlr-o poezie ce-şi de mină/“. Poetului îi stă în ^ nară. ^
£ furtunoasă pentru divertisment sau re dilua discursul liric intr-o tu preasfiire/ duh al neplin- face din stil o substanţă şi o atenţie, mai ales, maniera t Bradul are un public l
Pledone la retorică a acestuia, cu recen­ competitivă de a trata realul,
F l a c ă r a ) ; din dorinţa de a umple selor candori/ ni-s duse ră- finalitate. care aderă la valorile ar- i
Sandolcan, timpul ou ceva. In orice tul volum, Eugen Evu îţi pla­ nile-n neştire/ cu cerul stins La cele pînă aici spuse se de a-l raporta permanent la / tei naive, public educat /
:i (Casa dc caz, dată fiind recenta poe­ sează mai mult opţiunea a- la subţiori". modelul literar posibil al a-
EG: E-atît supra atitudinilor pe care a- cuvine subliniat că în poezia cestuia, de aici decurgind o I anterior prin lucrări re- »
cirea (Popu- zie trimisă, semne bune a- Eugen Evu este un poet '■ acestui volum se face simţi­ ţ prezentalive ale şcolii de \
New-Yo.ft, nul are... cesta le prilejuieşte. Ceea ce care concepe poezia într-o anumită crispare metaforică
ieriile I-H ; în volumul de debut era de­ tă o notă de care primul vo­ şi, uneori, construcţie stufoa­ i la Brusturi, prezentat cii (
rsaru! din monstraţie, devine in Cu fa­ modalitate mai apropiată de lum era departe, de unde şi să ale cărei dimensiuni ră­ cinste în colecţia mineru- i
de cultură); Ioan Barb — Călan. Sîn- tradiţie decît da spiritul mo­ riscurile semnalate la apari­
;ă femeie — ţa spre stea substanţă poeti­ ţie. Dacă nu îşi propune o mîn valabile. Alteori, moti­ ’ lui pensionar Ştefan Sa- /
(11 Iunie) ; teţi pe un drum bun, dar, că. De aici şi pînă la „ab­ dern ce-şi află substanţa in­ vele consacrate, reluate fără ) Jian, dealtfel şi primul \
lenii rămîn ţinînd cont de faptul că solvirea“ ideilor, a temelor tr-o permanentă nevoie a poezie livrescă cu toate cele de reţinere, îşi dovedesc via­
ul); ILIA : contradicţiei. Sub jocul me­ ¡■ce decurg firesc de aici, Eu­ \ îndrumător al pictorilor a- \
umina); TE- poeţii sînt consideraţi (şi prin cîntec nu este decît un taforic, dincolo de intenţia gen Evu nu evită ceea ce bilitatea într-o poezie în care i maiori din Brad. (
y (Minerul); pas; nu mai interesează a- receptării directe a existen­
teul de hîr- aşa este !) nişte artizani ai vizibilă de concentrare a tex­ numim frecvent poezia fap­ tului îi ia locul, prinlr-o sti­ ? Creindu-se acest climat 1
I-II (Munci- cuvîntului, trebuie să vă cum schema semantică, ci a- tului se ascunde o atitudine tului de cultură. Este aceas­ lizare fină, autentica trăire a ’ armonios, arta pictorilor }
preocupe mai mult cizela­ titudinile pe care un univers căreia în permanenţă ii stă ta o modalitate de salvare ideii : „Toate-s în trecere. i naivi din Brad oferă pre- )
real le poale susţine. Ideile
rea, şlefuirea creaţiilor. E- şi sensurile devin simple pre­ în atenţie mitizarea ; pentru a poeziei de propriul său pa­ Oare/ Singuri cinta-vom un \ misele pentru o educa- ^
tetism, şi poetul îşi face din
vitaţi teribilismele de ge­ texte pentru sublinierea ati­ autorul Muntelui mioritic ea o soluţie nu lipsită de in­ fum V Singuri cum astfel ve- i ţie estetică sinceră şi con- 4
poezia se constituie în limite­
nul „Iubesc pînă şi firul- tudinii, a temperamentului, le unei mitologii a poeziei geniozitate şi un rafinament nirăm/ Fără plîns. fără dor, I tribuie la desprinderea ar- i
abi! pentru din lanuri-de neghină/ Căci ca in Da, apă sînt : „Da, apă însăşi. De ia poeţii ardeleni lipsit de ostentaţie. Poetul nu fără leacl Taină din noi iz- ) iei de amatori de perico- ?
vorîm/ Taine cu noi se des­
: In urmă- sînt dar împotrivă-mi curg/ are ambiţia unor mari mo­ \ lele kilsch-ului, a emoţiei j
■e sud-vestul îl voi frînge-n palmă, fă- mi-e lege şi iubire răzvră­ se pare că Eugen Evu a re­ tive personale, originalitatea fac“.
a în conti- cînd din el lumină“. ţinut ideea de sărbătoare nu Volumul Cu faţa spre stea ^ ieftina — puţind deveni \
nţa maselor tirea) Desţelenind prin friguri atit a cuvintelor cit a realu­ cu orice preţ în acest sens, i un mijloc de educare şi I
ritir«' "cei Stejărel Ionescu — Deva. înflorirea/ Tăcerile cu miezul motivele pe care le propune propune cu siguranţă un poet ’ afirmare a unor talente i
,nent. re. demiurg) Da, apă sînt, dar lui însuşi, respectul pentru poezia sa fiind cele ale poe­ cu atit mai interesant cu cit,
smea va Se impun lecturi mai seri­ real trimiţând nu la o poezie \ de excepţie.
e, cerul va împotrivă-mi curg/ Îndur lu­ ziei în general. Volumul de din soluţionarea unor moda­ s
'e vor mai oase din lirica actuală şi, mini, asprime a candorii< Şi a concretului ori la una care faţă cuprinde in acest sens lităţi diferite, are şanse ega­ ION CÂRJOl
slabe. Vînt desigur, cea. clasică. Mai să surprindă elementarul în multe poezii care se scriu le de a scrie o poezie auten­
din vest şi plinsul cer în aşternutul flo­ artist plastic I
încercaţi. rii/ Cu dor de bine îl sărut impostaze esenţiale, ci la o dintr-o permanentă raporta­ tică.
Red. sub norii/ Ce luminînd refu- scriere care depinde în ulti­ re, trimitere la modele din- MIRCEA MOT 1.