Page 52 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 52
Pae. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6594 Q MIERCURI, 17 IANUARIE 1979
A
întreprinderea minieră
Lucrările celei de-a XlV-a sesiuni Reuniunea Grupului experţilor Hunedoara
a Oonsisîuiui National Palestinian guvernamentali privind raportul cu sediuf în Teliucu Inferior
str. Minei, nr. 42, telefon 13520—13521
DAMASC 16 (Agerpres). liu, adjunct ele sef de sec-' dintre dezarmare şi dezvoltare
— La Damasc s-au deschis ţie- la C.C. al P.C.R.
lucrările celei de-a XlV-a Sesiunea a fost inaugu GENEVA 16 (Agerpres). ciale ale omenirii. Grupul ÎNCADREAZĂ
şosiuni a Consiliului Naţio rată de Khalecl Al Fa.h- — La Geneva s-a reunit este compus din 25 de ex prin concurs sau transfer în interesul serviciului,
nal Palestinian, la care hourn, preşedintele Consi Grupul experţilor guverna perţi guvernamentali din
participă reprezentanţi ai liului Naţional Palestinian, mentali privind raportul U.R.S.S., S.U.A., Anglia, ® inginer în specialitatea electromeca
unor partide, şi,, .organizaţii şi de preşedintele ţării-gaz- dintre dezarmare şi dezvol-t Franţa, India, Nigeria şi nică minieră, pentru funcţia de mecanic şef
politice din ţările socialis dă, Hafez Al Assad, care tare, înfiinţat de Adunarea la E.M. Ghelari
te, din alte ţări ale Euro au rostit cuvântări. . Generală a ’O.N.U. în anul din alte ţări. Dintre mem
pei, Asiei şi Africii. Consiliul va examina da 1978, în scopul de a elabo brii grupului numiţi de se • 3 ingineri în specialităţile electro
JDin partea Partidului Co ra un studiu cuprinzător cretarul general ai O.N.U.
munist Român, la sesiune rea de seamă a Comitetu asupra modului în care face parte şi prof. univ, dr. mecanică minieră sau exploatări miniere,
participă o delegaţie for lui Executiv al O.E.P., Pro procesul dezarmării poate Ghcorghe Dolgu, rectorul pentru I.M. Hunedoara.
mată din tovarăşii Mihai gramul politic al unităţii contribui la îmbunătăţirea Academiei de Studii Eco încadrarea se face în grupa i de ramuri,
DaJea, membru supleant al naţionale elaborat în co condiţiilor economice .şi so- nomice din Bucureşti.
Comitetului Politic Execu- mun de toate organizaţiile condiţii de vechime conform Legii 12/1971.
ţiy. al C.C. al P.C.R., vice mişcării de rezistenţă pa Informaţii suplimentare se pot obţine la
preşedinte al Consiliului lestiniene. Ordinea de zi Luptele din Nicaragua cunosc
Naţional al Frontului Uni prevede, do asemenea, ale biroul personal din întreprindere.
tăţii Socialiste, Vasile Pu,n- gerea noului Comitet Exe o nouă recrudescenţa
gan,, membru al C. C. al cutiv al Consiliului Naţio
P.C.R.,. şi Constantin Vasi- nal Palestinian. MANAGUA 16 (Ager informează agenţia France
pres). — în Nicaragua au Presse, tiruri şi explozii
avut loc noi lupte între puternice au fost semnala întreprinderea de
Critici adresate Administraţiei S.U.A. Frontul Sandinist de Eli te în cartierele estice ale
berare Naţională (F.S.L.N.) capitalei.
şi forţele militare fidele Concomitent cu această reţele electrice Deva
pentru intenţia de a reduce alocaţiile dictatorului Anastasio So- recrudescenţă a luptelor 9
destinate programelor sociale moza. Detaşamente sandi- dintre F.S.L.N. şi Garda ÎNCADREAZĂ IMEDIAT
niste au atacat, în cursul
Naţională, la Managua şi în
ultimei săptămâni, cazărmi principalele oraşe ale ţării
WASHINGTON 16 (Ager ria de săraci au fost re- ale Gărzii Naţionale din Muncitori necalificaţi BĂRBAŢI, absol
pres). — Senatorul Edwarcl tras'e fonduri de 500 mili localităţile Matagalpa, Lcon, s-au multiplicat manifesta
Kennedy a adus critici in oane dolari, aceasta în Santa Roşa del Penon, Tis- ţiile de protest ale maselor venţi a minim 8 clase, în vederea calificării
largi populare, oare se pro
tenţiei Administraţiei de a timp ce corporaţiile se ma, Cardenas şi San Car- în meseria de electrician, fără scoatere din
reduce alocaţiile bugetare bucură de reduceri fiscale los. Forţele aeriene ale nunţă ferm pentru înlătu producţie.
pentru diversele programe totalizînd un miliard do Gărzii Naţionale au bom rarea de la putere a regi
sociale în exerciţiul finan lari. Senatorul democrat bardat împrejurimile loca mului dictatorial al lui A- Cursurile de calificare, cu durata de 10
ciar 1980. Kennedy a ară s-a pronunţat totodată îm lităţilor respective. Intense nastasio Somoza şi pentru luni, se deschid în luna februarie 1979.
tat că numai din progra potriva proiectului de . re ciocniri au fost semnalate instituirea unui guvern de
mul de sprijinire a persoa ducere a alocaţiilor pentru în munţii din nordul ţării mocratic, de largă unitate Persoanele interesate se pot adresa birou
nelor încadrate în catego asistenţa medicală. şi la Managua. După cum naţională.
lui personal-învăţămînt-retribuţie, zilnic, pînâ
la orele 15,00.
• Participanţii Ia lu re guvernului civil al pri le Indoneziei de pe urma Suferinţele copiilor
crările plenarei Comitetu mului ministru Shahpur vinzării de petrol ş-au
lui Central al Partidului Bakhtiar. Reunit marţi di redus cu peste 500 mili din lumea a treja
Comunist Portughez, ca mineaţa, Majlisu! (Aduna oane de dolari în compa
re analizează situaţia po rea Naţională consultati raţie cu anul precedent. i.
litică după ins.talarea- ca vă a parlamentului), a Reducerea veniturilor va Cu prilejul „Anului in
binetului condus, de Car- decis cu 14J de voturi ' lutare, alît de necesare ternaţional al copilului",
. ies Moţa Pinto, au cerut pentru, 43 contra şi 13 ţării în efortul ei de dez .la Roma s-a desfăşurat o )
dizolvarea parlamen tuiu i abţineri să acorde vot de voltare economică, este reuniune la care au parti
şi organizarea alegerilor încredere guvernului con explicată de observatorii cipat şi reprezentanţi ai l
generale anticipate, în dus dc Bakhtiar. Guver din capitala Indoneziei U.N.I.C.E.F. (Fondul Na ! ■ _____ -fe*
— :
• ţară. nul civil al premierului prin reducerea cheltuieli ţiunilor Unite pentru Co
Totodată, plenara a ho- Shahpur Bakhtiar primi lor pentru lucrări de ex pii).
In intervenţiile lor, re
tărît convocarea Congre se, luni, şi votul de încre plorare, mai ales din par prezentanţii U.N.I.C.E.F.
sului P.C. Portughez pen dere din partea Senatului. tea concernelor străine. au relevat că, din cei 1,5
tru perioada 31 mai — 1 miliarde de copii de pe
iunie 1979. • Procuratura din Karl glob, 1,2 miliarde trăiesc ATENŢIUNE SPORTIVI!
sruhe a dispus confisca
• Preşedintele Consiliu rea din magazinele ora in ţările aparţinind lumii
lui de Stat al Republicii şului a avioanelor-jucărie a treia. In fiecare an, în COOPERATIVA „PROGRESUL" DIN DEVA,
Guineea-Bissau, Luis Ca o Ramura militară a avînd imprimate pe aripi aceste ţări se nasc S0 mi
brai, şi-a încheiat vizita organizaţiei separatiste zvastica. lioane copii, adică trei co
pii in fiecare secundă. U-
de prietenie de trei zile basce — E.T.A., a reven Jucăriile, avînd ca mo nul din cinci copii moare
în Angola. dicat atentatul care a del avioane utilizate de înainte de a fi împlinit Prin centrul de închiriat obiecte gospodă
Convorbirile ci intre Luis costat viaţa, sîmbătă, a armata nazistă în cursul vîrsta 'de un an, iar în li
Cabrai şi Agostinho Neto, trei poliţişti, un altul celui -de-al doilea război nele ţări africane, unul reşti şi turistice din str. Lenin, nr. 8, DEVA, vă
preşedintele R.P. Angola, fiind grav rănit. Este vor mondial, erau importate din doi moare înainte de
au prilejuit -examinarea ba dc două maşini ale din Statele Unite. a atinge cinci ani. Anual, pune la dispoziţie sub formă de chirie cu preţ
posibilităţilor amplificării poliţiei, care au sărit în in ţările în cuts de dez
conlucrării bilaterale, pre aer-în timp ce se depla ® în Ulster continuă voltare mpr cinci milioa convenabil, următoarele materiale sportive :
cum şi a unor probleme sau pe ruta ce leagă loca actele teroriste ale ele ne da copii, pentru că nu
legate de situaţia din A- lităţile Azpeitia şi Azcoitiă mentelor extremiste : un sint, vaccinaţi împotriva a
frica australă. din provincia bască Gui poliţist a fost grav rănit şase maladii: difleria, tu © Schiuri cu bocanci
púzcoa. cu focuri do armă la şea convulsivă, telaposul,
• Parlamentul iranian Aughnacloy, în comitatul I poliomielita', tuberculoza
a acordat vot de încrede • Anul trecut veniluri- Tyrone,.. şi pojarul. ® Costume schi
■ ® Patine cu ghete
. Enormitatea sumelor irosite ® Fabricarea unei bombe
pentru înarmări şi, concomi Efecte ale înarmărilor nucleare de 2 ţnegatone cos
tent, consecinţele social-eco- tă C0U 000 dolari ; ® Săniuţe
nomice ale acestei risipe sînt 9 Sistemul aerian cu desti
reliefate de faptul că, in naţie strategică de tipul Ni-
timp ce in fiecare oră pe asupra omenirii ke-Hcrcules costă 2 miliarde Se pot satisface cele mai pretenţioase j
gtob se chueituiesc peste un doiari, de tipul Ajax — G mi
miliard de dolari în scopuri liarde dolari, de tipul Zcus —
distructive, aproape 900 mili UNESCO scot în relief ira- ar permite construirea a 12 miliarde dolari. cerinţe ale solicitanţilor, atît pentru adulţi şi 1
oane locuitori ai planetei* tră ţionailtatea alocării unor 40 000 de farmacii săteşti ; Statisticile demonstrează e-
iesc dintr-un venit zilnic de uriaşe fonduri pentru înar ® lin distrugător modern, locvent irosirea unor astfel
70 de cenţi (adică aproape ipări, în condiţiile în care al cărui preţ se' ridică la de fonduri, imense, din veni tineret, cît şi pentru sportivii de performanţe
cit valoarea unui pachet de un mare număr de state, în tul naţional al statelor, fon V
ţigări), iar circa 125 milioane principal ţările în curs de 100 000 000 de dolari, înghite duri ce ar putea contribui la
de locuitori din ţările cele fonduri care' ar permite elec soluţionarea uţipra iţintre CONDUCEREA COOPERATIVEI
mai sărace dispun, in medie, dezvoltare, sint confruntate trificarea a 13 oraşe şi a 19 problemele cardinale ale o- /
de 30 de conţi pentru consu eu multiple dificultăţi econo zone rurale cu o populaţie de menlrii de azi.
mul zilnic. mice şi sociale. Datele publi circa 9 milioane de locuitori.
Pe de altă parte, cxnertii cate de UNESCO relevă ma Este unanim cunoscut fap 9 Numai prin reducerea eu
au evaluat că in perioada rile avantaje care ar decurge tul că sistemele de arma- 10 Ia s’uţă a bugetelor milita
re ale tuturor statelor — mă
1970—2000, nevoile de locuin pentru omenire din reduce rţicnt, in special cete de ar sură propusă de România —
ţe ale ţărilor in curs de dez rea, fie şi numai eu citeva mament nuclear, cuprind a-
voltare se ridică la un mi procente, a cheltuielilor mili gregate complexe, cu tui s-ar elibera aproximativ 4p
liard unităţi, dintre care 700 tare mondiale si alocarea su miliarde de dolari, sumă cu
caile s-ar putea acoperi ne
milioane locuinţe sînt solici melor astfel eliberate pentru înalt nivel tehnic şi ştiinţific, cesarul de hrană, educaţie şi
tate de sporul natural al lichidarea analfabetismului, ceea ce necesită fonduri tot
•populaţiei. care afectează circa 800 mi . mai mari pentru realizarea asistenţă socială a 40 ţări în
,Cu suma de 1 500 miliarde lioane de locuitori ai plane lor. Experţii S.I.P.R.I. esti curs dc dezvoltare ;
doiari — respectiv cam tot tei noastre. mează, astfel, că : 9 Cheltuielile militare pe
atlt cit s-a cheltuit pentru Se menţionează, în acest 9 Un avion de luptă costă trei luni ar fi suficiente pen
înarmări in ultimii patru ani sens : aproximativ 5 milioane do tru finanţarea unui program
(1973—1977) — ar fi fos.t po lari ; mondial de lichidare a anal
sibil şă se realizeze urţnătoa- © producerea unui tanc 9 Cu banii cheltuiţi pentru fabetismului.
rete obiective : modern, care a ajuns şă cos fabricarea a 14 .avioane ţie Sint exemple ce pun preg
9 50 milioane locuinţe noi te peste 500 000 dolari, este luptă s-ar putea asigura hra nant în evidenţţî necesitatea
O mi ,mi'.ion kilometri au echivalentă cu fondurile ne na. anual, a 14 milioane co adoptării unor măsuri efecti
tostrăzi cesare nen<ru echi narea a 520 pţi ; ve pentru fuînarea si înceta
9 s’'le,Hiri eu o capacitate de clase primare a eite 30 dc 9 Preţul de cost al bom rea cursei înarmărilor, pen
do 35 milioane nafun elevi fiecare ; tru a pune capăt iraţionalei
9 1 ono de oraşe a cile ® un avion supersonic de bardierului strategic ameri risipe de valori umane şi .nşa-
200 noo locţiitori. vinătoare. rle cel mai recent can „B 1“ eşte de 84 milioa terialc, deturnate de la sco
tip, costă 20 mlHoane dolari ne dolari — sumă suficientă pul lor firesc accelerarea
— sumă care, dacă ar fi di pentru crearea unei mari în dezvoltării şi .progresului tu
Datele furnizate recent de rijată sure seonuri paşnice. treprinderi ; turor statelor.
1
tîEDACţiA S ADMiNiblRHjiA «. Deva, sn. Oi. Peîri, G.oxa, ru. 35 loietoane i 11275, 11585, 207,08. TIPARUL i Tipografia Deva, str. 2î August, nr. 25?. M Í «
1
