Page 45 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 45
Proletari din toate ţările, uniţi-vâ !
ANUL XXXI
NR. 6 593
MARŢI,
16 IANUARIE
1979
4 pagini — 30 bani
Întregul potenţial, toate forţele mobilizate
activ ia înfăptuirea exemplară a planului
pe 1979 în agricultura judeţului
ADUNAREA ACTIVULUI DIN AGRICULTURĂ
ieri, la Casa de culfură deplinlrea sarcinilor ce re ganelor şi organizaţiilor de
din Deva, a avut loc adu vin agriculturii judeţului partid, se preocupă de în
narea activului din agricul nostru în anul 1979. făptuirea obiectivelor stabi
tură, la care au participat Pe marginea documente lite de Congresul al Xl-lea
membri şi membri supleanţi lor prezentate au luat cu- al partidului în domeniul a-
ai Biroului şi Comitetului vîntul tovarăşii : Petru Puia, griculturii, a sarcinilor şi
judeţean de partid, membri preşedintele Consiliului infer- indicaţiilor date de secre
dr Comitetului executiv al cooperatist llia, Nicolae Tă- tarul general al partidului,
Consiliului popular judeţean, nase, medic veterinar la tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
secretari ai comitetelor mu circumscripţia Boşorod, Coli precum şi a prevederilor
nicipale, orăşeneşti şi comu nei Târăpoancă, inginer şef programelor judeţene de
nale de partid, preşedinţii, la C.A.P. Rapolfu Mare, dezvoltare a agriculturii, par
inginerii^şefi şi şefii de ferme Viorel Demian, secretarul ticipanţii la dezbateri au
din C.'ÂjP., cadre de condu Comitetului comunal de subliniat însemnatele rezerve 3ine a început anul 1979 şi brigada lui Teodor Boncalo, şeful complexului nr. 1, din
cere din unităţile agricole partid Bucureşci, losif Nis- existente pentru creşterea sectorul IV al I.M. Lupeni. în prima decadă a lunii ianuarie, această brigadă a extras su
de sfat, de la consiliile in- torescu, secretarul Comitetului producţiei agricole, vegetale plimentar planului 150 tone dc cărbune. Fotografia îi prezintă pe cîţiva dintre minerii din
tercooperatiste şi de la or comunal de partid Beriu, şi animaliere, pentru ridica schimbul condus de Constantin Popa. ' Foto: M. OLTEANU
ganele agricole judeţene, re Tenie Toteştean, preşedintele rea rentabilităţii produselor
prezentanţi ai întreprinderilor C.A.P. Sarmizegeiusa, Lucia şi a eficientei economice în
şi instituţiilor judeţene care Petre, şeful fermei zootehni toate unităţile agricole. în
au sarcini în domeniul agri ce a C. A. P. Mărtineşti, acest context au fost relie ÎN INTERIORUL
culturii, activişti de partid Gheorghe Diaconescu, di fate deficienţele care s-au
şi al organizaţiilor de masă. rectorul întreprinderii de manifestat în activitatea eco- ZIARULUI
Lucrările adunării au fost sfat „ A v i c o l a" Mintia, nomico-ffnanciară a unor
deschise de tovarăşul Teodor Aurel Nisfor, directorul unităţi agricole, precum şi • Exiras din măsurile Pe şantierul de locuinţe din Călan:
Haş, Drim-secrefar al Comi Trustului judeţean pentru necesitatea de a intensifica stabilite în scopul îmbu
tetului judeţean Hunedoara I. A. S., Gecrge Răican, eforturile proprii în scopul nătăţirii în continuare a
al P.C.R., preşedintele Co directorul întreprinderii de folosirii depline a potenţia activităţii din agricultură
mitetului executiv ol Consi- nutreţuri combinate Mintia, lului uman şi material al 1978 s-a încheiat cu
iiu'vi popular judeţean. Emanoil Manughevici, di agriculturii judeţului, sporirii • Aici cercetarea ştiin
Adunarea a adoptat ur rectorul Staţiunii pentru cer producţiei la hectar şi pe ţifică se regăseşte în pro
mătoarea ordine de zi ■ cetare şi producţie pomicolă cap de animal, creşterii ducţie
1 Raport cu privire la în Geoagiu, Alexandru Voicu- aportului unităţilor agricole nerealizări. Ce învăţăminte
cetinirea prevederilor din lescu, prim-secretar al Comi de sfat şi cooperatiste şi © O etapă hotărîfoare ____________ _______________ ________ 9
programele judeţene de dez tetului municipal Deva al în ameliorarea situaţiei
voltare a agriculturii pe P.C.R. al gospodăriilor populaţiei echipelor noastre
primii trei ani ai actualului Abordînd în spirit critic la constituirea fondului cen practice desprindeţi
cincinal. Sarcinile ce re-vin şi autocritic modul cum lu tralizat de produse ag-roali- © La patinoar...
aarlculturii judeţului pe anul crătorii din agricultura ju mentdre al statului. Pentru
1979 si întregul cincinal deţului nostru — ţărani coo îndeplinirea exemplară a in © Agendă (program ra
1976—1980 din Planul naţio peratori şi cu gospodărie in dicatorilor de plan pe anul dio, tv., cinema, vremea, pentru acest an?
nal unic de dezvoltare eco- dividuală, mecanizatori, mun 1979 de către toate unităţile pronosport).
noniico-soci.alâ a ţării. citori din I.A.S., cadre teh
7. Măsuri cu privire la în- nice — , sub conducerea' or (Continuare in pag. a 2-al © Din 553 apartamente, în 1978 s-au realizat 208,
dar încă/nu a fost preluat nici unul ! o Motivul: neter-
DUPĂ 30 DE ANI \ minarea centralelor termice © Se află în curs de fini
Muncim bine — trăim bine sare alte 119 apartamente • Nerealizările din 1978
Tov:irăş;i Eugenia Tomuş, \ se adaugă automat sarcinilor de plan ale acestui an
membră de partid, care a
muncit peste 30 de ani ca \ • Cauzele rămîncrilor în urmă sînt multe, cunoscute.
telefonistă in cadrul secţiei Principalul este: vor fi înlăturate ? © Constructorii
electromecanice de Ia I.M. Sînt mulţi cei care codirăm un asemenea adevăr \ sînt prcgăti(i să-şi realizeze sarcinile mobilizatoare din
Barza, făcind legătura între 1979 ? ® In şantier se aşteaptă : o bună şi ritmică
oamenii muncii de Ia su \
prafaţă cu cei din subteran, aprovizionare cu materiale, mecanizarea mai pronun
a rămas în această lună ia Jdeea acestei rubrici, pe devăr cl perfectului echi plus masa gratuită la in \ ţată a unor operaţii, supravegherea tehnică atentă a
pensie. Comuniştii, tovară care ziarul nostru o sus libru între muncă şi răspla trarea în mină. Avem şi noi \
şii ei de muncă, au felici ţine de mal multă vreme, ta ei. o dorinţă —„ să ne cumpă lucrărilor, întărirea ordinii şi disciplinei, precum şi
tat-o călduros cu- acest Dri- s-a născut din discuţia cu \ ajutorul concret al consiliului popular orăşenesc, al
lej urîndu-i multă sănăta Am sunat după o vreme răm un apartament proprie unităţilor economice, al viitorilor locatari !
te şi viaţă lungă. o fetiţă : un copil frumos şi la uşa familiei lui Gli- tate personală. Din ceea \
şi sănătos, îmbrăcată ca o gore Onuţe, miner la în ce ne rămîne peste trebu
ÎN FLUX CONTINUU păpuşă, cu părut prins în inţele traiului zilnic — şi nu , — Lotul 22 al şantierului te pentru acest an. Adău
Deşi nu este un nod de două fundiţe albe, elevă în treprinderea minieră Hune cred că trăim rău — eco .2, din cadrul T.C. Deva, a gind la planul anului res
cale ferată, ci gară capăt doara, tatăl fetiţei cu pă
de linie, staţia C.F.R. Hu clasa a V-a la şcoala ge rul prins în fundiţe albe. nomisim ca să ne realizăm terminat anul trecut 208 tanţele lui 1978, rezultă că
nedoara cunoaşte un flux nerală nr. 11 din Hunedoa Casă de oameni gospodari, această dorinţă. Avem si ■apartamente. Dar noi încă trebuie să, construim în
continuu în activitate, un ra. „A cui eşti, fetiţo ?“. din care nu lipseşte mai guranţa că o vom realiza. n-am preluat nici unul. Din 1979 aproape 700 de apar-,
„Tatăl meu e miner — a nimic din ceea ce înseam Marius Matei e turnător s cauză că n-au predat cen tamente — ne spunea tova
răspuns ea cu mîndrie. Cîş- nă elemente ale confortului formator la Combinatul si I tralele termice, în aparta răşul Ion Ispas, şeful lo
tigă bine şi-mi cumpără modern. Lucrez la Teliuc derurgic Hunedoara. mente nu este apă, căldu tului. Ne-am stabilit un
tot ce vreau". A tre de mai mulţi ani — spune' — împreună cu soţia, ca- t ră, deci locatarii nu se pot grafic de ansamblu, ca şi
cut un timp de la. dis minerul Onuţe. Muncim în ION CIOCLEI muta. In cîteva zile vor în grafice riguroase pe fiecare
; flux de zi şi noapte. Aşa cuţia aceasta. Mulţi au acord. Cum muncim, aşa ION VLAD t cheia, sperăm, lucrul la obiectiv, grafice concrete
* se face că atît la călători, fost cei care, prin interme cîştigăm. Eu cîşfig în medie ziarist colaborator \ centrala termică, vor face de folosire şi deplasare a
; cît şi la marfă, planul se diul reportajelor noastre, 4 000—4 500 lei pe lună, racordul şi oamenii îşi vor macaralelor clin şantier.
realizează ritmic, întreaga I
' muncă desfăşurîndu-se în au confirmat acest mare a- plus alocaţia pentru copil, (Continuare în pag. a 3-a) l putea ocupa casele — pre Garanţia că ne vom înde-'
condiţii de siguranţă depli- ciza tovarăşul Demian Giu- plini planul este însă să
l nă. .1 rin, vicepreşedintele Consi fim aprovizionaţi ritmic
1
ECONOMISESC liului popular al oraşului cu panouri, cu alte ma
Călan. teriale. Avem nevoie —
; Colectivul de muncă de — Care sînt cauzele ră-
1 la Fabrica de dolomitii pentru a ne încadra în ce
Zlaşti şi-a încheiat zilele mînerilpr în urmă ? rinţele. planului — de 170
trecute bilanţul muncii şi a — în primul rînd o apro de piese prefabricate mari
I succeselor pe anul de cu- vizionare neritmică, slabă,
rînd încheiat. In final se cu panouri prefabricate, pe zi, care pot fi transpor
: menţionează : peste 1 000 000 tate cu 11 mijloace specia
metri cubi combustibili ga- precum şi cu mozaic, tera- le de transport. Tîmplăria
zoşi economisiţi. Aceasta în sit,i cu alte materiale.
condiţiile cînd productivita — Ce învăţăminte se des să fie montată direct în
tea muncii a sporit cu 8,2 panouri, nu cum sc întîm-
f la sută. prind din neajunsurile a- plă acum. Sînt cerinţe pe
nului 1978 ?
LA GAZETĂ — Multe. O spun cu toa care le punem în faţa fur
tă - răspunderea că investi nizorului nostru de bază —
Actuala ediţie a gazetei LM.C. Deva.
de perete „Furnalistul“ de ţiile de locuinţe ale aces
la secţia a n-a furnale a tui an sînt mai bine pre . împreună cu tovarăşul
C.S. Hunedoara, publică la Auguslin Creţu, tehnician
loc de cinste o felicitare la gătite. Un exemplu : dacă principal, secretarul orga
adresa schimbului condus în luna aprilie 1978 nu a-
de subinginerul loan PîiTea veau nici fundaţiile gata, nizaţiei de bază a lotului,
care/ în întrecerea din a- la această dată. sînt atacate vedem cum se munceşte în
nul trecut s-a situat pe
primul loc. Loc de... greu lucrările la patru blocuri, şantier, într-o zi geroasă de
tate, dacă ţinem cont că, cu un total de 263 de apar iarnă.
din cele 39 000 tone fontă tamente. Aş spune că s-a * — Ne este ruşine şi nouă,
produsă de această secţie
peste plan, mai mult de 27 făcut mai multă, ordine la
la sută a fost realizat de lotul de constructori de la GH. I. NEGREA
schimbul amintit.
Muncitori (le înaltă calificare de Ia I.C. Orăstie caută, găsesc .-1 noul în muncă. Călan.
Foto ; VI11CVL ONOIU — Avem sarcini deosebi (Continuare în pag. a 3-a)
