Page 49 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 49
Proletari din toate ţările, uniţi-vâ !
ANUL XXXI
NR. 6594
MIERCURI,
17 IANUARIE
1979
4 pagini — 30 bani
T o v a r ă ş u l Nicolae ternaţionale actuale şl ale tele continentului. A fost)
Ceauşesc.u, secretar general mişcării comuniste şi mun subliniată, totodată, nece
al Partidului Comunist Ro citoreşti. sitatea soluţionării pe cale
mân, a primit marţi dele De ambele părţi a fost politică, prin tratative, a
gaţia Partidului ele stingă subliniată necesitatea afir stărilor de încordare şi
— Comuniştii din Suedia, mării tot mai puternice în conflict din diferite zone
formată din tovarăşii Lars relaţiile dintre partidele ale' globului, respectării în
Wcrner, preşedintele parti comuniste şi muncitoreşti a relaţiile dintre state a
dului, şi 13o ITammar, mem principiilor deplinei egali principiilor independenţei
bru al Comitetului Execu tăţi în drepturi, respectării şi suveranităţii naţionale,
tiv al • partidului, care face independenţei şi neameste neamestecului în treburile
To)i cei cu care am discu sigurarea cu suficiente vago- o vizită de prietenie .în cului în treburile interne, interne, renunţării la forţă
tai ziele trecute la I.M. A- nete goale, care ne-au ţinut ţara noastră, la invitaţia a dreptului fiecărui partid şi la ameninţarea cu forţa.
ninoasa s-au declarat nemui- de multe ori în loc sau pe C.C. al P.C.R. de a-şi elabora de-sinc-stă- S-a relevat că asigurarea
jurniţi de rezultatele obţinute cărbune. Acum avem condiţii T o v a r ă ş i i Nicolae tător strategia şi tactica re unei păci trainice impune,
în anul 1978, dar, în acelaşi bune să ne facem planul. Zi Ceauşescu şi Lars Werner voluţionară, potrivit condi ca o condiţie hotăritoare,
timp erau optimişti şi ho.tâ- lele trecute am pornit un au exprimat satisfacţia faţă ţiilor istorice, sociale şi po încetarea cursei înarmări
rîţi ca în 9cesi an sâ-şi do nou frontal, pe lungime de de bunele relaţii de prie litice din propria ţară. lor şi eliberarea popoare
vedească din plin priceperea vreo 70 de metri, echipat cu tenie, solidaritate şi cola Cele două partide şi-au. lor de povara cheltuielilor
şi hărnicia, prin tone de căr susţinere individuală metali Colectivul de munci al sec borare dintre Partidul Co manifestat holărîrca de a militare, trecerea la măsuri
bune date peste plan. Şi nu că şi eu combină de tăiere, ţiei Teliue din cadrul I.P.E.G. munist Român şi Partidul acţiona pentru întărirea ferme, concrete de dezar
Deva a încheiat anul 1878 cu
se poate spune că minerii iar săptămîna aceasta por depăşirea tuturor indicatorilor de Stînga — Comuniştii solidarităţii şi făurirea li mare şi, în primul Tind, de
aninoseni n-au muncit destul nim încă unul — 02 —, din de pian, a început bine şi anul din Suedia, precum şi do nei unităţi de tip nou, pen dezarmare nucleară.
de mult în anul de curînd care vom da cărbune în plin, 1979. Ială un aspect cotidian rinţa celor două partide de tru creşterea rolului mişcă S-a apreciat, totodată, că
din activitatea sondorilor.
încheiat, însă — aşa cum sperînd să încheiem luna cu a dezvolta aceste relaţii, rii comuniste şi muncito interesele generale ale pă
susţineau — au avut cam depăşiri de plap.' solidaritatea lor în lupta reşti în lupta pentru pro cii şi înţelegerii între po
multe probleme. Am încercat Dacă sectorul IV mai în- ÎN INTERIORUL pentru cauza progresului movarea şi apărarea inte poare reclamă lichidarea
să aflăm despre ce anume tîmpină unele greutăţi, dar social, a socialismului, a reselor vitale ale popoare politicii imperialiste, colo
probleme este vorba, să ve are perspective apropiate de ZIARULUI destinderii şi păcii în luiiiş. lor, pentru triumful cauzei nialiste şi néocolonialiste,
dem în ce măsură au fost revenire la plan, sectorul V A fost manifestată hotări- păcii şi socialismului în a fenomenului subdezvoltă
soluţionate, cum se vor de a început bine anul, acumu- o Unirea — aspiraţie se rea celor două partide de lume. rii şi instaurarea unei noi
rula lucrurile în 1979 şi în lînd deja un spor de pro culară a poporului ro Schimbul de vederi în ordini economice interna
continuare, pentru ca şi din ducţie la zi de aproape 800 mân a acţiona pentru întărirea probleme internaţionale ac- ţionale.
abatajele Aninoasei să se ex tone de cărbune. „Deşi am prieteniei şi colaborării De ambele părţi s-a sub
dintre popoarele român şi ' tuale a evidenţiat impor
tragă cantităţi sporite de avut şi noi, mai multe apofize • Pe urmele materiale suedez, pentru dezvoltarea tanţa intensificării efortu liniat necesitatea intensifi
cărbune. Cei care lucrează în, acoperiş, iar acum trecem lor publicate relaţiilor pe multiple pla rilor pentru realizarea unei cării luptei popoarelor, a
efectiv în subteran sînt cei peste o transversală, de prin partidelor comuniste şi
mai în măsură să dea răs luna august a anului trecut • De la ziariştii colabo nuri dintre România şi securităţi reale şi a unei muncitoreşti, a tuturor for
puns la aces'e întrebări. ne facem lună de lună pla ratori Suedia, în interesul celor largi cooperări în Europa, ţelor revoluţionare şi pro
două ţări şi popoare.
pentru transpunerea efecti
— in sectorul IV, cu mare nul — arăta şeful de schimb e I’oileton : Bea, Grigo- vă în practică a prevederi gresiste pentru instaurarea
în viaţa internaţională a u-
în timpul întrevederii s-a
pondere în producţia minei, Mihai Podaru, din brigada re, aghiazmă... procedat la o informare re lor. Actului final al Con nor relaţii interstatale noi,
a apărut anul trecut o seri lui Constantin lacob. Ceea ciprocă cu privire la acti ferinţei de la Helsinki ca pentru pace, independenţă,
oasă apofiză, de care tragem ce ne-a deranjat -şi pe noi o Carnet cultural
şi acum s-o scoatem — ne în 1978 a fost slaba aprovi vitatea şi preocupările ce re să ducă la întărirea libertate, democraţie şi
sounea şeful de schimb loan zionare cu lemn, plasă, tu e Sport lor două partide şi a avut cursului spre destindere, a progres, pentru făurirea li
nei lunii mai bune" şi mai
Czobor, din brigada lui A- buri, cu o'te materiale. Pro • Semna] loc un schimb de vederi climatului de înţelegere şi drepte.
lexandru Vereş. Asta ne-a blema aceasta nu este rezol asupra unor probleme in colaborare între toate sta
mîncat nouă multă producţie, vată nici acum..."
înirerupîndu-ne total lucrul în
două frontale. Apoi au fost DUMITRU GHEONEA
probleme de aprovizionare
cu diferite materiale şl de a- (Continuare în pag. a 2-a)
Succese ale minerilor din Peîriia şi Lupeni
Debutul reuşit în munca celui de al patrulea an al
cincinalului este tot mai evident în unităţile miniere din
Valea Jiului, prin rezultatele deosebite obţinute în spori
rea extracţiei de cărbune. Semnificativ este de pildă
faptul că, la I.M. Petrila în ziua de 15 ianuarie a.c.
toate sectoarele de producţie şi-au realizat şi depăşit
sarcinile de plan, ceea ce a făcut ca pe ansamblul între-
inderii cantitatea de cărbune extrasă peste planul reve-
in primele 15 zile alo lunii ianuarie să ajungă la
ipc 1 000 tone cărbune.
rindul lor, minerii de la I.M. Lupeni — care au
t în acest an chemarea da întrecere către toate între-
erile miniere din ţară — au extras suplimentar în
ă perioadă mai mult de 4 000 tone cărbune.
Ţesătoria de mătase Deva— aspect din sala războaielor. Foto: VIîtGIL ONOIU
etul“ realizărilor se numeşte muncă, ordine, întîmplare în autobuz
<VU, • reuşit să audă ocara ei pen- i
tru că, în ritmul aceloraşi /
V03ţ> salturi ajunsese cit ai clipi 1
ei« economica în- nu se producă nici o, de de-a doua fază,. care mar cum ar părea la prima ve în partea din faţă a autobu- .
zului, unde a ocupat singu- ţ
*pî° tă- pentru 'cre.ş- reglare, nici un fel de aba chează şi încheierea Ciclu dere. Ca un adevărat „doc în staţia auto din spatele rul scaun rămas liber. Ginii /
¡¡oi îngrăşarea tinere- tere de la normele agro lui de producţie în com tor“ în meseria sa, îngri blocului Centralei minereuri au apărut şi colegele s-a ri- )
n Orăştie. Oricine zootehnice riguros funda plex. în oricare adăpost, jitorul supraveghează zil lor Deva, numeroşi cetăţeni dicat politicos şi cu conş.iin- i
ţa adincilor maniere, auio- }
aici rămîne plăcut mentate. ales la întîmplare, ordinea nic comportamentul şi evo aşteptau autobuzul de Hune afişată pe faţă, a oferit io- i
doara. Era un ger de excep
f ionat de modul cum Gradul ridicat de me.ca- şi curăţenia, microel ¡matul, luţia fiecărui animal sem- ţie, ce-i afunda pe oameni, cuî primei favorite. La Cris- 7
cu faţă cu tot, in hainele cu tur, aceasta a coborît dnid i
muncitor
nalînd, dacă e cazul, ca
aiul
din
.mc îşi îndeplineşte, în- drelor tehnice de speciali gulere îmblănite. Două femei un nou prilej tinărului să-şi 7
,ouUy Un tezaur lâ îndemîna tuturor mai virstnice — să fi avut în afirme cu largi şi intenţiona- l
r'îKlO'T- r-un climat de ordine, dis »**—;— - — ....................................-........... ...............- tate, orice schimbare care jur de 60 de ani — băteau te gesturi politeţea, oferită J
ciplină, seriozitate şi răs colectivelor de munca ar putea influenţa mersul de zor „hora stacato“ pe de astă dată celei de a doua V
pundere muncitorească im normal al producţiei, care gheaţa trotuarului, aşa cum colege. /
Călătorii aflaţi în partea \
puteau, iar în apropierea lor
portantele sarcini economi EXPERIENŢA FRUNTAŞILOR aici se măsoară cu exacti un tinăr cu faţa cam lăbăr din faţă a autobuzului, mar- .
ce care îi reVin din progra tate la gram, prin sporurile ţată dar rumenită de ger, se tori oculari ai acestor scene, ţ
erau uimiţi şi plini de admi- i
întrecea în atenţii şi amabili
mul judeţean de dezvoltare înregistrate privind creşte tăţi acordate celor două co raţie In faţa unui ademenea )
a agriculturii. Activitatea nizare a proceselor de pro administrarea mecanizată, rea în greutate. lege de serviciu — după cum cavalerism. (
cotidiană se desfăşoară ca ducţie este unul din atribu după program, a hranei Dimensiunile reale ale am dedus mai apoi — şi ele Cavalerism ? O fi ! Dar, .cu J
la fel de tinere. Cînd auto
ce preţ ? Numai cele două \
într-o adevărată uzină, du tele care pot fi remarcate sînt elemente definitorii hărniciei şi dăruirii în buzul a sosit în staţie, tinft- bătrine îngemmehiate pc sca
pă metode industriale. Deo cu deosebită uşurinţă. Alt pentru procesul de produc muncă, dovedite de în*eg rul a ţîşnlt vijelios ca un ra autobuzului — si râmase
sebirea constă doar în făp fel nici nu ar "putea fi de ţie. Mina gospodărească, colectivul acestei prestigi zmeu şi din două salturi a ap,oi în înghesuiala dc pe
tui că aici se lucrează CU o închipuit ca un- singur om intervenţia pricepută a per oase unităţi agricole îşi gă- ajuns pe scările acestuia, şi-a culoar — l-ar putea stabil?
făcut culoar larg cu coatele cu precizie...
materie primă vie, de unde să {roată îngriji 120 de vi sonalului muncitor se re printre cele două bătrîne.
şi gradul sporit de respon ţei la prima fază de creş simte în toate acestea. Mi N. TÎRCOS una din ele fiind îngenun SABIN IONESCU
sabilitate pentru ea pe în tere şi îngrăşare şi 880 ca siunea muncitorul,u i -îngriji - cheată pe trepte. N-a măi
treg. fluxul tehnologic să pete tineret taurin la cea tor nu eşte deloc uşoară, [Continuare in pag. a 2-a)
