Page 47 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 47
I'6 503 o MARŢI, 16 IANUARIE 1979
Aici, cercetarea ştiinţifică
VIZidNE
se regăseşte în producţie
ilăl AU ÎNCEPUT PREGĂTIRILE FOTBALIŞTILOR
foileton: Putere
>rio Mare bucurie pentru co
a > episodului 20 •— Noi am participat la tiţie cu colegi de !a politeh- determinat să propunem o piii Devei că timpul ge
ate toate conferinţele naţionale nicile de 5 ani ! Aceasta în nouă schemă. Aplicată, ea ros din ultimele zile de
uşoară 0 etapă hotârîtoare în ameliorarea
ft ale cercurilor ştiinţifice stu seamnă că la I.S. Hunedoa conduce la reducerea numă vacanţă a permis amena
denţeşti, dar acum a fost ra activitatea de cercetare e rului de personal, la econo jarea unui patinoar natu
»fâ. prima oară cînd am concurat implicată, cu seriozitate, în mii de energie, la eliminarea ral la stadionul „Cetate“.
s limba engleză situaţiei echipelor noastre
ilc socialiste alături de reprezentanţi ai procesul de integrare a în- timpilor morţi, care scădeau ■Marc bucurie, produsă
v. pentru luerâ- institutelor politehnice de 5 văţomîntului cu viaţa., Stu- ! productivitatea în secţia la prin grija unor oameni
n agricultură ani. Aşadar, o altă pregă dental loan Giura a cucerit minorului de 800 mm (unde Săptămâna trecută (care a început cu reunirea vrednici, lucrători la co
lutcrviziunll“ ta tire, alte pretenţii, — se co-n- loturilor, vizite medicale, analiza comportării în tur, cheta bază sportivă, între
;ică modernă, locul I cu tema „Stabilirea s-a realizat, cercetarea). în
mi înregistrate festează studentul loan To-n- unei tehnologii optime de urma cercetării noastre s-a primele antrenamente de readaptare la efort) a readus fot care se numără şi vete
irno cian, din anul III deformări încălzire şi laminare a oţe propus conducerii secţiei in balul în actualitate. Mai precis, în actualitatea mereu amî- ranul amenajor de tere
:ate plastice şi tratamente termice. lului V 4 A Extra". troducerea unei moşini de nată, de la sezon la sezon, a speranţelor şi încrederii că nuri sportive Alexandru
i tv. Perntanen-
ntimentului si — Şi totuşi, reprezentanţii — Acest oţel este inoxida debavurat în cadrul fluxului perioada pregătitoare de iarnă — unanim apreciată ca piatra Petre, octogenarul nea
poporului ro- Institutului de subingineri Hu şi schimbarea fluxului de tra de temelie a pregătirii pentru un an întreg — va contribui Sandu, cunoscut în lumea
mtru unitate na- bil, cu calităţi superioare.
nedoara au fost la înălţime. Se cerea însă o altă încăl tare termică la cuptoarele cu cu ceva, cît de cît, la ridicarea nivelului calitativ şi specta tenisului de cimp pentru
scri — E mîndria noastră. Co zire a acestuia la laminare vatră mobilă existente în la cular al fotbalului nostru, obiectiv perpetuu al acestui sport. calitatea „courtutilor“ ce
nai legul meu de an, loan Giuro, şi o scoatere în proporţie minor. Aceste schimbări aduc Fără pesimism, recunoaştem că este firesc ca un sezon — o le-a amenajat, în ţară, in
a tv. : „Demo- mari economii şi cresc pro etapă de pregătire de două luni — nu poate redresa un lunga sa viaţă. Oameni
bocialistă tn ac a cucerit premiul I. Dar vă cît mai mare. Prin cercetarea
spun ceva : cît timp am par mea am înlocuit schema ve ductivitatea muncii în secţie". sport bîntuit de metehne vechi, redresare ce poate surveni care seară de seară, după
ut te ticipat, la această competiţie che de laminare a acestui prin alte şi radicale acţiuni. Dar, e sigur că o pregătire de ce veselia şi zbenguiala
Se teatru : „Mi- Activitatea de cercetare iarnă bună este totuşi un factor important de asigurare măcar s-au stins pe patinoar, se
•ghjOai" de Ma- naţională ' — organizată la oţel cu una nouă. Rezulta ştiinţifică în cercurile studen
orkgi Galaţi — am avut un pro tele cercetării noastre au ţeşti de la I.S. Hunedoara a unor elemente de îmbunătăţire — nu de redresare •— a ni apucau de „aşternut"
nai. gram foarte „strîns". Dv. fost deja aplicate în Combi nu se rezumă doar la pre velului jocului. De fapt, acest obiectiv, mascat bineînţeles de noul strat de oglindă pen
credeţi că tovarăşul profe natul siderurgic Hunedoara, zenţa merituoasă în cadru! obiectivul propriu al fiecărei echipe, a constituit tema princi tru a doua zi. Aici, prin
sor IIca a dormit în cameră pe şarje industriale, ridicînd concursurilor naţionale de pală a dezbaterilor în analizele ce au avut loc săptămîna grija oamenilor dc la sta
cu noi, la cămin ? Credeţi procentul de scoatere de la gen. Aici se urmăreşte con trecută la F.C. Corvinul şi la Jiul. Fiecare dintre cele două dion — Anton Gergely,
că a luat masa cu noi, la 50 la 98 la sută. cordanţa tematicii proiectelor grupări, urmărind realizarea în retur a scopurilor proprii, şeful bazei sportive, Ale
cantină, renunţînd Ici confor — Aţi spus „cercetarea a pus în centrul preocupărilor lor pentru perioada pregăti xandrii Ivancov, adminis-
IUL I : 6,00 Ra- de diplomă (pentru anii ter
.il iliipineţii; 7,00 tul hotelului, la ambianţa noastră “. minali) cu activitatea de cer toare de iarnă îmbunătăţirea substanţială a procesului instruc
; â,p o Revista restaurantului în compania — Da, pentru că a fost cetare a catedrelor şi colec tiv in vederea ridicării potenţialului de joc al echipelor, la
: Curşcrul ,-rucIo- celorlalte cadre didactice din toţi factorii antrenamentului şi jocului. LA PATINOAR...
Bulcţin de ştirz; a noastră. Am lucrat împreu tivelor de cercetare contrac
dem ascultători- ţară ? Uneori, seara, tîrziu, nă cu colegul meu loan Pre- tuală. Prezentăm, succint, unele puncte din' programul pregăti
lulelin de ştiri ; începeam dezbaterile acolo, descu, iar conducătorul co rilor de iarnă, menite să asigure realizarea obiectivelor asu trator şi ceilalţi — s-au
.nţe rocii şi folii; în camera căminului. — Noi avem obiective de
iay n,00 Buletin lectivului a fost tovarăşul cercetare precise — conchi mate care constau practic în ameliorarea situaţiei celor două asigurat condiţii excelen
>05. Atlas iolclo- — La un moment dat, mă . profesor doctor inginer loan de prof. ar. ing. loan llca, echipe în campionat. te, patine de închiriat,
ySttlţite-iicră Ra- supărasem. Tovarăşul profe llca. care se ocupă cu multă-pro vestiar şi chiar un ceai
12,00 B. eiJi de JIUL PETROŞANI. Remarcăm care se află după consumarea
>5( Din eomaati sor îmi spunea de fiecare — Dumnealui ne-a spus că bitate profesională de coor de la început ca semne deo turului. De la 11 ianuarie lotul fierbinte ce-l oferă soţia
nostru; 12,35 He- dată altceva — intervine de meritul e al dumneavoastră. donarea acestei activităţi —, sebit de... semnificative, adevă a urcat la Cinciş pentru des lui nea Sandu.
retative; 13,oo De ţinătorul premiului I, studen • Aici, studentul loan Giura legate de reducerea consu rate premiere, performanţe la făşurarea unui sever program Afluenţa la patinoar a
15500 Clubul cu- Jiul, că la reunirea lotului, pe de pregătire fizică — factor la
00 Radiojurnal ; tul loan Giura. n-a găsit replică. murilor de materii prime şi 8 ianuarie, au fost prezenţi toţi care s-au simţit principalele cunoscut cifre la capaci
mate economice; — Doar nu credeai că Tema de cercetare a stu materiale, de metal, de creş componenţii lotului şi că la a- slăbiciuni ale echipei în prima tatea terenului şi chiar
;egistrări de mu* doream să înveţi papagali dentului loan Toncian a por terea durabilităţii, introduce ceastă dată sînt contractate parte a campionatului. După 26 peste. Copii mai mici sau
; 17,00 Buletin ferm toate meciurile de pregă ianuarie va susţine cîteva
(05 Te ap» şi te ceşte — intervine, spre sur nit de la un proces de coa rea unor tehnologii cu efici tire, de verificare precompeti- meciuri de verificare, apoi, mai mari, unii chiar mari,
mea; 17,30 Re- prinderea noastră, prof. dr. cere care ducea la consuni enţă sporită. Sînt probleme ţionale. Este cu adevărat de între 0—23 februarie, F.C. Cor deprindcau mersul şi miş
elor; 13,00 Orele ing. loan llca, şeful catedrei mare de cuţite la maşina de de conţinut, utile şi din care mirare că Jiul a reuşit aceste vinul va efectua un turneu în cările de patinaj. Ce pă
M Interpreţi ai de metalurgie, care, intrînd cojit şi un flux tehnologic două laturi ale pregătirii din Israel. In lot a fost readus, de cat insă, că între cei
popular ; 20,15 studenţii pot să înveţe mult. start, care este şi explicabil. la „Aurul“ Brad, Klein (deci
- peisaj intlus- îi) sediul A.S.C. auzise inter încrucişat, ce includea timpi Avem o colaborare excepţio Jiul este condusă dc un fost Corvinul a rămas şi cu Bogdan mari se numărau şi unii
jmporan: 20,30 venţia studentului. Eu cunoş morţi. „Colectivul nostru, ne nală cu Centrul de cercetare fotbalist, Petre Libardi, şi de şi cu Klein...) şi au fost pro ce se cred... mai mari şi
itmŞntuIui roraä- team pretenţiile comisiei. A- spune studentul loan Toncian din C.S.H., o parte din stu un antrenor, Nicolae Oaidă, movaţi juniorii Boroş, Andone în loc (le ceai trag o ţi
BtUetin de ştiri; adept al ideii de pregătire prin şi Gabor. Lipseşte Radu Nun-
atr-o oră; 23,00— devărul este că locul I nu — a stabilit un nou ciclu de denţi fac practica acolo, joc, căci jocul lipseşte în prin weiller, care. se pare, a renun gară, timp în care proli
op muzical iioe- s-a disputat. Ai fost net su tratament termic. In urma a- participă pe viu la cercetare cipal jucătorilor noştri. Pînă la ţat la activitatea competiţiona- ferează un limbaj de pe
perior. plicării acestuia, consumul de şi în secţii. Cercetările cu e- 21 ianuarie, cum ne-a spus an lă. Pregătirile Corvlnului, con riferie. Dar nimeni, chiar
duse de antrenorii Ilie Savu
trenorul Oaidă, pregătirile se
IAS T8,oo Actua- Aşadar, reprezentanţi ai u- cuţite s-a redus, la fel şi fect aplicativ cresc de la un desfăşoară la Petroşani, cu şi Remus Vlad, vizează, pe lin adulţi, nu le-a spus ni
>; 18,10 România ■nui institut superior de trei consumul de energie şi du an la altul, de la un trimes două antrenamente pe zi, apoi gă antrenamente fizice cores mic. Mai rău, nici un pro
»stei de iarnă — ani au cucerit, fără drept rata ciclului. S-au observat tru la oltul. vor continua la Timişul de Sus, punzătoare şi o omogenizare fesor de sport,' su u ori
ară ; 18,30 Din pînă la 4 februarie, cînd va a- a lotului care să îmbine va
br;-18,10 Ctntece de cipel, locul I, în compe- şi unele deficienţe care ne-au LUCIA LICIU vea loc' primul meci de verifi loarea şi experienţa lui Luces- cum, nici un profesor, nu
n Banat ; 19,00— care, cu Aurul Brad. In lot nu cu, Angelescu, Dumitriu cu e- şi-a făcut simţită prezen
lu cu tinereţea: au survenit modificări, dar clu lanul şl potenţialul Iul Pcteu, ţa la patinoar. Ştim, nu
nt-, la radio Ti- bul speră că va primi tot spri Gabor, Văetuş, Bogdan şl, po
<tudenţii in pra Notă jinul !n transferarea unor Ju sibil, Klein, dacă-şi va găsi lo scrie în nici un statut că
de examcue. Sini mulţi cei care cători din judeţ, între care şl cul în echipă. In orice caz, profesorii trebuie să fie
tînărul Adam, de la C.F.R. Si- Corvinul trebuie să arate şi să
meria. \ 1 ■ .. • " se arate mai mult fotbalului prezenţi la bazele sporti
confirmă un asemenea Nu ne putem juca cu CORVINUL HUNEDOARA şl-a nostru, fiindcă are cu ee... ve de agrement. Dar un
stabilit ca obiectiv efortul de profesor de sport pasio
sănătatea copiilor! evitare a situaţiei critice în NICOLAE STANCIU nat, care iubeşte copiii şi
adevăr ■meseria ar putea găsi,
zebel (Patria);
apare maimuţa La Şcoala generală din probabil, pe patinoar,
KDOARA: Prin- Băiţa a fost introdusă, in vreun talent de excepţie,
.aului (Flacăra); (Urmare din pag. 1) ristul Anton Filipescu, de pentru patinaj sau hochei,
idei (Arta); Re- 18 ani lucrător la furna vara anului 1978, încălzi chiar dacă aceste sporturi
B fericire (Con- re lucrează tot cu mine în le ; de la Aurel Bulgaru, rea centrală. Lucrările,
PETROSANI: nu se practică . la noi,
jatice (Unirea) ; secţie, cîstigăm oproape impiegat de mişcare la sta-, încredinţate E.G.C.L. Brad. deocamdată. Dar, cine
i mine (7 No- 6 000 de lei pe lună. îm ţiâ nr. 3 din cadrul uzinei au fost mult tărăgănate,
■sul roz (Repu- anul şcolar a început fără ştie, acum că avem pa
)NI: Umbra pă- părţit la trei persoane, cîte 7 a C.S.H. tinoar artificial la Hune
• (Cultural); E- sînfem în familie, ne revin Topitorul şef Ion Baştea, ca acestea să fie înche doara, poate îi va veni
işulul Praga — circa î 950 lei de fiecare cu care inginerul Mihai iate. Abia in luna noiem
(Muncitoresc); brie s-a făcut recepţia vreunui pasionat ideea.d
ărbotoarea săl persoană. Bineînţeles că Cheţan ne-a făcut cunoş Oricum, e păcat. La o
ii tor esc) ; Lo dintr-un astfel de venit ne tinţă pe platforma oţelări- preliminară, cînd s-au a- bucurie aşa de mare, ne-
la escapadă a descurcăm bine. Chiar as ei nr. 2 este unul din mii dăugat şi cîleva „anexe“
inerul); PETRI- ce cuprindeau remedierile supraveglieată de nimeni,
şi culoarea fe- tăzi mă gîndeam ca din e- le de fii adoptivi ai Hune şi termenele de execuţie vin unii mai mari, cu ţi
citorcsc); ANI- conomii să-i fac fetiţei o doarei de fier şi foc, de gări şi vorbe urile, stri-
>r — seriile I-XX bucurie, li cumpăr un case- flori şi bunăstare. ale acestora, urmînd ca
"g BRAD: Pie tofon. Dealtfel, cu econo ultimele lucrări să fie e- cînd urechile celor mici.
rii fără armă — Lucrez aici de peste xecutate in vacanţa de Măcar pentru acest mo
A \)ORAŞTIE : miile pe care le realizăm, 20 de ani. Aici m-am ca tiv, profesorii ar ti pu
- ** '"> aramă avem planuri mai mari. lificat, am crescut profesio iarnă (22 decembrie 1978 tut trece pe la patinoar.
Vrem să ne cumpărăm a- nal, aici m-am format ca — 9 ianuarie 1979). Cu Nu ca sarcină de servi-
toate insistenţele conduce
-partament proprietate per om. Am doi copii, dar unul rii şcolii, cu toate apelu Fiindcă tot au început pregătirile fotbaliştilor, iată o fază viciu...
^oS ui- sonală. din ei e căsătorit, la casa rile adresate de primarul care ne aminteşte că vremea fotbalului se apropie...
CA- Ca rezultat al muncii fă lui ; îşi poartă singur de comunei, constructorul nu
V atistică cute cu spor şi cu tragere grijă. Din cîştigu! meu de a executat, in timpul va
« SIME- de inimă am adăuga noi circa 4 000 de iei lunar pot
bicicletă la spusele lui Marius Ma să spun că trăim destul de canţei, aceste lucrări. Mai
. Â-'ci patru mult, frigul din această 1978 s-a încheiat cu nerealizări. Ce
0
; ? /ţumina) ; tei. Dacă am pune cap la bine trei persoane. Am de
CyiSnanţa Sei cap veştile bune care se toate în casă, ba mai am perioadă a provocat şi al
ful). publică în presă despre şi bani economisiţi. te deteriorări, instalaţiei
faptele de muncă ale side- E o oarecare monotonie (din cauza proastei circu învăţăminte, practice desprindeţi
rurgiştilor din Hunedoara în aceste răspunsuri ? Poa laţii a apei, 10 corpuri de
am căpăta imaginea „cîn- te. Ca noi să ajungem toţi radiatoare au îngheţat,
‘mmmmwi fărită" în tone de fontă, în măsură să dăm aseme s-au spart). pentru acest an?
obabil pcMîru oţel, cocs, laminate a rod nea răspunsuri uniforme, Mobilizaţi de organele
Vremea conti- niciei muncii fiecărui om de „monotone", răspunsuri ca judeţene de partid —■ pen
ăcească. Cerul aici. Legate una de alta, re nu sînt altceva decît tru că le-am cerut spriji (Urmare din pag. 1) tin Moroşan, Vasile Rădu- lucru, să muncească uneori
1. Se vor mal nul — în ziua de 9 ianua ou, dulgherii din echipa lui de mîntuială. Există caren
¡ori. Vîntul va aceste imagini-sinteză ar confirmarea unui adevăr Ion Furdui, zugravii Maria ţe şi în organizarea lucru
t. cu intensifi- realiza o radiografie a privind ridicarea standardu rie s-au prezentat la şcoa că nu ne-am făcut planul
re, predomi- concordanţei perfecte din lui de viaţă al întregii lă doi instalatori, un pe 1978 — arăta tovarăşul Romeghea şi' Vasilica Bol- lui, iar din cauza slabei!
itorul nordic, tre muncă şi bunăstarea populaţii, pentru a putea maistru şi... două maşini Augustin Creţu. Necazul cel borea, mulţi, alţi seustruc- supravegheri tehnice se mai'
ada. Tempera- tori. Este greu în şantier, fac lucrări de calitate sla
3 vor fi cu- de care se bucură familia da asemenea răspunsuri, mari (Bucegi). Au privit, mare l-am avut cu panou
ninus 11 şi mi- lui Marius Matei şi a altor deci, trudeşte la cîrma aces au constatat şi au ajuns rile — pereţii şi planşeele. e frig, clar constructorii bă, care cer apoi remedieri,
iar cele ma- muncesc. Oamenii clin echi pierderi de timp.
minus 4 şi 1 mii de familii de siderur- tei ţări, a acestui popor., la concluzia că nu pot fa Un apartament nu-1 poţi pa lui Ştefan Brăiloiu mon
gişti. un partid pe de-a-ntregul ce nimic în acea zi. „Vom încheia clacă n-ai toţi pe Să construieşti 700 de ă-
„Cîştig_ atît, soţia mea al clasei muncitoare, al reveni mîine, 10 ianuarie“ reţii. Or, dacă ai numai 2 tau prefabricate la blocul partamente într-un an, la
mai cîştigă atît. Avem u- poporului. Trudeşte în frun — au promis — dată ce sau 3, nu poţi înainta cu 8, fierarii betonişti confec Călan, înseamnă o sarcini
1
OSPORT nul (sau doi, 'sau trei) co tea acestui partid, a popo coincidea cu începerea blocul/ în lunile noiembrie ţionau armături, zugravii deosebit de mobilizat- re.
s
pii. Avem tot ce ne trebuie rului, un fiu iubit al său, noului trimestru şcolar. şi decembrie ale anului tre- munceau la blocul 14„ Dar Finalizarea ei exemplară--
în casă, trăim bine şi avem un fiu care a afirmat şi Au promis. Şi nici acum out au fost zile în şir cîncl nici în zilelă ce au trecut (nu ca în 1978 !) presupune
concursului şi economii la C.E.C." — confirmat în faţa ţării, a n-au venit. In şcoală e nu ne-a venit nici un pa din ianuarie, prefabricate înlăturarea neajunsurilor
in 14 ianuarie
este un răspuns tipic. L-am lumii că nu va şti ce-i o- frig, nu putem să ne des nou, în altele veneau doar nu sosesc, conform cerinţe din anul trecut, unirea e-
rentina 1 primit în ancheta noastră dihna pînă cînd poporul nu făşurăm cursurile. Oare două, trei. Pe de altă parte lor, Şase macarale turn, în forturilor tuturor — proiec
toma 1 de la Augustina Florea, va cunoaşte adevărata bu cei vinovaţi — şi sînt vi vin acele tipuri, de panouri loc să monteze panouri, tanţi, constructori, furni-j
iilan 2 care nu au loc în ritmul stau. Mai este şi indisci
Napoli X vînzătoare într-un magazin năstare, bunăstarea fiecă novaţi ! — nu pot fi traşi zori de materiale de con-!
llino 1 de mărfuri industriale, so ruia dintre noi realizată la răspundere pentru că ■ firesc de montare la plină în şantier. Zidarul strucţie, beneficiari, viitori!
,anerossi 2 ţia lăcătuşului Gheorghe prin aceea a ţării întregi. se joacă cu sănătatea a blocuri. Vin şi stau grăma Cezar Babaci lipseşte ne locatari — pentru atingerea-
i£ia X Florea de la secţia din Hu dă în şantier... acestui obiectiv. Dacă fie-
1
rino 2 Şi numai răuvoitorii pot peste 300 de copii 7 ! motivat de la lucru, alţi
ira X nedoara a I.M.C. Deva ; de nega adevărul acestor Am văzut lucrînd zidarii constructori, cum sînt Ispas care îşi va îndeplini cu!
inesc X la Vaier Grancea, muncitor răspunsuri, la care am a- LAUREAN LUCACIU din echipa lui Nicolae Că- Stoica, loan Lăscoi, Ghiţă înaltă răspundere îndatori
liari 2 blânar la, cooperativa* juns prin munca noastră Zamfir, chiar şi un mai rile, siderurgiştii CălanuTuij
(loria 1 director coordonator al pitanu, izolatorii Petru Stoi
rescia X „Drum nou" ; de la caupe- dîrză, tenace, rodnică. şcolilor din comuna Băiţa ca şi Constantin Vidat, stru, Marin Duma, obiş vor primi casele la timp şi!
fierarii betonişti Constan- “ nuiesc să dispară de la de calitate bună !