Page 55 - Drumul_socialismului_1979_01

JOI, 18 IANUARIE 1979 i’aj. S

Predarea matematicii pe baze noi-o problemă? {T 1 ( ^ D-ALE FRUNTAŞILOR
UNE N-am vrut să trec
„Copii, avem pe bancă fot jul ştiinţific, noţiunile impuse de lecţia la oare am asistat, 4 Intr-o recentă adunare j
— Trans- ce ne trebuie ? Foarte bine. de predarea pe baze noi a un adevăr confirmat de me­ î a colectivului din schim- i
tă: Cerc- uşor prin viaţă ) iml „B‘‘ de la oţelăria nr. \
prcşedin- După cum ştiţi, ieri am re­ matematicii. Cum apreciaţi — dia frumoasă ou care s-a în­
ii Fran- capitulat adunarea şi scăde­ acum cînd aveţi experienţa cheiat .trimestrul I la obiec­ i 2 a C.S.H., au /ost citaţi l
Giscard (Urmare din pag. 1) Duc la îndeplinire toate / ?t felicitaţi cei 26 de oţe- /
reună cu rea cu zero şi unu. Să ve­ unui trimestru de şcoală, şi tul matematică. ___________ ____
însărcinările cu convinge- J\ I lari care în întrecerea din \
Aymone dem azi cine ştie mai bine rezultatele lui, bineînţeles — Predarea matematicii pe
ling decît ieri ?“. întrebările curg. noua formulă în predarea baze noi şi-a intrat în drep­ gată şi mai ales s-o eu- rea că specialistul, indi ie- ţ ^ anul trecut au obţinut i
Ton ia, Tunase, Bîldea, Băloi, matematicii ? turi şi la clasele a V-a şi noşti. Aş putea spune că rent în ce domeniu iu- i i titlul de fruntaşi în mun- l
Ganaşcă, Gîrlişte, Corina, — Vă spun sincer, la înce­ a IX-a. am câştigat o anumită in- crează, trebuie să fie un .' } că. Intre aceştia se numă- >
iei : Uni- Loredana, Romoşan, Mustea, dependenţă, de unde şi bun cetăţean, să-şi pună ţ 1 ră şi Ion Achim, Nicoluc \
legică a put am avut rezerve. Apoi, — Era necesară această
Boiescu, Duţă, Humei, toţi după ce mi-am elucidat une­ schimbare la clasele de în­ mult mai multă siguranţă, cunoştinţele şi capacitatea 1 ^ Butunoiu, Ion Crişan, Con- l
rusă sînt numai ochi, numai aten­ le probleme, am trecut la ceput pentru că matematica Avem eşecuri mai puţine în slujba societăţii, a / / stanlin Dragomir, Ion He- 1
ă la sclii ţie. Răspunsurile vin gîndite, decît se acceptă în alte obştei. Aceasta îi sporeşte j i repeanu, Nicolae Lucaci )
1 dv. li- muncă. Pentru că acest lim­ e chemată să se racordeze ţări. Anul 1978 a fost cel valenţele social-umane, i
landâm... frumos formulate. „Cîte ele­ baj ştiinţific în predarea ma­ la cerinţele tehnico-ştiinţifice ţ ş.a. In acelaşi cadru însă, i
i tv. mente are mulţimea acestei tematicii, despre care aţi a- mondiale — apreciază prof. mai prolific în introdu- prestigiul şi autoritatea. 1 1 au fost citaţi — bincinţe- i
întru co- pere !". „Dar mulţimea perei cerea tehnicilor moderne, Adică, n-am vrut să trec 1 I Ies cînd s-a trecut la ana- I
marina- mintif, nu poate fi însuşit Lucian Gal, cel care, predînd cu rezultate bune. De pil- prin viaţă fără să las ur- \
21 din mina lui Boldijar ?". „Vă fără material concret. Şi .am matematica după noua for­ \ liza critică a activităţii — ţ
rog scoateţi pe bancă rigle- trecut la confecţionarea lui : mulă, a obţinut la clasa a dă, am introdus tratamen- mă. i ^ şi alţi cîţiva oţelari care l
iri folclo- ta numărul trei. Acum rigle- V-a cea mai mare medie în tul prin lacrimi artificia- — Care vă este satis- J i şi-au cîştigat un nedorit i
lî ta numărul doi. Ce mulţime ciclul gimnazial. Este adevă­ le în cazurile de insufi- faeţia maximă ? \ i titlu de... fruntaşi in ce i
u: „Doc- vom obţine dacă le unim ?''. rat că om o clasă bună — cienţă lacrimală. Pentru _ Toate acestea de ca- \ \ priveşte absentarea nemt- ţ
; de Mo- „Cu ce putem înlocui rigleta Ce ne eievii ou fost pregătiţi în tratarea glaueomului se­ re vorbeam şi încă una / 1 tivată de la lucru, ceea ce i
i tv. Pro- nr. şapte dacă...". cundar am creat chiar un care pare măruntă : sa-lu- 1
lcviziunii ciclul primar de tovarăşa în­ instrument original — ) a îngreunat mult munca 1
Copiii de clasa I lucrează. Iii văţătoare Alba — dar tot a- tul omului de pe stradă. ) ţ colegilor lor. Drept pentru ^
Materialul pe care îl au la devărat este că şi manualul spatula inversă — în le­ Unii chiar mă opresc să 4
îndemînă îi atrage, e viu co­ şi profesori e foarte bun. Este metodic, gătură cu care am pre­ schimbăm cîteva cuvinte. J ^ care, îi amintim şi noi pc \
i cîţiva din aceştia : Lucian i
lorat. învăţătoarea Elena conţine foarte multe exerciţii zentat o comunicare, pri­ Aflu că mulţi dintre ei ) I Mariş, Ioan Ciolac, Lau- i
Alba îi urmăreşte, îi antre­ şi probleme — de la simple mită cu interes viu. A- şi-au recăpătat vederea cu ţ ţ renţiu Cioază, Gheorghe (
nează. Observă o mică ne- la complexe — putem reali­ cestea sînt doar cîteva e- ajutorul nostru. Este emo- | Dănilă. ^
participore şi acţionează .- planşe cu cifre, cartoteci cu za o predare diferenţiată, In­ xemple. ţionat şi sublim. Pentru \
6,00 ita­ „Ce e Mustea, vrei să cînfi ? cifre (ingenios confecţionate, —Cîte operaţii pe ochi că, orice s-ar spune, ţ
lienii; 7,0'ÎJ pentru a atrage), diagrame cit toţi elevii au posibilitatea aţi executat în cei aproa­ •l ÎNDATORIRI IGNORATE <|
Revista Propun să cîntăm cu toţii : să rezolve o problemă. La ochiul este organul care i
ul ineîo- „Bate vînful frunzele...". Fie­ cu mulţimi, jetoane (pere, sfîrşitul capitolelor sînt exer­ pe 20 de ani ? realizează relaţia cea mai ;
de ştiri; care vers al cîntecului cere mere, mieluşei etc. ca ele­ — Am trecut de 6 000. | Se ştie că una din in- )
cultători- mente ale mulţimii — tot ciţii de verificare, ne dăm Vin la noi oameni din completă cu mediul. 1 datoririle cetăţenilor in ţ
de ştiri ; mişcare. Copiii interpretează, pentru a-i atrage, jocul „logi seama dacă elevii şi-au în­ — Aveţi emoţii în pre- 1 l sezonul de iarnă esle a- l
ul femci- gesticulînd, clasa se înviorea­ suşit materia predată. Aurica multe judeţe a-le ţării gătirea şi desfăşurarea o- i*
fi ai şla- ză, lecţia se reia, e antre­ 2", riqletele, care sînt cele mai deşi, repet, nu sîntem de­ t ceea de a curăţi troiua- )
10,45 A- mult folosite şi, aş zice, cele Urs, Dana Trif, Mirela Soca- cît un compartiment of­ peraţiilor ? j } rele de zăpadă în dreptul 1
) Buletin nantă, predarea adunării cu mai . eficiente. Cu ajutorul ciu, Cătălin Stoica, Dumitru — Eu tratez emoţia din \ j caselor sau al blocurilor \
mpremie- doi se desfăşoară în condi­ Domnaru, Liliana Marcu, A- talmologie. Anul acesta
l) Buletin ţii optime. lor limbajul ştiinţific e con­ am făcut 120 de operaţii. două ipostaze. Ca chirurg 7
comoara cretizat. Acum copiii ştiu ce drian Todea, Tiberiu Varga, — Simţiţi amurgul la n-am. Vreau să spun că 1
12,35 Re- Am participat, timp de 50 înseamnă element, mulţime, Mihai Cruceru, mulţi, foarte îţi trebuie o anumită de- ţ
; 13,00 De de minute, la lecţia de ma- • mulţi elevi lucrează supli­ 5G de ani ? a
inic-club; tematică în clasa I de la reuniune, mulţime vidă — mentar probleme, fac parte Nu. Sînt la un fel de |- Şare, rece, stăpîn, cui
10,15 Cîn- lucrează cu uşurinţă cu a- toate facultăţile . funcţio- i
25 Tch/ii,’ Şcoala generală nr. 2 Orăş- cesîe noţiuni, nu le .confundă din cercul- de matematică, sumuni, pe un platou pc nînd la parametri maxi- ţ
i agricul- tie. 50 de minute în care în­ unde sînt deosebit de activi. care voi mai lucra ani mali. Partea aceasta mi-a 1
de ştiri; văţătoarea Elena Alba a fost pentru că materialul concret — Consideraţi predarea buni ; încă nu cobor. Lu­ \ în care locuiesc. Dacă \
iliei; 17,30 argintul viu al clasei, 50 de îi ajută. Noul mod de pre­ crez de 31 de ani în ocu- rămas intactă. Pe de altă ) i tulii cetăţeni ca cei de la 4
ce ; 18,00 dare a matematicii solicită matematicii pe baze noi o parte însă, ca orice om, J / imobilele cu nr. 16, 17, 13, /
Interpreţi minute în care o clipă n-a problemă grea ? listică, am cîştigat o ex­
ilar; 20,30 lăsat să i se umbrească chi­ mai mult gîndirea elevului, perienţă care îmi dă si­ sînt sensibil, am trăiri u- ţ ? 14 şi alţii de pe str. Im- J
ii; 20,40 dar ne cere şi nouă, dască­ — Probdema numărul unu guranţă în muncă. Am mane fireşti. îmi place i \ pârâtul Traian din Deva, \
2,00 O zi pul. este munca. O muncă intere­ :are muzica, cînt la vioară ; J
Meloritm — Am aflat că sunteţi în lilor, o participare mult mai sară din partea celui care crescut doi copii, care 1 îşi îndeplinesc în mod 1
stop mu- al 23-lea an de activitate. mare la realizarea ei şi mai predă, o muncă interesată sînt studenţi buni Mi- am conservatorul de mu- ţ / conştiincios această înda- )
Cum aţi putut păstra atîta mult timp afectat pregătirii pentru rţiodul cum predă, hai la facultatea do mate- zică, citesc. Cred că a- 1 1 torire, sint însă şi unii ca \
OO Actua- vreme zîmbetul acesta cald, lecţiei, confecţionării mate­ cum foloseşte materialul di­ matică şi Ileana — la mc- ceasta diferenţiere este , l cei care locuiesc în imo- l
România care vă apropie copiii ? rialului didactic. dicină. Particip activ la poşibda prin educaţie şi J / bilele cu nr. 15, 10, 12, 6A ?
lansate în — Nu cred că l-am păstrat, — E obositor ? dactic, pentru ca limbajul viaţa politico-socială, am voinţa. ţ
ipţii pe ştiinţific al matematicii să fie î ş.a., de pe aceeaşi strajă, J
:
40 Meda- cred, mai degrabă că ei, co­ — Nu e obos tor cînd lu­ însuşit, înţeles la nivelul fost delegat la două con­ — Tovarăşe doctor, vă i 1 care ignoră aceste obliga- ţ
Doîănes- piii, mi-l dăruiesc. crezi cu dragoste pentru co­ grese şi două conferinţe dorim longevitate mare > |j ţii. Au uitat de aceste în- ^
te econo- — Am observat că elevii pii. vîrsfei elevilor. naţionale ale partidului. umană şi profesională. \
),00 Ila- „mînuiesc" cu uşurinţă „limba­ Un adevăr confirmat deplin LUCIA LICIU i datoriri şi unele înlreprin- ţ
J / deri şi instituţii din ora- *
\ şui nostru. Poate n-ar fi ^
esbesga 4 rău ca şi cetăţenilor 4
şi conducătorilor uni- /
) taţilor respective să li )
^ se transmită din partea 4
1 consiliului popular muni- }
i cipal „felicitările“ cuveni- i
^ ie.
\ SOLAR PENTRU..
\ BURUIENI
\
(Urmare din pag. 1) o activitate comercială ci­ Deşi la C.A.P. Archia a i
vilizată, prestaţii pentru \ fost construit un solar pe i
populaţie diversificate şi de ţ 250 mp pentru produce- (
bilanţ şi cîteva evidenţieri. bună calitate. Dar, în anul l rea legumelor in sistem ^
Printre cooperativele de care a trecut, ■ activitatea J protejat, timp de doi ani 4
consum care şi-au realizat noastră pe această linie a ) de pa suprafaţa respecţi- >
toţi Indicatorii se numără, mai fost carenţată de apro­ |j vă de teren nu s^au re- \
cu rezultate foarte bune, vizionarea neritmică, pe a- ! coltat decit... buruieni. In- 1
cele de la Orăştie, Haţeg, locuri de lipsa solicitudinii ' tenţiile inginerului şef Va- 7
Brad, Ilia, Dobra, Vaţa, ^ sile Băbuţă de a „de- J
.Crişcior, Blăjeni, Uni­ faţă de cumpărători şi con­ Printre serviciile puse la dispoziţia bolnavilor internaţi în spitalul de Ia Hunedoara, ^ monstra“ avantajul cui- ^
rea, Boşorocl şi alte­ sumatori. în ceea ce pri­ se numără şi un foarte bine dotat şi aprovizionat bufet de incintă al I.C.S.A,P. turilor de leguma prote- 4
le. Prestările de servi­ veşte prestările de servicii, Î jate nu au avut darul de- /
cii au cunoscut un adevă­ am avut minusuri referi­ ^ cîi de a convinge a&upra ţ
rat reviriment în coopera­ toare ia diversificare, la i roadelor indolenţei şi ric- i
tivele Sălaş şi Băiţa. La cuprinderea teritorială în
activitatea de achiziţii şi reţeaua noastră de prestări ; păsării. Era oare nevoie i
1 de construirea unui solar >
contractări, pe locuri frun­ a tuturor localităţilor. ^ pentru a constata cum ^
taşe s-au situat cooperati­ Schimbul de mărfuri între cresc şi se înmulţesc bu- 4
vele de consum de ia Zam, sat şi oraş, mijlocit de In... ringul boxului hunedorean e nevoie v ’ ruienile ? Ce soartă i se 7
Balşa, Buceş, Pui, Sarmi- cooperaţia de consum, par­
zegetusa, Lăpugiu şi altele. ticiparea noastră la consti­ de antrenori şi mai multă preocupare pentru \ rezervă oare solarului cu ’
( pricina în acest an ? Iată (|
Evenimentul pe care-1 tuirea fondului centralizat întrebări care aşteaptă un i
trăieşte cooperaţia de con­ de produse agroalimentare selecţia sportivilor răspuns faptic la această ’
sum — adunările săteşti şi mai are, de asemenea, re­ tmitate. ţ
cele generale — este întîm- zerve. Gospodăriile popu­ Anul 1973 pentru boxul româ­ Cauzele care au determinat In vederea creşterii valorice
a boxerilor din judeţul Hune­
pinat la noi în judeţ cu laţiei sînt în această direc­ nesc a fost un an nu prea nerealizarea obiectivelor pe a- doara, in atenţia antrenorilor \ UN COŞ CU
optimism justificat. Noua ţie, surse insuficient utili­ rodnic din punct de vedere al nul trecut sînt multiple şi plea­ şi secţiilor de box trebuie să
că de la o selecţie necorespun­
rezultatelor, al valorii boxeri­
calitate, o calitate superi­ zate de către unităţile lor ce au reprezentat ţara.în zătoare, de la lipsa unor cadre stea selecţia, ca principal punct SEMN DE ÎNTREBARE
oară a activităţii înseamnă confruntările internaţionale. Ţi- de specialitate, ahsenţa unor de plecare, atit calitativă, vi­
ii pentru noastre. zînd calităţile fizice, aptitudi s Este posibil ca din cau- l
eme rece, însă mai mult. ■ nind cont de sarcinile ce revin condiţii materiale corespunză­ nile, cit şi de natură moral-vo- r
za unui coş pentru fum '
Cerul va Realizările de anul tre­ acestei ramuri de sport la O- toare (secţia de la Minerul Vul­ litivă, de etică sportivă. I ■ <.;., wy „wi..i .. j .tu. ,
îu înseni- Sarcinile aferente anului cut ale unităţilor coopera­ limpiada de la Moscova — cu­ can nebeneficiind nici măcar de Consiliul judeţean al sindica­ ţ să fie amînaiă cu peste ţ
cerirea a i medalii —, se im­
în cursuj 1979 sînt mobilizatoare. Ele ţiei de consum de la noi pune luarea unor măsuri atit materialele sportive minime ne­ telor, precum şi conducerile i trei luni de zile (perioadă ţ
sufla slab cer oontinuarea eforturilor cesare pentru pregătire). De
c şi estic, din judeţ au fost bogate. din punct de vedere organiza­ asemenea, conducerile asocia­ asociaţiilor sportive vor trebui ? trecută pină acum — n.n.) i
inime vor care au dus la realizările Dar şi posibilităţi de a le toric, cit şi de pregătire a ţiilor sportive nu au sprijinit să acorde un sprijin material 1 darea în folosinţă a unui >
minus 20 enunţate pe anul trecut. amplifica la o calitate su­ sportivilor, pentru creşterea va­ secţiile, nu au urmărit activi­ mai substanţial în vederea unei
lorii boxerilor români, atit pc
emperatu- Colectivele de muncă ale plan naţional cit şi interna­ tatea antrenorilor privind pre­ mai bune desfăşurări a proce­ 4 atelier pentru reparaţii al \
î minus 0 perioară sînt multiple. în gătirea sportivilor, aceasta e- sului instructiv-educativ în 1 S.M.A. ? La această intre- 4
în cursul unităţilor care alcătuiesc rîndurile de faţă am schi­ ţional. fectuîndu-se sporadic, fără con­ secţiile de box. i bare au ţinut să dea un /
i local se Uniunea judeţeană a coo­ Sub prisma acestor sarcini, tinuitate. Comisia judeţeană de box va l| răspuns afirmativ con- ţ
, care va perativelor de consum şi de ţat doar cîteva din direcţii­ şedinţa Comisiei judeţene de Ştim cu toţii că asociaţiile desfăşura, în scopul ridicării i slructorii do la T.C. Deva, l
box a analizat activitatea în
le care pot conduce la îm­
ianuarie : credit sînt hotărîte să asi­ acest domeniu pe anul 1978, sportive sînt patronate de că­ boxului hunedorean de la... J care au realizat noul a- }
organele
tre
şi
organizaţiile
e rece, cu gure această continuitate, bogăţirea acestui tablou. A- stabilind şi măsurile ce trebuie sindicale, care au acordat un podea, controlul concret, efi­ ) telier al S.M.A. Căl in, ţ
r variabil, dunările săteşti şi genera­ întreprinse în anul 1979, vizînd sprijin modest în dezvoltarea cient şi îndrumarea riguroasă
eaţa, local sînt animate de dorinţa de le vor face, sîntem siguri, îmbunătăţirea activităţii. acestei ramuri de sport. a activităţii secţiilor din jude­ ^ Beneficiarul a st'abili\'. o ‘
e de chi- a munci mai bine. o analiză amănunţită a a- Din raportul comisiei rezultă Măsurile ce se impun a fi ţul nostru. i soluţie prin deviz, de la \
Relevam la începutul a- cestor posibilităţi, propune­ că în judeţul nostru activitatea luate trebuie să fie radicale, Considerăm că dacă planul ' care constructorul a vrut l
pugilistică s-a desfăşurat în G
cestor rînduri. că adunările secţii cuprinse in asociaţii spor­ astfel incit să ducă la întărirea de măsuri propus de comisia ţ să facă unele abateri. Din }
judeţeană va fi respectat în
săteşti şi generale sînt un rile locuitorilor satelor fi­ tive din Deva, Hunedoara, acestor secţii. Astfel, comisia 4 această cauză darea în fo- 1
[PRES ind în acest sens de mare Brad, Petrila, Lupeni şi Vul­ şi-a propus acordarea unui spri­ totalitate, acesta va duce la
foarte bun prilej pentru a folos. Iată de ce privim can. Analiza rezultatelor pe jin maxim noii secţii înfiinţate înviorarea activităţii pugilistice losinţă a atelierului se l
stabili direcţiile, de acţiune anul trecut, din care se deta­ la clubul sportiv „Metalul“ în judeţul nostru, astfel ca la I mai găseşte şi acum sub
orii din 17 care trebuie urmate pentru cu încredere către anul în şează doar titlul de vicecam- Hunedoara, unde a fost anga­ finalele campionatului R.S.R. de ^ semnul întrebării. Se pii-
juniori ce se vor desfăşura
care am păşit, cu convin­
33, 32, 15, a realiza acea calitate su­ gerea că activitatea noastră pion R.S.R. de juniori, cuce­ jat antrenorul Alexandru Pes­ în primăvară, la Deva, să ur­ i ne totuşi întrebarea : cînd ţ
rit de Marcel Ţurcaş, de la
car, proaspăt absolvent al şco­
perioară a activităţii noas­ A.S. „Constructorul“ Hunedoa­ lii de antrenori. Va trebui re­ mărim în ring şi sportivi ai ' aveţi de gind, tovarăşi 4
, 44, 17, 41, va marca paşi noi către o ra, a considerat nesatisfăcătoa­ zolvată si revitalizarea secţiei judeţului Hunedoara. \ constructori, să daţi in ?
tre. Iată cîteva dintre ele. calitate superioară. Primele re activitatea, ţinînd cont de de box de la Aurul Brad. ca­ funcţiune acest obiectiv ? *
ri : compoziţia economică, precum re. dispune in prezent de .con­ Proi. T'BERIU MUND
Baza materială existentă zfle de activitate din 1979 si de potenţialul uman de care diţii şl sprijin din partea or­
ne permite să desfăşurăm o confirmă. dispune judeţul nostru. ganelor locale. C.J.E.F.S. Deva