Page 57 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 57
Proletari • din toate ţările, uniţi-vă I
ANUL XXXI
„FORME Şl MODALITĂŢI
DE EXPRIMARE
A BRIGĂZILOR ARTISTICE“
Casa dc cultură din Pe
troşani a găzduit un fruc
tuos schimb dc experienţă
cu tema „Forme şi modali
tăţi de exprimare a brigă
zilor artistice“. Acţiunea —
ancheta în c© direcţii acţionaţi pentru la care au participat direc
1
tori ai caselor dc cultură şi
ai cluburilor muncitoreşti
noastră realizarea ritmică a planului 9 (lin Valea Jiului, precum şi
membri ai brigăzilor artis
tice — a constituit un ulii
dialog pentru îmbunătăţi
rea activităţii în acest do
Productivitate înaltă, pe seama modernizări meniu.
PRIMII MICI
accentuate a procesului de producţie din Bejan, Sarmizcgctusa,
La cooperativele agricole
Valea Sîngiorgiului, Boz şi
în alte unităţi, unde au
— De mulţi ani încoace, şiri ale sarcinilor la zi, la fost efectuate monte timpu
siderurgi.şlii de la Călan se Convorbire cu tovarăşul fontă, la piese turnate. Iar Preparaţi» cărbunelui Corocşli. Unul din cei mai harnici rii la ovine, s-au obţinut,
aliniază printre colectivele IOAN M. POPA, secretarul ca o nouă dovadă a devo muncitori din cadrul atelierului de confecţii metalice dc la pină acum, cile 25—123 mici.
Preparaţi» Corocşti este sudorul Alexandru Sicomaş. Lu-
De la o zi Ia alta, numărul
muncitoreşti destoinice ale comitetului de partid, tamentului comunist al tur crînjl eu pasiune şi pricepere, el execută numai lucrări de produşilor înregistraţi la
judeţului. Care este funda preşedintele consiliului nătorilor noştri, ei au re cea mai bună calitate. Foto: ŞTEFAN NEMECSFK specia ovine este in conti
mentul realizărilor de pe oamenilor muncii nunţat din proprie iniţia nuă creştere.
care aţi păşit în cel de-al de la I.V. Călan tivă la ziua liberă de sîm-
patrulea an al cincinalului? bătă, 13 ianuarie a.c., au Din cauza condiţiilor meteorologice nefavo
— La jumătatea lunii no venit la lucru pentru a nu raroT/i
iembrie 1978, ne-am reali portă foarte bine în exploa le îngheţa nisipul în cele rabile, avionul prezidenţial la bordul căruia se
zat sarcinile primilor 3 ani tare, laminatorii sînt foarte două zile dc repaus — do afla preşedintele Republicii Franceze, Valery j ESo/trcrj
ai cincinalului. în 20 de mulţumiţi dc calitatea ci sîmbătă şi duminică — fffi ^.^rtmrfrvueir^jnTrrTneasax^
cembrie am raportat înde lindrilor cu marca „I.V, ceea ce le-ar fi îngreunat Giscard d’Estaing, împreună cu doamna Anne-
plinirea planului anual. Am Călan“. La fel stau lucru lucrul în continuare. Aymone Giscard d’Estaîng şi care urma să so ECONOMII
obţinut suplimentar 31,8 rile cu lingotierele, pîlniile — Vă întrebam şi despre LA CARBURANŢI
milioane lei ia producţia şi podurile de turnare pen pregătirile pentru intrarea sească joi la Bucureşti, la invitaţia preşedinte
globală, 32,7 milioane iei tru oţelării, cu maselotele în exploatare a noilor obi lui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Conducătorii auto de la
la producţia marlă, 16,7 pe care le fabricăm, cu ective de pe platforma Că- coloana Cirneşti a U.M.T.C.F.
milioane lei la producţia fonta. Dar pentru siderur- lanului. Ceauşescu, nu a putut ateriza pe aeroportul Deva au încheiat anul 1978
cu însemnate economii la
netă. în produse fizice, a- giştii noştri, din rîndurile —- Am declanşat şi des Otopeni, deşi a survolat Capitala, reîntoreîn- carburanţi, în condiţiile
ceste valori se concretizea cărora peste 58 la sută sînt făşurăm bine acţiunea de citul şi-au îndeplinit exem
ză în 8 430 tone fontă cenu comunişti, 1979 va fi anul constituire a nucleelor mun du -se la Paris. plar toţi indicatorii planu
lui de transport. întreţine
şie, 3 020 tone piese turna calităţii noi, superioare, la citoreşti pentru aglomera- De comun acord s-a stabilit ca vizita în rea bună a maşinilor, în
te din fontă, 5 100 tone pro toate locurile de muncă. tor, furnale, turnătoria dc cărcarea ior la capacitate,
duse yărbunoase realizate — Pentru colectivul I.V. România a preşedintelui Valery Giscard evitarea curselor în gol au
condus Ia economisirea a
peste plan. Aceste însem Călan, 1979 este un an deo Anchetă realizată de d’Estaing să aibă loc în funcţie de evoluţia peste G 800 litri benzină şi
nate sporuri de producţie sebit de mobilizator : sar GH. I. NEGREA ă 700 litri- motorină. Cu cele
ş-au obţinut pe seama creş cini do producţie sporite în vremii. mai mari economii se pre
terii productivităţii muncii, toate secţiile, clar şi obiec (Continuare în pag. a 2-a) zintă şoferii Ştefan Socaci,
Miron Bogdan, Ion Păsco-
cu 1 116 lei pe lucrător tive siderurgice de pus în (escu, Caro! lari, Cost ¡că
peşte indicatorul stabilit, şi funcţiune pe noua platfor Bona şi alţii.
în condiţiile înregistrării u- mă. Cum se acţionează con
nor însemnate economii de cret pentru a le îndeplini BABY-SCH!
materiale, materii prime, şi chiar depăşi ? LA „PASUL VULCAN"
combustibili .şi energic e- — Anul acesta, la noi, Duminică s-a inaugurat,
iectrică. px-oductivitatca muncii va în apropierea cabanei „Pa
— Scriind adeseori din trebui să crească, faţă de sul Vulcan“, o instalaţie dc
Noua
baby-sclii.
instalaţie
secţiile I.V. Călan, mai cu 1978, cu peste 40 la sută, a produs multă bucurie în
seamă de la furnale, tur aceasta, înainte de toate, rîndul iubitorilor sportului
nătoria II, mecano-energe- pe scama modernizării pro- alb, în special al tinerilor şi
tică, turnătoria i, ne-am 'cesului de producţie, intro copiilor care au asaltat pir-
tiilc. Instalaţia este rodul
dat seama că sc acordă o ducerii tehnicii înaintate, muncii elevilor Liceului in
mare atenţie şi ridicării ne aplicării tehnologiilor noi dustrial din Vulcan care
contenite a calităţii produ de fabricaţie, mai ales la sub supravegherea profeso
selor. turnătorii şi cocserie. Ne rilor Alexandru Dalea şi
Leon Stoica au executat a-
— Şi în această direcţie preocupăm cu toată răspun- cest obiectiv.
avem realizări de seamă. deroa de asigurarea bazei
Deşi am asimilat piese şi tehnico-maţeriale, în con AUTENTIC
subansamble pretenţioase cordanţă cu noile cerinţe VÎNATOREASCA
pentru industria construc ale planului de producţie.
In anul trecut, vlnătorii
toare de maşini, pentru al Sarcinile acestui an de sportivi au împuşcat : 39
te ramuri ale economiei na muncă sînt bine cunoscute lupi, 23 384 alţi dăunători
ţionale, nemulţumirile cu în secţii şi ateliere, pe luni, cu păr, 11 833 ţărci şi coţo
privire la calitate au scăzut decade, zile, pe formaţii de fene, 2 085 cuini hoinari. Du
vertiginos, la unele produ lucru*. Se acţionează deci pă acest bilanţ, precum se
vede, ştirea nu este... po
se chiar sub limita admisă. stăruitor, în cunoştinţă dc veste vînătorcască. Cifrele
De pildă, livrăm cilindri cauză încă din primele zile menţionate sînt superioare,
pentru cele mai mari şi ale anului, în vederea rea la aceste acţiuni, celor pe
care şi le-au propus iniţial.
C.S. Hunedoara — C.T.E. 3 suflantc. In foto : maistrul mecanic Sasz Andrei, secreta
mai moderne laminoare din lizării ritmice a planului. rul biroului organizaţiei de partid, fruntaş in întrecerea socialistă, dînd indicaţii tovară
ţară, cilindri care se cora- Au apărut şi primele depă- şilor săi de muncă Foto: N. NEGKU
„Zestrea noastră"
\
âsa il t/ăd si-l ştiu oamenii. S „Aceasta-i zestrea noas vorbea maistrul-instruclor
I tră — ÎS maşini de cusut Viorica Finlină — a creată
s
Supraveghea elaborarea şar oţclarilor, ar fi cumva în lislului Alexandru Suciu. cu I „Ileana“. Cu elevele din de mîinile copiilor şi ca
jei de oţel de la cuptorul greunată de apăsarea som alţii dintre tovarăşii sui de J clasele a VlI-a şi a Vili-a drelor didactice de la Şcoa
nr. 1. Am avut prilejul să nului — ne spune Alexan muncă. Am cules şi alte a- > confecţionăm halate pentru la generală nr. 2 Oraşlic.
aflăm multe despre tainele dru Suciu. Dar de-a lungul precierl la adresa acestui l proiecţie — folosite in la In atelierul de lăcâtuşerie
profesiunii sale, despre fe anilor, lucrurile se schimbă. om şi neîntrecut ofelar, am J boratoare, şorţuri pentru o- copiii au confecţiona' şi
lul în care-l. văd şi-l sti Fac de alita vreme, îm aflat amănunte despre pa- l rele de gospodărie... în tri montai mesele cu cele IG
mează tovarăşii de muncă preună cu tovarăşii mei, siunea şi dăruirea sa in ' mestrul I am lucrat şi ar menghine, cu scaune raba
de pe platformă. din noapte zi de lucru, de muncă, in lupta pentru a da | ticole de îmbrăcăminte şi tabile ; în laboratorul
— In tot ceea ce Jace — elaborare a celui mai bun patriei oţel mai mult, mai . lenjerie, am dat curs fan de chimie-biologie „am iii- |
releva tovarăşul Tiberiu oţel, incit sincer vă spun că bun. Şi, ca o concluzie fi teziei elevelor care au rea cheiat lucrările la instala
Paşcu, secretarul comitetu acest schimb este pentru lizat nişte sacoşe. Valorifi ţiile de apă, energie elec
lui de partid de la O.S.M. 1 mine şi tovarăşii mei de rească, am reţinut că oa- * cate, acestea ne-au adus trică şi gaz şi ne preocu
— oţclarul specialist Ale muncă asemenea schimbu menii din jur îl preţuiesc, J un venit da peste 2 000 lei. pă acum obscurizarea". Co- I
xandru Suciu pune mult lui de zi. Respectăm in a- îl admiră ca pe un tovarăş J Cu beneficiile realizate in a- piii-arlişti au ocupat locuri
suflet. De aceea, acţiunile celea.şi condiţii disciplina inimos, bun coleg de mun- t lelier vom cumpăra o ma fruntaşe, cu toate forma
. Mulţi dintre siderurgiştii Pe care le iniţiază ii reu muncii, tehnologia de ela că pe platforma cuptoarelor, J şină de gătit, veselă pentru ţiile, la Festivalul ..Cinta-
rea României“. „Zestrea
ca pe un adevărat cornii- >
| Hunedoarei îl cunosc pe o- şesc, oamenii îl ascultă, îi borare a oţelului, iar rea nist, educat şi crescut în I orele de gospodărie. Şcoala
noastră e nouă, mal avem noastră“ înseamnă aici in
- ţelarul specialist Alexandru cer sfaluri, deoarece este şi lizările sint constant bune. spiritul disciplinei şi răs- J multe de făcut, dar prin teres, pasiune, dorinţa ţi
Am vorbit cu tinerii oţe-
propagandist şi organizator
| Suciu, dc la O.S.M. 1, din punderii muncitoreşti. munca fiecăruia dintre noi nui colectiv tinăr dc a in
de grupă sindicală. lari Ştefan Cosma, Aurel
.. C.S. Hunedoara. Nu demult — M-aţi nimerit în schim Diaconbscu, Anton Vasile, % zestrea ei creşte şi, odată tegra şcoala, din primii ani
9 l-am cunoscut şi noi, în- bul de noapte, cină s-ar care au crescut sub ochii IOAN VLAD cu ea, se îmbunătăţeşte de muncă, in rindul celor
J tr-un schimb de noapte. părea că munca noastră, a şi sub îndrumarea specia- ziarist colaborator - procesul inslructiv-educativ. ce răspund prezent comen
t Zestrea — despre care zii sociale.