Page 50 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 50
Fag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI NK. 6
m ictsit măsuri corni, împreună cu consiliul oame 9,00 Tclcşco;
fUtmare din pcg. 1) irecut, comitetul de port-id
Alie două opinii „beii" în nilor muncii le-am inventa 10.00 Tribuna
10.20 Antena
aceeaşi direcţie — a aprovi riat, ca să zic aşa, am ana Speetaci
zionării şi transportului, ca IMEDIATE II A118W0L lizat stările de lucruri pe fie judeţul'
re generează de multă vre care sector în parte şi am 11.20 Şoimii f,
me necazuri minerilor ani-no- stabilit o serie de măsuri 11.30 Muzică-
seni, ie diminuează rezulta Şl T8AASP0RTULIH corespunzătoare. Privind con 17.00 Telex
tele în muncă. „Se vorbeşte diţiile de realizare ritmică a 17,05 Tclcşco;
mult de ordine, disciplină şi planului încă din prima lună 17,23 Curs di
organizare în subteran. Eu de multe ori nu reuşim să-' ţie de partid puternică. Ceea a anului, noi zicem că ele mană
conduc un schimb de 12 oa ajutăm în privinţa aprovizio ce se impune este însă per sînt asinur.ate. Avem linie de 18.20 nicri Tclccror
meni în brigada lui Petru nării. Nu avem, pur şi sim severenţă şi exigenţă în re front, avem efective, avem 18,35 Scevenţi
Roman. Lucrăm în acord şi plu, materiale simple, dar zolvarea problemelor cu ca oameni competenţi, avem do 18,53 Învăţăm
nu ne permitem să pierdem aiît de necesare în munca re se mai confruntă colecti rinţa de a munci mai bine. „Unirea
vremea. Stăm şi după pro din. abataj. Eu nădăjduiesc vul, asigurarea tuturor con Privind măsurile de îmbu-’ de istori
gram, cît trebuie, ne ajutăm că conducerea tehnică a mi diţiilor pentru ca munca în nătăţire a activităţii de a- 19.20 1001 de
cu ortacii din celelalte schim nei, ajutată mai mult şi de subteran să se desfăşoare provizionare şi transport aş 19.30 Tclcjurr.
buri, dar sînfem neputincioşi factorii competenţi din ca normai, fără stagnări, iar menţiona înfiinţarea' unei e- 19,50 La ordi
conomic
în -raţa unor probleme de a- drul Combinatului minier Va cărbunele să curgă neîntre chipe de reparare şi de pre 20.00 Noi, fci
provizionare. Ni se cere căr lea Jiului, va rezolva, în sfîr- rupt spre ziuă. Pentru aceas sare a vagoneţilor în sub 20.20 Telccinc
bune şi vrem să dăm cărbu şit, această problemă. Tot ta există toate condiţiile. La teran, reorganizarea, supra „Mari ai
ne. Ne confruntăm adesea odată găsesc că este necesar sectorul I a intrat în pro vegherea şi întronarea unei neprimii
cu greutăţi tectonice, cu ca ca sectoarele VI transport, VII ducţie zilele trecute al doilea ordini desăvîrşite în întreţi ţie a sti
¿-¡cane.
litatea slabă a unor pregă depozit şi VIII mecanic să-şi abataj frontal cu susţinere nerea căilor de acces în a- Şantierul Vulcan al Grupului dc şantiere Valea Jiului. ţară
tiri, cu intercalaţii de steril, îmbunătăţească radical acti metalică şi combină de tă bat-aje, ideea — ce va fi Comunistul Petre Mantea, şeful echipei dc instalatori, împreu 21,5-'
ne mobilizăm şi învingem, vitatea. In fond, cu toţii con iere ; sectorul II este la plan concretizată în curînd — a nă eu sudorul Ion Albăstroiu, execută Sntărituri îa coi'nijele 22,15 j ciejurn
metalice pentru blocul 3, bloc ce va face parte din cvartalul
însă cînd nu avem lemn, fu tribuim la realizarea produc şi are chiar ceva în plus ; la montării unui pod rulant în de locuinţe ce va împodobi noul bulevard.
nii şi plasă din slană, tuburi ţiei de cărbune a minei. Să sectorul III, în straiul XIII, a depozitul de materiale şi al Foto: M. OLTEANU
de 800—1000 mm, alte ma ne facem fiecare datoria la pornit un nou abataj, cu tele. De asemenea, căutăm
teriale — multe din eie care locurile noastre de muncă. front scurt, pe înclinare şi noi soluţii şi posibilităţi de
:
se execută chiar la noi în Cîndva, şi nu e mult de sînt perspective de depăşire organizare şi perfecţ onare a „Nu vom mai avea anul acesta
mină — nu ştim ce să mai atunci, minerii de la Aninoa- a planului ; despre posibili muncii în aceste comparti PROGRAM!
facem — se destăinuie Vasi- sa se situau în rîndul colec tăţile sectoarelor IV şi V am mente, îneît să asigurăm la dioprograniul
Radiojurnal;
le Vişovan. tivelor fruntaşe din Valea vorbit. Deci — la treabă ho- timp şi în cantităţile cores probleme cu ridicarea presei; 8,10
— Are perfectă dreptate — Jiului. Ei nutresc şi acum a- tărîtă... punzătoare minerilor din diiior ; 9,UUr E
9.05 Răspund-
adaugă maistrul minier prin ceastă dorinţă, sînt mobili — Au fost într-adevăr sbbteran materialele de oare şi valorificarea ambalajelor“ lor; 10,00 Bu
cipal Petru Giurgiu, tot din zaţi unanim în acest scop, multe greutăţi şi neajunsuri, au nevoie, să aducem prompt 10,30 n« n Iţă
sectorul V. Noi, maiştrii, fa muncesc cu abnegaţie şi dă mai sînt încă destule —- re la ziuă tot cărbunele extras Titlul acestor rinduri este Trecînd la atribuţiile noas 10,45
cem ce putem, ne străduim ruire. Aici lucrează, după cunoştea tovarăşul Nicoiae sinteza scurtei noastre dis tre contractuale, vreau să a- 11,Ol .. BulctJij
să rezolvăm operativ toate cum se ştie, oameni harnici, Ci apă, secretar adjunct al din abataje, pe care îl do cuţii cu tovarăşul Ion Ba- răt că pentru a Întări răspun nyfcrnfoiiui, i
situaţiile care apar, în depli cu experienţă în minerit. comitetului de oartid pe mi rim cît mai mult şi cît mai cinschi, directorul Centralei derea personală p- oamenilor A.vanpremicî
KOI) Bul e ti n
nă înţelegere cu minerii, dar Aici acţionează o organiza- nă. Către sfîrşirul anului bun. de valorificare a ambalaje noştri privind ridicarea am Irt'« como;
lor, unitatea Deva. O redăm balajelor de la unităţile co n-'Stru ; i-; ;)
mai jos în întregime : merţului de stat am zonat iu studio; 13 |
15,00 Clubul ’i
— Tovarăşe director, anul
paj care răspunde de o zonă
pe urmeie mat-erislelor pi:.blioai-c iSecretui^ realizărilor care a trecut a pus atit uni localităţile. Astfel, un echi Radiojurnal;
;
nate econom-
tăţilor comerciale cît şi popu nu mai poate da acum vina că uşoară; i-
laţiei cîteva probleme pri pe alţii. Vom perfecţiona a- ştiri; 17,05 C
(Urmare din pag. 1) cii prin graiul cifrelor, di vind ridicarea şi valorificarea cest sistem şi credem că in mâne; 17,25
Transporţi?? ooostrystorilor rectorul complexului, medi ambalajelor. Cum ştim că această direcţie nu vor mai de cîntcc; 17
mic; 18,00 Or
cul veterinar Ştefan Dan-
seşto expresie concretă în ciu, ne spune cu modestie îmbunătăţirea muncii în uni fi probleme. Interpreţi
tatea pe care o conduceţi vă
ie platforma Călan m va mai cele 2 500 tone carne livra preocupă permanent, vă ru — în activitatea de pre ritul legii; 20,
popular; 20,3-
tă anual, la fondul de stat. că, păstrîncl tradiţia, în a- găm să ne spuneţi în ce se lucrare a ambalajelor de la nore; 22,00 O
populaţie ce îmbunătăţiri aţi
pune beţe în roate... •începînd din anul acesta, nul 1978 beneficiile peste, concretizează ea pentru anul adus ? 23,00—5,00 Nl
plan au însumat peste
cal nocturn.
'capacitatea va fi dublată pe 1200 000 lei, ceea ce în în curs. — Au fost create 5 centre
seama noilor spaţii de creş — Mai întîi aş vrea să TVMIŞOAR/
In urma raiduiui-anchetă muncitari care lucrează pe seamnă o depăşire a anga profit de ocazia ce mi se o- noi de preluare. Toate cen litatca radio;
efectuat pe platforma side această platformă. tere şi îngrăşare puse în jamentului asumat în între feră pentru a lămuri unele trele au fost dotate cu cele azi; 18,15 Va
rurgică din Călan, intitulat Ca urmare şi a situaţiei funcţiune anul trecut. Ori cere cu 200 000 lei. Iată ar lucruri privind raporturile necesare incit să poată pre cert; 18,30 L
cine îşi dă seama că a
— adunările
„Constructorii şi mentorii necorespunzătoare de la au creşte şi îngrăşa peste 10 000 gumentul care dovedeşte că dintre noi şi unii beneficiari, lua orice cantitate de amba nităţilc agrii
muncesc. Ar face-o şi mai tobaza Hunedoara, conduce oamenii muncii din acest care se pare că nu sînt cla laje de la populaţie. Progra rlrea raţlon
mul de lucru al centrelor a
bine,dar li se pun beţe în... rea I.Ţ.A. Deva a trimis aici de animale într-un complex harnic şi destoinic colectiv re. Contractul nostru cu coo fost astfel făcut • incit să in atenţia ct
roata ritmului !", am primit o comisie timp de o săptă- nu este o treabă simplă şi ştiu să-şi onoreze prin fap peraţia de consum, încheiat poată apela la serviciile lor cooperatist C
zică popular
nici uşoară, numai dacă ne
răspuns din parteo conduce mînă, pentru soluţionarea u- gin-dim cîte eforturi se de te cuvîntul dat. între au în baza mai multor acte nor atit oamenii care lucrează siunea liter
rii I.T.A. Deva, răspuns din nor probleme legate de re pun pentru obţinerea din torii care şi-au pus semnă mative dintre care citez Or de dimineaţa cit şi cei caic creator al n
dinul 108/1975 al Ministeru
Dczba;
deri.
care redăm : pararea şi întreţinerea par producţie proprie a celei tura pe îmbucurătorul bi lui Aprovizionării Tehnico- lucrează după masă. Vom contemporani
„intr-adevăr, după schimba cului de autobuze, întărirea mai mari părţi din necesa lanţ din cel de-al treilea Materiale şi Gospodăririi extinde servirea la domici mian Ureche
rea programului de circulaţie ordinii şi disciplinei, respec rul de furaje, care zilnic an al actualului cincinal nu Fondurilor Fixe precum şi liu pe bază de comandă te librărie ; 10,3
pentru easeto
al curselor de călători pe tarea orarului de mers. Con se ridică la. ci te va zeci de lipsesc oameni ca Ion Ordinul 76/1974 al Ministeru lefonică, avînd însă in vede
ruta Hunedoara — Călan, siderăm că în perioada ur mii de kilograme. Finişan, Adam Mircea, Ba- lui Comerţului Interior pre re doar comenzile ce depă
şesc 100 lei. Numărul de a-
curse care transportă şi con mătoare situaţia transportului zil Bodea, Ana Mariş, Lu vede pentru cooperaţie obli chizitori ambulanţi a fost mă
structorii de pe platforma si muncitorilor constructori de Se cuvin menţionate şi cia Domuţa, lacob Tancău gaţia de a aduce ambalajele rit cu 50 la Hunedoara, cu 20
derurgică a Colanului, nu la Hunedoara la Călan şi re realizările fermei de vaci şi alţii. Fireşte, participarea la cel mai apropiat depozit la Deva şi cu 20 la Brad.
al C.V.A., de unde noi le
am reuşit să asigurăm zilnic tur se va îmbunătăţi. In orice cu lapte a complexului, de oamenilor muncii la benefi preluăm şi valorificăm. Al Prin aceste măsuri, credem DEVA: .Te?
Hop !... si 0
un număr de 14 autobuze ne caz, transportul’ lucrătorilor unde în anul trecut s-au cii stimulează colectivul doilea lucru pe care doresc că nici in privinţa preluării (Arta); HUNI
livrat suplimentar la fon
cesare constructorilor nave I.C.S. Hunedoara care mun dul de stat peste 50 000 1 complexului la o activitate să-l precizez e că faţă de şi valorificării ambalajelor ci piui domini
tişti. Unele autobuze au ple cesc pe platforma siderurgi Valea Jiului unitatea noastră de la populaţie nu vom mai Omul pe cc
cat la Călan cu întîrziere de că a Călanului va stă mai lapte, producţia marfă pe tot mai rodnică, astfel co nu are obligaţii, aici existînd să-l uităm
lectivul erou onorîndu-şi
portaj despri
13—15 minute în mai multe .mult în atenţia factorilor de cap de vacă ajungînd la înaltul titlu eu care a fost o centrală asemănătoare, cu avea probleme deosebite. structorul);
zile, uneori fiind supraîncăr răspundere de la autobaza 3 400 litri. distins în anul trecut. care noi nu avem raporturi ION CIOCLEI Albinele sălii
Sintetizînd roadele mun-
de subordonare.
cate, cauzînd rămînerea în Hunedoara şi de la I.T.A. Cîntă pentru
iembrie); Vi-
staţiile de pe parcurs a unor Deva". bliea); LUPE
sării în zbor
liberarea ora
Pentru viitor se va faee iarna car seriile I-II
V IT LC/ "
che v -'
şi vara sanie ?
După raidul-anchefă „Da termice, iar postul de trans
că nu-ţi faci iama car formare aferent centralei nu
şi vara sanie, nici aparta este echipat.
mentele nu pot fi predate la Cealaltă centrală termică,
timp !“, am primit din partea de la baia publică, se află
conducerii T.C. Deva un în-tr-o situaţie şi mai grea.
răspuns amplu şi documen Documentaţia tehnică de e-
tat, din care subliniem : xecuţie am primit-o cu foar
„Am făcut o analiză amă te mare întîrziere, din care
nunţită a activităţii -şantie cauză n-am putut comanda 1
rului de locuinţe din Deva, executarea prefabricatelor la L.
în vederea aprovizionării rit furnizori, bind obligaţi a le (Ca
mice şi pe faze de execuţie executa cu forţe proprii. Da RT
exis-,
cu elemente prefabricate a torită întîrzierilor, finanţarea minteste
tuturor blocurilor, problemă la acest obiectiv nu este în na); ' ’I
de care se ocupă cadre cu că deschisă. Lipsesc în conti Aspect din secţia dale mozaicate, a întreprinderii „Marmura“ Simeria. Foto: V. AZUGEANU Selmenk
funcţii de răspundere din nuare aici utilajele, ceea ce
conducerea trustului. determină nepunerea în func CONTRACTELE —
La C.T. 18 s-au concentrat ţiune". METAL PENTRU OJELĂRII
In prima jumătate a lunii
forţe de muncă, s-a organi La aceeaşi anchetă, condu ianuarie a.c., datorită serio I li ZIARIŞTII COLABORATORI ONORATE ÎN MOD
zat lucrul în 3 schimburi şi cerea G.I.G.C.L. Deva preci zităţii şi răspunderii de care EXEMPLAR Timpul pr
datorită eforturilor depuse, zează : „Pentru C.T. baia dă dovadă, colectivul de oa Activitatea colectivului com ziua de 17 i
la 21 decembrie 1978, cen publică proiectul a fost pre meni ai muncii de la Depo plexului din Simeria, pentru mea va ii re
geroasă. Cen
zitul de prelucrare şi colec
trala a fost dată în funcţiu dat numai în luna octombrie tare a metalului a reuşit să Aii — relatări ale colectivului nostru creşterea şi iftgrăşarea tine bător, cu în
ne. Referitor la C.T. 19, am 1978, din care cauză ani livreze oţclăriilor aproape retului ovin, complex condus persistente n
de medicul veterinar Marin
plasamentul ne-a fost predai achiziţionat doar 70 la sută 7 ooo de tone de metal feros. din Simeria Dogaru, se remarcă prin rea tul izolat va
Vîntul va st
Din această cantitate, mai
obia în trimestrul III al anu din utilajele necesare". mult de 5 500 de tone s-a ex lizări dc prestigiu încă din din nord-est.
lui trecut. Lucrările de con Reiese clar că pentru ur pediat oţclăriilor C.S. Hune primele zile ale anului 1979. va fi euprin:
conştiinciozităţii
Datorită
şi
strucţie s-au terminat în luna gentarea rezolvării situaţiei doara. In activitatea desfăşu ritate a transportului pe ma răspunderii cu care munceşte tre minus 2t
grade, iar zit
rată in această perioadă, da
noiembrie 1978, dar benefi de la noile centrale termice torită rezultatelor bune obţi gistralele dc oţel ale ţării, tuşii şi ceilalţi meseriaşi din întregul colectiv pentru în 8 şi minus 3
turele conduse de Ion Socaciu
ciarul a început să asigure ale Devei se impun în con nute In muncă se evidenţiază depinde într-o foarte mare şi Ion Şelaru, s-au situat in făptuirea sarcinilor de pro Ceaţă local;
ducţie, s-a reuşit să se ono
utilajul necesar centralei du tinuare eforturi conjugate Kortenzia Voica, Elena Măr măsură şi de modul cum îşi frunte. Atenţie deosebită s-a reze in mod exemplar con de chiciură,
gărit, Elena Birton, Constan
fac
datoria
ceferiştii
care
pă 10 decembrie 1978, utilaj din partea constructorilor, tin Niţu, Caprian Mocanu şi lucrează în cadrul reviziilor acordat şi se acordă de către tractele de livrare. Astfel, neaţa. pr
Timpul
toţi cei care muncesc aici
care nici la această dată nu proiectanţilor, beneficiarului mulţi alţi lucrători din cadrul do vagoane. O activitate bună pregătirii corespunzătoare a din cele 90 tone de carne zilele de 18 ş
planificate a fi livrate bene
este complet. Deşi centrala şi furnizorilor de utilaje, cu unităţii. desfăşoară in această privin garniturilor de tren din punct ficiarilor in primul trimestru Vreme rece,
roase. Cerul
termică respectivă trebuie să sprijinul mai activ şi eficient TURE DE CEFERIŞTI ţă colectivul Reviziei de va de vedere al siguranţei cir ai acestui an s-au expediat senin.
asigure căldură la blocurile FRUNTAŞE goane Simeria—triaj. Infrun- culaţiei pe calea ferată, cît şi deja mai mult dc 70 dc tone. La munte,
A, B şi C 3, beneficiarul nu al Consiliului popular muni Desfăşurarea în condiţii de tînd eu bărbăţie şi curaj ge pentru reducerea numărului (C. Stoica, V. Chiciu, V. Iri- să, cu cerul
rul şi zăpada, oamenii îşi
ne-a asigurat încă amplasa cipal, al unităţilor economice, pline de siguranţă şi regula fac pe deplin datoria. Lăcă de vagoane defecte. mie). ninge slab. 1
moderat din i
mentele pentru toate reţelele al viitorilor locatari.