Page 54 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 54
■*S. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6
Economisirea metalului, creşterea productivităţii,
R I S I P I T O R I I
obţinerea unei eficiente înalte La locuirile de munoă sau în propriile locuinţe, In jurul orei
misiune
In preocupările majore ale lului, am trecut practic la prins noi a dus implicit la ţii muncii prin scurtarea tim curmaţi orice risipă de energie. Luaţi atitudine faţă monta s
teiui Re
organizaţiei de partid, condu strângerea şi refolosirea tu creşterea productivităţii mun pului de manevrare şi mon de cei care procedează aşa cum rezultă din caricatu ceze, V
cerii tehnice şi ale întregului turor pieselor vechi — buloa- cii, la reducerea cheltuielilor tare a cutiilor pe osii ; d’Estainj
colectiv al atelierului G me ne şi şuruburi de diferite materiale, la eficienţă. Sarci — soluţionarea problemei rile de mai jos. doamna
Giscard
canic de la I.M.M.n. Sime- dimensiuni, axe şi bare, etc. na de creştere a productivi privind încărcarea şi descăr
ria — sectorul I vagoane cis — de la vagoanele aflate în tăţii pe 1978 a fost depăşită carea osiilor, discurilor şi 17,00Telex
ternă — un loc central îl reparaţie. Astfel am ajuns cu 3,5 la sută. La aceasta au bandajelor, atît la introduce 17,05Teleşcoa
ocupă problemele privind e- ca nici o piesă sau bucată condus şi conduc măsurile rea acestora în atelier în ve Istoria S
rea, cer
conomisirca metalului, creşte de metal care poate fi folo privind mecanizarea opera derea uzinării, cît şi pentru istorici
rea productivităţii muncii şi sită să nu fie aruncată la ţiunilor grele de muncă ; u- expedierea lor apoi la mon 17.25 Curs de
obţinerea unei înalte eficien fier vechi., Valorificarea cu tilizarea mai deplină a capa tajul vagoanelor ; 17,45Cupa im
te a întregii activităţi econo grijă a metalului — datorită cităţii de producţie a maşi — studierea posibilităţilor 18.25Pentru
ber, vă
mice. muncii politice desfăşurate — nilor unelte ş.a. Am realizat, privind mai buna amplasare 18,40Căsuţa i
Abordînd această problema a devenit o îndatorire de ma cu forţe şi mijloace proprii, a maşinilor în fluxul de fa 19,05Film ser
tică de stringentă actualitate re răspundere pentru fiecare în colaborare cu atelierul me- bricaţie şi găsirea unor solu pii : Sir
într-o discuţie purtată cu membru al colectivului nos cano-energetic, două macara ţii mai bune, avînd în vede rul. Epis
factori de răspundere de aici, tru. le pivotante care au fost re că acum facem şi repara 19,30Telejurn
ni s-au relevat măsurile în Acum sînt reulilizate com amplasate pe linia strungu ţii şi confecţionăm şi osii noi 20,00 Mari ans
treprinse, preocupările şi di plet osiile vechi care mai îna rilor de prelucrare a osiilor pe aceleaşi maşini ; rice
recţiile actuale şi viitoare în inte se casau şi erau trimise montate. în acest fel s-a — încărcarea mai bună a 20,15Ora tine
care se va acţiona. la retopit. Din acestea se ajuns nu numai la uşurarea , maşinilor şi trecerea la gene- 21,00 Seară de
— în acţiunile organizate produc : inele de înălţare, efortului fizic, ci şi la o creş- tor fără
şi măsurile luate pentru ob ' ralizarea schimbului III, în Iiere. Pri
ducţie
deosebi la acele maşini-unel-
ţinerea de rezultate cît mai te care nu satisfac cerinţele franceze
bune în gospodărirea metalu OBSECTIVE PRIORITARE producţiei actuale la unele 22,15 Telejurn.
lui, ridicarea nivelului pro
ductivităţii muncii şi a efi LA I.M.M.R. SIMBRIA repere ;
cienţei întregii noastre acti — continuarea acţiunii de
vităţi — spunea maistrul Du piuliţe pentru osii, axe dife tere substanţială a producti instruire şi pregătire practică HÊADÏ
mitru Oprean, membru al rite şi matriţe pentru forjă. vităţii muncii. a unor meseriaşi pentru a Nu poale tlormi decit aşa !...
biroului organizaţiei de partid Buloanele, şuruburile şi sigu — Aşa este — a ţinut să putea lucra cu bune rezulta p: iMi
— am pornit de la concluzia ranţele vechi sînt transfor precizeze strungarul Alexan te la toate tipurile de ma- diop uimii
desprinsă din documentele mate în altele noi de dimen dru Ebert, şef de echipă. Du şini-unelte cu care sîntem do Radiojurnal;
partidului şi cuvîntările se siuni mai mici ; din fusele pă ce am fost dotaţi cu a- taţi — strunguri carusel, presei; 8,10 <
cretarului nostru general, to frînale se fac şuruburi ti- ceste macarale, am ajuns ca strunguri profil, strunguri diilor ; 9,00 B
varăşul Nicolae Ceauşescu, ranţi, iar din barele vechi în loc de 5 osii, cîte stru- paralele, maşini de frezat 9.05 Răspunde
lor; 10,00 Bu
că important este nu numai de tracţiune se realizează jeam înainte în 8 ore de orizontale şi verticale. 10.05 Radioma
cît şi ce se produce, ci şi fuse frînale, buloane pivoţi, muncă, să realizez în prezent In aceste acţiuni, iniţiative lor; 10,35 Int
cum, cu ce cheltuieli mate prelungitori la robinetele de 8, obţinînd o creştere cu şi măsuri se oglindesc preo gerului romă
riale şi de muncă, cu ce efi patru ţoii, buloane de crapo- peste 50 la sută a productivi cuparea de bun organizator, tlas folcloric:
cienţă. dine, butuci pentru roţi de tăţii muncii. mina de bun gospodar, pute de ştiri; 11,2(
Avînd fixate scopurile, di manevră. Iată doar citeva rea de mobilizare şi influen ră Radio-TV.
de ştiri; 12,05
recţiile de acţiune, organiza exemple despre ceea ce se Am obţinut — spuneau inter ţare a colectivului, de atra folclorului no
ţia de partid, demonstrîndu-şi poate executa din piese şi locutorii — rezultate bune şi gere şi participare activă la pere inlerpre!
în ce priveşte indicii de uti
capacitatea sa organizatorică metal vechi. Realizarea pie lizare a maşinilor-unelte. A- realizarea sarcinilor de pro la 1 la 3; 15,0
şi politică, rolul său de con selor noi din aceste mate nul trecut aceşti indici au a- ducţie actuale şi viitoare. Ac- 16,00 Rad io jiu:
ducător — consultînd masa riale se asigură cu respec juns la 87,2 la sută, faţă de ţionînd cu răspundere comu tece iiloniereş
ca şi organizi
membrilor de partid, cei mai tarea condiţiilor tehnice de nistă pentru îndeplinirea sar tură; 17,00 Bi
buni muncitori şi cadrele de calitate. In anul trecut s-au 85 la sută cît era prevăzut cinilor de maximă importan 17.05 Universu
specialişti, ţinînd seamă de economisit pe această cale, în plan. Considerăm însă că ţă ce revin atelierului, comu Instantanee f
realităţile concrete din ate mai mult de 30 tone de me este încă mult loc pentru mai niştii, întregul colectiv fac Orele serii; ;
lierul nostru, de specificul tal, micşorîndu-Se în mod bine. Punctate, pe scurt, a- dovada angajării pline de pa ,,s . cîntecului
muncii şi de posibilităţile de substanţial cheltuielile de ceste preocupări şi direcţii de siune şi curaj în muncă, a Aieflcxelc tii
Cadenţe sono
care dispunem — a stabilit timp şi de manoperă. acţiune vizează : grijii şi preocupării lor con într-o oră;
căile concrete de înfăptuire a Intervenind în discuţie, ing. — montarea unei macarale ştiente pentru autogospodări- »79; 0,05—5,00
ţelurilor şi scopurilor propu Busuioc Predoni, şeful aces care să deservească sectorul re eficientă, pentru o nouă zical nocturn
se. Aşezînd în centrul acti tui compartiment de produc de legat roţi, spre a uşura calitate a muncii şi a pro Fără cuvinte
vităţii noastre problema folo ţie, preciza : efortul fizic al oamenilor, şi ducţiei. TIMIŞOARA
sirii mai judicioase a meta- — Tot ceea ce am întrc- a ridica nivelul productivită N. BADIU Desene de V. MIIIAILESCU litatea radio;
azi; 18,15 Mei
filme; 18,30
columna t&rii
Răspundere politică deplină Certeju de Sus —o comună in plin progres
lion muzical
cu; 19,00 Cooi
mic« ’79 ; 19,
(Urmare din pag. 1) . tarea unor manifestări nega diomagazin.
tive.
Desigur, sarcinile majore cu
la intern şi depăşirea preve
derilor planului de export pe care sintem confruntaţi .în a- Moinei
nul 1979 ne obligă la reconsi
această perioadă cu 52 mili
oane ici. derarea stilului şi metodelor DEVA: Din :
de muncă în spiritul sarci
Conducerea directă a acti (Patria); Al
vităţii consiliului oamenilor nilor şi exigenţelor actuale. femeie — seri.
Dacă nu vom face pasul ne
muncii atît la nivel de com HUNEDOARA
binat cit şi la uzine, de către cesar pentru înfăptuirea sal dominoului (r
tului calitativ în întreaga
pe care nu tr
secretarul comitetului de tăm (Arta); C
partid în calitate de preşe noastră activitate, riscăm să (Constructorul
batem pasul pe loc, ceea ce
dinte, sporirea numărului este egal cu neîncadrarea co ŞANI : Albi
(Unirea); Per
reprezentanţilor oamenilor lectivului în indicatorii teh- seriile I-II (7
muncii, participarea activă a nico-economici preconizaţi. Urmărire peri
acestora la soluţionarea tu Dar de aşa ceva nici nu poa riile I-II (Rej
turor problemelor puse in te fi vorba ! PENI: Aurul
dezbatere, a determinat pe Pornind de la acest consi — seriile I-II
lingă înlăturarea unor aspec derent, este imperios necesar VULCAN: AII
te de paralelism, dezvoltarea să cultivăm la toate organe che neagră (
LONEA: Mînk
elementelor de autoconducere le şi organizaţiile de partid (Minerul); PE'
a activităţii colective, creşte din combinat, la fiecare co fantoma (Mur
rea conştiinţei celor chemaţi Comuna Certcju de Sus — a cărei dezvoltare economică zin universal, unităţi dc alimentaţie publică, o brutărie şl N1NOASA: N
să pună în valoare întregul munist în parte o şi mai ma şi socială este determinată de amplificarea activităţii de pro altele. Elementele dc urbanizare sint tot mai mult prezente resc); URICA:
potenţial tehnic şi material. re răspundere pentru buna ducţie a exploatării miniere, de volumul tot mai mare de fon In peisajul arhitectural şi în domeniul edilitar-gospodăresc, Benares (7
organizare a muncii, începînd
Militînd pentru adîncirea duri de investiţii care se alocă an de an de la bugetul sta iar în anii ce vin se vor amplifica şi mai mult prin con BRAD: Tabui
(Steaua roşie)
necontenită a democraţiei de la muncitor pînă la di tului In acest scop — devine tot mai mult o localitate ru strucţia de noi blocuri de locuinţe, unităţi comerciale şi de ZA : Frază
prestaţii, creşă şi cămin, club muncitoresc, prin executarea
muncitoreşti, atragerea tutu rector, întronarea disciplinei, rală, model de sistematizare, în care condiţiile dc muncă şi de lucrări pentru alimentări cu apă şi de canalizare etc. (Minerul) ; O
ror membrilor colectivului la folosirea productivă a fiecă de viaţă ale oamenilor sint tot mai aproape de cele de la Iată citeva imagini din noul peisaj arhitectural al Certe- menii ram în
rui minut, respectarea rigu
conducerea activităţii sectoa roasă a prevederilor tehnolo oraş. Aici s-au construit şi dat în folosinţă, pentru îmbună jului dc azi in care îşi dau mina modernul, confortul, uti tria); Lăsaţ
relor de muncă, comitetul de tăţirea condiţiilor de viaţă ale muncitorilor mineri, blocuri de lul şi frumosul. zboare (Placă
Text : N. ZAMFIR
partid pe combinat a impri gici de fabricaţie, afirmarea locuinţe moderne şi confortabile, cu magazine comerciale şi ^ Fotomontaj: V. ONOIU GIU-BAl: Juc
cultură) ; H.
mat un stil de muncă respon exemplului personal al co diferite unităţi prestatoare de servicii Ia parter ; un maga kovsky ^ ■’
muniştilor.
sabil, atît organelor şi orga BRAZI:
nizaţiilor de partid din secţii Limitîndu-ne însă numai la LAN:- X
gi uzine, cît şi comitetului aceste cerinţe nu creăm con (Casa de culţi
sindicatului şi conducerii ad diţiile necesare pentru în Ritm susţinut de mecanizare Conducerea automobilului bilul, vioara
ministrative, în pregătirea şi făptuirea saltului calitativ în Iunie) ; SIMlî
crezi> că nu n
desfăşurarea adunărilor oa munca de partid. Se impune reşul) ; ILIA
menilor muncii, asigurind a- ca odată cu aceste măsuri, a muncii minerilor de mine (Lur
cestora un adevărat caracter să urmărim cu fermitate mo şi perceperea optimă a culorilor LARI: Zbu
de forum al conducerii mun dul în care se acţionează septembrie (IV
citoreşti, de tribună a expe pentru înnoirea şi moderni Amplul proces de moderni multe ca în anul 1978. Toto
rienţei pozitive, de expresie zarea producţiei, pentru rea zare şi mecanizare a muncii dată, minele din Valea Jiu Articolul 8 al Contravenţiei discromat este oarecum han
a întăririi autoges.liunii şi lizarea prevederilor planului minerilor din bazinul carbo lui vor mai fi dotate în a- din 8 noiembrie 1968 asupra dicapat.
autoconducerii. de cercetare şi inginerie teh nifer al Văii Jiului, va cu ceastă perioadă cu 42 combi circulaţiei rutiere, se expri In cazul unei discromatop- VREA
mă : „Orice conducător auto, sii cu o diminuare a sensibi
Este demn de remarcat că nologică. noaşte în acest al patrulea ne de abataj şi combine de trebuie să posede calităţile lităţii pentru culoarea roşie,
_ Conştient dc aceste reali
la adunările oamenilor mun tăţi, comitetul de partid din an al cincinalului cel mai înaintări. fizice şl psihice necesare de intensitatea semnalului roşu Timpul pre
cii din luna iulie, au parti combinat, asigurind activită înalt ritm, care, în mod fi Toate aceste măsuri con a fi în stare fizică şi men trebuie să aibă valori de trei 18 ianuarie:
cipat la dezbateri peste 1 300 resc, va influenţa direct vo stituie o expresie elocventă tală de a conduce“. Codul ori mai mare decit cele fo geroasă noapt
tovarăşi, care au prezentat ţii sale un caracter de pers lumul extracţiei de cărbune. a preocupării ce o acordă drumurilor, pe de altă parte, losite obişnuit pentru a fi ii variabil zii
pretinde ca fiecare conducă
recunoscut, dar acest lucru
i. M’i persisten
870 propuneri, vizînd toate pectivă, a luat toate măsu Astfel, în cursul anului a- conducerea partidului şi sta tor auto să fie stăpîn pe ve ar incomoda pe conducătorii nopţii. Vintul
laturile activităţii economice rile necesare pentru ca şi în cesta, în abatajele unităţilor tului nostru creşterii produc hiculul său. Or, numeroşi auto cu vedere cromatică din sectorul r
viitor, elementele conducerii
şi sociale ale colectivelor de miniere dc la Paroşeni, Lu- ţiei de cărbune a ţării şi, sint factorii ce pot compro normală. Temperaturile
muncă. ştiinţifice de către partid a peni, Aninoasa, Uricani etc. totodată, grijii permanente mite capacitatea acestuia de Strălucirea orbitoare a fa fi cuprinse ii
întregii activităţi să-şi gă
şi minus 15, j
a conduce automobilul. Ne rurilor la întîlnirea a două
în asigurarea unei atmos sească aplicare deplină atît vor fi introduse, printre alte pentru îmbunătăţirea condi gîndim mai cu seamă la al autovehicule este frecvent o rile maxime
fere de profundă responsabi la nivelul combinatului, cît şi le, 20 de complexe de susţi ţiilor dc muncă ale celor ca cool şi oboseală, a căror vi sursă de accidente. Chiar a- şi minus 4 gr
litate în rezolvarea sarcinilor la uzine, secţii, ateliere şi nere şi tăiere mecanizată a re scot la lumină bogăţiile nă în producerea accidente tunci cind farul nu se fixea nopţii şi dim
do plan şi angajamentelor, un locuri de muncă, să se îmbu cărbunelui, cu 42 la sută mai adîncului. lor este considerabilă. ză, vederea răminc mult va semnala c
rol deosebit a revenit muncii nătăţească continuu atît la In rîndurile de faţă atra timp perturbată, deoarece a- depune chiclu
Pentru 19 s
politice de la om la om, des tura de inforrhare esenţială gem atenţia asupra unei a pare o imagine consecutivă Vremea se rr-
treia cauze, vederea culorilor sub forma unei umbre in re
făşurate de către organele şi în conducere, cit şi munca şi problema vizibilităţii sem giunea retiniană, .în preala nopţi geroas
organizaţiile de partid în rîn- politică vie de la om la om, nelor de circulaţie. Vederea bil orbită. In această zonă Noaptea şi o
duî comuniştilor, al tuturor' educarea acestora în spiri Creativitatea în acţiune indicatoarelor, perceperea şi vizibilitatea rămine scăzută ceaţă cu dep
oamenilor muncii, deosebit tul eticii şi echităţii socia Îndeplinirea răspunsului Ia pentru citeva fracţiuni de ciură.
de rodnice dovedindu-se dis liste, al necesităţii unei de informaţiile primite este re secundă, timpii de reacţie
cuţiile individuale organizate pline responsabilităţi în pro In cadrul pregătirilor Cu acest prilej, prin mate zultatul unei reacţii în lanţ, sînt crescuţi în perioada În
cetării acţiunii luminii de Ia
de către birourile organiza movarea progresului tehnic, minuţioase făcute în com rializarea propunerilor va extrem de complicată, orga- farurile vehiculului din sens
no-psihică.
ţiilor de bază cu membrii de înlăturarea oricărei forme de partimentul de aglomerare invers, fapt ce necesită, pen
In procesul muncii se atri
partid, sau cele organizate de risipă, exploatarea raţională a minereurilor de la C.S. loroase venite din rindul buie culorilor patru funcţii tru conducătorul auto, un
către birourile grupelor sin a agregatelor şi utilajelor, colectivului, au fost aduse dc bază : de semnalizare şi timp mai îndelungat pentru Rezultatele
dicale cu ceilalţi oameni ai respectarea disciplinei tehno Hunedoara, pentru realiza orientare : de avertisment ; a reacţiona la apariţia unui ianuarie 1979
Exir. I : 45,
muncii. logice şi de lucru, ridicarea rea exemplară a sarcinilor unele îmbunătăţiri con de atracţie ; psihologice. pericol sau a unui semnal co 24 :
lorat.
Astfel, au putut fi cunoscu pe o treaptă superioară a e- din acest an, se remarcă structive acestei maşini, Informarea vizuală a con Extr. a Il-a
Dr. ROMULUS CHISTE
te mai profund problemele ficienţei întregii munci de calitatea superioară a re care au condus la creşterea ducătorilor auto se realizează medic specialist oftalmolog 35. 16.
colectivelor de muncă, s-a a- traducere în viaţă a sarcini paraţiei capitale făcută ma capacităţii ei de la 100 la azi cu mijloacele tehnicii şi Fond de clş
sigurat atmosfera propice u- lor majore ce revin colecti de aceea conducătorul auto Ia Policlinica C.F.R. Simeria 1 195 597 lei.
ccâ activităţi ascendente, evi- vului nostru. şinii nr. 2 de aglomerare. 120 mp.