Page 51 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 51
94 ® MIERCURI, 17 IANUARIE 1979 Va.}. 3
ASPIRAŢIE SECULARA A POPORULUI ROMÂN
VIZIUN* ASA DA ! 1
i în această iarnă gospo- [
ia Idealul unirii îşi are gene nedoara au-. chemat sub fla Unirea Principatelor a creat nirea Principatelor, avem 1 darii de la autogara Hti-
tv. za în cele mai îndepărtate murile lor glorioase oamenii premisele' pentru înfăptuirea satisfacţia împlinirii .înalte • La Casa de cultură din V nedoara se dovedesc mult
vă aparţine ! timpuri ale istoriei - poporu din toate provinciile româ unor acte de importanţă ca lor năzuinţe care au animat Haţeg, a avut loc o fază i mai grijulii faţă de călă- |
1 prezentat de lui nostru, în însăşi epoca neşti. Mihai Viteazul a reu pitală pentru desăvîrşirea sta generaţiile din 1859. România judeţeană a festivalului „Că-
Hunedoara formării, sale ca unitate etni şit, pentru prima dată in tului naţional român unitar. se înfăţişează ca o ţară cu luşerul transilvănean“ edi J lorii care silit nevoiţi să ,,
latrici că în spaţiul carpato-dună- istorie, să unească sub un Dintre acestea, cucerirea in adevărat liberă, suverană şi ţia a IX-a. In faţa unul ţ aştepte o anumită perioa- |
ţopulară r’ean-pontic. Vicisitudinile singur sceptru cele trei pro dependenţei de stat din 1877— independentă în plină înain public numeros şi avizat, 1 dă de timp legătura cu c
istoriei şi condiţiile specifice vincii româneşti, uriindu-le 1878 a confirmat încă o dată tare pe calea făuririi socie căluşcrii din Ţara Haţegu / autobuzele de pe diverse-j
evului mediu au impus pen efortul în lupta pentru păs hotărîrea poporului nostru de tăţii socialiste' multilateral lui au dovedit din nou vir ) trasee. Ordinea şi curăţa- |
iă tru "multe' secole fărâmiţarea trarea fiinţei poporului român, a lupta eu orice sacrificiu dezvoltate, cunoscînd un pu tuţi artistice remarcabile.
Au concurat : grupurile
limbă ger- statală. împotriva acestor , în lupta pentru neatârnare şi pentru a trăi liber într-o ţa ternic avânt pe toate planu dc căluşcri ale căminelor ţ nia menţinută in sala de \
realităţi, poporul roniân a libertate.. In toate aceste ră strîns unită. rile vieţii materiale şi spiri culturale din Boşorod, VÎI- I aşteptare bine încălzită,.!
iea pentru pio- cunoscut. o dezvoltare unita lupte, forţa socială principa Unirea Transilvaniei cu tuale. celele Bune, Rlu dc Mori, ) scaunele confortabile rin- T
ră,. avînd la temelie un liant lă a poporului nostru a fost România, înfăptuită la. 1 De- Anul 1979 are o semnifica Clopotiva, Balomir şl cele ţ duite de-a lungul perc-
pariziene puternic — unitatea de origi ţie politică şi economică deo alé şcolilor generale' din t filor împreună cu florile ,
¡nl — educaţie. ne, de limbă şi de. teritoriu. Boşorod, Clopotiva, Plopi J şi plantele ornamentale, cu-
— In lecţiile sebită pentru întregul nostru şi Unciuc.
e“ — dezbatere Dezvoltarea relaţiilor dc 120 de ani de la Unirea popor. Este anul in care va • Ieri, 16 ianuarie, s-a ) cabina telefonică pentru |
seri producţie capitaliste au pus • avea loc Congresul al XII-lea deschis, la Casa dc cultură i convorbiri interurbane au- \
pe un plan superior ideea şi
dc
Deva,
expoziţia
din
al conştiinţa unităţii de neam, Principatelor Române al P.C.R., anul clnd vom săr artă plastică a artiş J tomate alcătuiesc un inte-
<
ica zilei in c- iar năzuinţa de unitate a de bători a 35-a aniversare a tilor amatori din mu 5 rior pe cit de util, pe atit
insurecţiei naţionale armate
venit un ţel politic — ţelul antifasciste şi antiimperia- nicipiu. Expoziţia, orga t de primitor. Adăugind la \
aeile ! afirmării plenare . a naţiunii liste. Avem proaspete in min nizată în cadrul fazei mu } aceasta şi televizorul in-
mateca: Ciclul române. Revoluţia de-la'1848 ţărănimea, - ea avînd rolul cembrie 1918, prin voinţa te îndemnurile însuflcţitoare, nicipale a celei de-a doua i stalat la loc potrivit pen- '
ediţii a Festivalului naţio
itori“ — „Ţărm a pus clar- problema necesi esenţial atit in bătăliile pen poporului, a însemnat pasul adresate de secretarul gene nal „Cîntarea României“,
ar“ — produc- tru dreptate naţională şi so care a dus la desăvîrşirea sta oferă vizitatorilor peste 40 ^ tru publicul călător, se-
tdiourilor amc- tăţii- unirii teritoriilor locuite cială, pentru independenţă, ral al partidului, preşedintele de lucrări de pictură şi i poate spune că in sala de S
rremicră pe de români. C.A. Rosetti se tului naţional unitar român. Republicii, tovarăşul Nicolae grafică, cu tematică diver J aşteptare a fost creată o
adresa moldovenilor „uniţi-vă cit şi în conservarea limbii Lupta de veacuri a popo Ceaiişescu, în Mesajul de A- să, desprinsă, in mare par ţ ambianţă cu adevărat plă-
- ' ’'ăi - cu noi, fraţi de dincolo de şi îmbogăţirea continuă a rului nostru pentru unitate, nul nou : „prin munca eroi te, din munca şi preocupă
Milcov... Munteanul şi Mol culturii româneşti. libertate şi independenţă, a că a întregului nostru popor, rile oamenilor. i cută, care uşurează nespus \
doveanul sint toţi Români, Pe aceste premise, de o le triumfat odată cu insurecţia strîns unit în jurul partidu • Cenaclul literar „Lupta“ | de mult... aşteptarea.
sînt fraţi, o singură naţie“. gitimitate istorică incontesta naţională' armată, antifascis lui, anul 1979 va marca un al C.S. Hunedoara, in co
HKqgaaaBBaa Iar pe Cimpia Libertăţii de bilă, s-a făurit, la 24 ianua tă şi antiimperialistă de la 23 nou şi important pas înainte laborare cu Şcoala genera \ NICI O SFÎRÎIALĂ !
la Blaj. în mai 1848, din rie 1859, Unirea Principatelor, August 1944, organizată şi în dezvoltarea forţelor de lă nr. 1, a organizat, la
un
piepturile celor 40 000 de ţă primul pas spre realizarea condusă de Partidul Comunist producţie, în ridicarea bună clubul „Siderurgistul“ „Mihai ^ La tutungeria „fără nu-
omagial
spectacol
rani adunaţi din toate părţi statului naţional român mo Român. Act energic al între stării materiale şi spirituale Eminescu“. Au colaborat \ măr“ (pe firmă !), situată
LTL I : 6,00 Ra- le Transilvaniei, a răsunat dern. Actul Unirii de la 24 gii naţiuni, 23 August 1944 a a maselor, în întărirea inde profesorul Ion Zăvoianu, di ^ lingă sala „Arta“ din Dc-
dimineţii; 7,00 dorinţa lor seculară „Vrem să ianuarie 1859 prin care s-au însemnat încă un pas pe ca pendenţei şi suveranităţii rectorul şcolii, profesorul şi
8,00 Revista ne unim cu ţara“. pus bazele statului naţional lea luptei. hotărîtoare a po patriei noastre socialiste“. criticul literar Mircea Moţ,
Curierul melo- In marile încercări ale isto român modern a fost o etapă porului nostru pentru liber Răspunzînd acestor îndem şi poetul Valcriu Bărgău.
ţuletin dc ştiri; riei, munteanul, moldoveanul necesară a dezvoltării socia tate şi dreptate socială, pen Spectacolul a debutat cu
ein ascultători- le interne şi nu un proces tru întregirea ţării, ciuntită nuri însufleţitoare, întregul muzică tînără pe versurile 1
,16tin de ştiri ; sau - ardeleanul au căutat şi în anul 1940, prin odiosul nostru popor este ferm an lui M. Eminescu, interpre s
rilc socialiste ; au găsit sprijin unul la ce conjunctural al unor factori gajat să muncească fără pre tată de Petrică Popa, Vio-
<*vum*dtoreşti ; lălalt. Marile imperii care în exteriori, izolaţi sau întîmplă- Dictat de la Viena. Continua get, cu dăruire şi abnegaţie rel Dobrotă. Mariana Pân-
11,05 conjurau spaţiul carpato-du- tori. Evenimentul, plin de tor al tradiţiilor revoluţiona pentru a asigura progresul daru şi Viorel Dunăre. Au \ *
> ' I>35 nărean-pontic s-au izbit, in consecinţe rodnice pentru ţa re, Partidul Comunist Român economiei naţionale, pentru colaborat cu poezii tinerii i va, poate intra oricine şi i
poeţi Mihaela Slaina, Mari
a făcut totul pentru a dezvol
ră, a fost opera poporului, nu
/ se poate cumpăra orice 3 î
'"uri încercările lor de expansiu ta opera înaintaşilor de în a spori mai mult venitul na ana Talicosu, Iuliana Ră
ne, de dîrzenia. vitejia şi do a diplomaţiei europene. Uni ţional, avuţia societăţii. ceală, Ion Dinu, Gheorghc ţ tutun de pipă, ţigări, chi- ţj
rinţa de a trăi liberi a oa rea a fost „actul energic al făptuire a visurilor lor, cele Prof. ŞTEFAN MARINESCU Nistor, Eugenia Răceală. i brituri etc. Marfă există ! i
menilor de pe aceste melea întregii naţiuni române... U- mai înaintate. Nicolae M. Isac, Viorel J Dar... I
<> OV,,lor; ÎS,OU guri. Mircea cel Bătrîn, Şte nirea naţiunea a făcut-o...“, Acum, cinci aniversăm îm Filiala Arhivelor Purcariu, Mariana Pândaru, j Intram in tutungerie, j
.jyÎ5 Coordo- fan cel Mare, Iancu de Hu aprecia Mihail Kogălniceanu. plinirea a 120 ani de la U- Sfatului Deva Carmen Demea, Adrian De-
ice; 16,40 Muzi- mea, Aurel Manta şl libe ( Ziua : 12 ianuarie a.c. O- £
{ ,oo Buletin de ria Cuza. , ra : 11,00. Aşteptăm rin- J
dă limbii ro- ' dut... Gestionara serveşte jj
>atule, leagăn
<o Evantai rit- Concursul profesional un cumpărător cu două ţj
.ele scrii; 20,0« i pachete de chibrituri. Le ţ
ai cîntecului Ţ scoate din stinga-jos (ne J
0 Litera şi spi-
,50 Cadenţe so- „Siguraniă şi măiestrie" ţ referim la tejghea !). Este ţ
zi intr-o oră; i destul de amabilă. Cerem U
>n stop muzl- } şi noi doar un pachet, a- ?
La sfârşitul săptămâni tre Victor Miuţ, Adrian Humuilă
cute in cadrul depoului C.F.R. (ambii de Ia Petroşani) ; la \ dică în limbaj uzual o ţ
V:‘18,00 Actua- Simcria s-a desfăşurat con cea dc-a doua categorie de l „duzină“. „Mai am cite- "
18,10 România cursul profesional „Sigurnn- virstă, primele trei locuri au 7 va... Nu vă dau. Le vind
isuvi dc con- ţă şi măiestrie“, la care au fost ocupate in ordine dc
a ordinea zilei participat peste 20 de concu mecanicii Izidor Dumitrescu * numai cu ţigări!“. Zadar-
generale in u- renţi din partea depoului din (Simeria), Ştefan Hora (Pe ţ nice discuţii despre prin- ţ
ole •; Gospodă- localitate şi din cadrul remi troşani), Aurel Ciberar (Si t cipii, explicaţii... Poate,’l
ală a furajelor zei C.F.R. Petroşani. întrece meria), iar la mecanici aju
msiliului Intcr- rea, desfăşurată pe două ca tori Francisc Macrai, Traian ' conducerea I.C.S.M.I. De- |
enet; 18,10 Mu- tegorii de vîrstă — mecanici Socaci, Nicolae Aga, toţi de ) va va reuşi cava. Altfel, ţ
ăi; 19,00 Emi- şi mecanici ajutori de pe lo ţj fiind vorba de chibrituri, <
la depoul Simeria. Câştigăto
tră: Climatul comotivele „Diesel“ şi elec rilor 11 s-au atribuit premii '
tarilor răspun- trice In verstă de pînă la 30 valoroase, iar cei care s-au / nici o sfirîială ! j
ere. Scriitori dc ani şi respectiv, peste 30
bănăţeni: Da- de ani — a adus in confrun clasat pe primul loc In fie \ 8 LUNI PENTRU i
; Cronică de tare pe cei mal buni repre care din grupele amintite
t—-20,00 Ritmuri zentanţi ai celor două uni vor reprezenta judeţul Hune ^ ABANDON |
fonul dv. tăţi. La prima categorie dc doara la faza pe regionala
virstă s-au situat, in or C.F.R. a concursului „Sigu ţ Gheorghe Struguri, din
dine, pe primele trei locuri ranţă şi ^măiestrie“, care se i Călan, strada Tabăra mi-
mecanicii : Eugen Kogojan va desfăşura Ia sfirşitul aces J litară nr. 2, avea soţie
tei luni la Timişoara.
(Petroşani), Ştefan Istrate,
Zahăria Dan (ambii de la • legitimă şi doi copilaşi. în
Simeria) şi mecanicii ajutori MIRCEA FURCĂ . loc să se ocupe de casă,
:bel (Patria); Oameni de zăpadă. Autorii ? Natura. Fotos VIRGIL ONOIU de soţie şi copii, aşa cum
pare maimuţa Apostol Gheorghc (Simeria), ziarist colaborator
DOARA: Plin cere legea unui soţ şi pă-
ului (Flacăra); ţ rinte, aşa cum cere ome-
:e nu trebuie ~ neta, Gh. S. şi-a abando-
(Arta) ; Rc-
fericire (Con- 1 nat familia. Legea l-a u
PETROŞANI : \ chemat însă la ordine, a- î
itice (Unirea); i cordindu-i 8 luni de gin- ţ
mine (7 No Bea, Grigore, ag hi as mă...
ul roz (Repu- ' dire asupra faptelor sale. I
fl: 'Umbra pă- Concursurile ţ Poate îşi va da seama cit »
(Cnltural) ; E- ţ de mult a greşii faţă de )
;ului Praga — în noaptea de marii spre vreme ce conţinutul e ace tă : „eu am cerut ca scri
(Muncitoresc); vineri, Grigore Sorica din laşi. Important este ceea ce sorile să-mi fie aduse de soţie şi copii... y
* Mmi, ure- Buceş a avat insomnie. „Sa a urmat. factorul Sofia Creciun, de „Daciadei“... albe
"oresc) ; . ALE CUI SÎNT FURAJELE ? *1
^•îile r-ll tul ăsta prea-şi vede liniş Ceea ce a urmat, a pornit ce nu mi-a adus-o ?“
: Oraşul tit de treburile lui. Oame de la o scrisoare recoman Cum însă dejepetecul După mulţi ani, statornicia iului, a reunit la start peste
•:) ; A- nii ăştia de pe aici n-au dată. De fapt nu chiar în nu repartizase în schema o- zăpezii Ia Deva — fapt me 80 de participanţi. I.a fete, pri î întrebarea se referă la
seriile teorologic inedit —, creează mele locuri au fost ocupate de ^ cantităţile însemnate da
URI- avut de multă vreme parte momentul primirii ei, ci la ficiului poştal din Buceş un condiţii deosebit de favorabi Dorina Duma (şc. gen. nr. 3), 1 coceni sau finuri aflate pe
îares de o întimplare care să-i vreo două luni după aceea factor personal cetăţeanului le ca întrecerile ediţiei de Kasler Monica (şc. gen. nr. 2)
: Ta- iarnă a „Daciadei“ să poată şi Zoiţa Raica (şc. gen. nr. 6), > unele terenuri situate în-
'.eaua mai scoată din amorţeală. a început. „Buna mea cum Sorica, scrisoarea recoman fi organizate Ia toate ramuri iar la băieţi — Mircea Sîrb \ tre comunele Veţel, Ilia
- Fra- Trebuie găsit ceva. Dar nată Ana Brădean se ţine dată a mai poposit vreo (şc. gen. nr. 3), Augustin Pal
■rul) ; ce ?“. Cine caută, găseşte şi de glume" — şi-a zis G. S. le sportive cuprinse In regu (şc. gen. nr. 2) şi Constantin i şi Gurasada. Cunoscînd că
’ui patru zile pe la oficiu. „Ca- lamentul competiţiei, respectiv Lebîrdă (şc. gen. nr. 6). unităţile agricole din co-
ce leac mai eficace ca in după ce a schimbat cu din- sus belii“ — a sărit Gri şi Ia schi şi sanie. In continuare, întrecerile de ţ munele amintite nu aii
triga poate născoci împo sa un snop de cuvinte bine gore şi pac, reclamaţie. Fi Aşa că primul concurs de sanie şi schi vor fi organizate ^ surplus de furaje, este cit
triva plictiselii un om cu garnisite cu piper. Şi-a a- reşte, tot împotriva cumna sanie, organizat pe Dealul pa săptămînal. se poate de oportună şi
16 metri de intestin pestriţ ? mintit că acea scrisoare, re- tei. Mamă, ce tevatură a i necesară intervenţia coo
r Jn conflict cu poşta — nu ieşit ! Primarul, diriginta o- peratorilor pentru a evita
44
. cu toată, numai cu cea din ficiului, doi factori poştali „Cupa Unirii —la tenis deprecierea acestor nutre
Buceş — gîndea Grigore, ar chemaţi de urgenţă la ordin ţuri.
ii o idee ; ar mai da cu F O I L E T O N plus un inspector al. deje- In cursul zilei de ieri, s-au I!
de
Competiţia
republicană
loare zilelor care prea sea peteceului fierbeau. Prima tenis, dotată cu trofeul „Cupa înregistrat următoarele rezul „SÎNT PLECATĂ
mănă una cu alta ale oa rul a lăsat in suspensia tot Unirii“, a început luni, Ia Sala tate : BÂlteŢl : Mihai Ciuntea ÎN CONCEDIU"
menilor acestora. Un con comandată, părea să pre ce avea de rezolvat ca să sporturilor din Deva — între (Jiul Petroşani) — Radu Giur s
flict de ăsta naşte o cerce zinte urme de violare şi că lămurească problema ~ lui cerile seniorilor, şi la sala giu (Cuprom Baia Mare) 6—4, i Informaţia din titlu am
„Constructorul“ — juniorii. în
tare, la o cercetare trebuie nimeni altul decit cumnata, Grigore. Inspectorul de poş concursul de Ia Deva, pe ta 6—2; Sütii Alexandru (Cuprom } aflat-o la Hunedoara, în
Baia Marc) — Daniel Ioanovicl
neapărat să vină cineva de factor poştal în sectorul său, tă a consumat un tub de blou figurează 32 de sportivi (Dinamo Bucureşti) 6—3, 6—1; ) faţa magazinului da legu-
la judeţ şi dacă vine de la şi 16 sportive. Dintre rezulta Andrei Lconte (Steaua Bucu i me-fructc din autogara
■jabil pentru a putut să săvîrşească fără pastă scriind ciorna răspun tele primei zile de concurs no reşti) — Gheorghe Copăceanu 1 municipiului. „Sint pleca-
tuarie : Vre- judeţ trebuie musai să fie delegea. „Eu — a zis atunci sului la sesizarea lui Grigo tăm: Adrian Ungureanu (Dina- (Electrica Timişoara) 6—2, 6—1;
>, cu noaptea de faţă şi organele comuna Grigore — nu mai admit ca mo Braşov) — Mihai Ciuntea Eduard Pană (Dinamo Bucu ' iă in concediu" — sună a-
va fi schim- re. Diriginta de oficiu le (Jiul Petroşani) 3—6, 2—6 ; Io reşti) — Bebe Almăjan (Jiul ţ nunţul. „Vacanţă plăcută I
ninări mai le ; şi în centrul acestei a- scrisorile sau altă corespon „mustra“ avan pe cele două nel Rusen (Cuprom B. Mare) Petroşani) 6—4, 7—6 ; Laurcnţiu i — răspund cetăţenii care
ptea. Cu to- gitaţii — eu. împuşc doi denţă ce-mi aparţine să-mi factoriţe chemate la ordine, — Constantin Hărădău (Ci Bucur (Dinamo Bucureşti) —
ninge slab. iepuri ăintr-un foc. Le ser fie adusă de Ana Brădean; mentul Deva) 6—4. 6—4 ; Radar Adrian Viziru (Sănătatea Satu 1 bat la uşa magazinului —
ia moderat deşi n-au nici o vină, aşa, Tiberiu (Politehnica Cluj) — \ dar să ştim şi noi pînă
Temperatura vesc bunilor mei consăteni să fiu anunţat prin alt fac de dragul ochilor lui Grigo I. Bota (Jiul) 6—1, 6—1 ; Mare) 6—4, 6—4. FET0G : Ma i ciiul. . Că tot batem, zil-
noaptea in ceva aparte şi devin un om tor poştal şi vin personal Constantin Popovici (Steaua) — rínela Totoran (Dinamo Bucu
şi mlni’s 15 cunoscut re. „Asta-i tot ce-am vrut !" Iteves Ladislau (Sănătatea Sa- reşti) — EHsabcta Pălie (U.T. ? nic, drumul, şi-l batem in
între minus să-mi ridic corespondenţa — se zice că ar fi exclamat tu Mare) 6—1, 6—0; Marian Arad) 6—4, 6—0 ; Dorina Brăş- ' zadar. Moda asta e cam
[rade. După unii autori, cititori de la oficiu". Zise şi se fă Mîrza (Steaua) — Bulcaresty Le tln (U.T.A.) — Gabriela Sziilte ) la... modă şi la alta ma-
cu depunere în faptele oamenilor, cam cu ; se făcu de rîs, pentru atunci Grigore. vente (Sănătatea S.M.) 6—3, (Dinamo Bucureşti) 3—6, 6—2, i gazine". Or, perioada de
ara şi dimi- aşa s-ar fi desfăşurat dia că uitind de pretenţia lui, Aşa ai vrut, Grigore ? A- 6—1; Codin Dumitrescu (Jiul) 6—0 ; Cosmina Popescu (Tenis concediu este cunoscută şi
— Nemeth Zoltan (Cuprom) club Bucureşti) — Gabriela
abil pentru logul lui Grigore Sorica atunci cină, după mult tunci bea aghiasma calom 2—6, 7—5, 6—4. Şi, o surpriză: Ciorao (Clubul sportiv şcolar i de beneficiarul ei, şi de
19 Ianuarie : din noaptea de insomnie de timp, a mai primit o scri campionul european dc tineret Gh. Gheorghiu-Dej) 6—2, 6—2 ; \ conducerea unităţii respec-
u nopţi ge- marţi spre vineri, cu sine niei cu care al vrut să-i Elena Cotuna (Electrica Timi i tive. De ce să n-o cu-
ii mai mult soare şi a fost anunţat să stropeşti pe alţii! \ Florin Niţă (Steaua), a fost c-
însuşi. După alţii, el ar a- liminat (6—7, 6—i, 4—6) de că şoara) — Mihaela Drăghici ’ noască şi clienţii ? E fi-
reme geroa- vea o altă formă dar asta vină să şi-o ridice, s-a \ tre Vasilc Sălăgcan (Politehni (T.C. Bucureşti) G—0, 6—4 ; tu \ resc. Nu i-ar mai purta
ariabil. Va nu mai are importanţă de . răscocorît la cei de la poş TH. MĂRCUŞ \ ca Cluj), un tînăr de 17 ani, nda Orăşcanu (Cimentul Deva) \ pe drumuri asemenea a-
tul'va sufla
>rd-est. după un meci dc mare ten — Cristina Boboc (Politehnica i nunţuri I
siune. ■ Bucureşti) 6—1, 6—0.