Page 57 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 57

Proletari • din toate ţările, uniţi-vă I
                                                                                                                                                            ANUL XXXI























                                                                                                                                                        „FORME Şl MODALITĂŢI
                                                                                                                                                            DE EXPRIMARE
                                                                                                                                                       A BRIGĂZILOR ARTISTICE“
                                                                                                                                                         Casa  dc  cultură  din  Pe­
                                                                                                                                                       troşani  a  găzduit  un  fruc­
                                                                                                                                                       tuos  schimb  dc  experienţă
                                                                                                                                                       cu  tema  „Forme  şi  modali­
                                                                                                                                                       tăţi  de  exprimare  a  brigă­
                                                                                                                                                       zilor  artistice“.  Acţiunea  —
                  ancheta    în  c©  direcţii  acţionaţi  pentru                                                                                       la  care  au  participat  direc­
                                  1
                                                                                                                                                       tori  ai  caselor  dc  cultură  şi
                                                                                                                                                       ai   cluburilor   muncitoreşti
                  noastră realizarea ritmică a planului 9                                                                                              (lin  Valea  Jiului,  precum  şi
                                                                                                                                                       membri  ai  brigăzilor  artis­
                                                                                                                                                       tice  —  a  constituit  un  ulii
                                                                                                                                                       dialog  pentru  îmbunătăţi­
                                                                                                                                                       rea  activităţii  în  acest  do­
                      Productivitate înaltă, pe seama modernizări                                                                                      meniu.
                                                                                                                                                             PRIMII MICI
                           accentuate a procesului de producţie                                                                                        din   Bejan,   Sarmizcgctusa,
                                                                                                                                                         La  cooperativele  agricole
                                                                                                                                                       Valea  Sîngiorgiului,  Boz  şi
                                                                                                                                                       în  alte  unităţi,  unde  au
                  —  De  mulţi  ani  încoace,                         şiri  ale  sarcinilor  la  zi,  la                                               fost  efectuate  monte  timpu­
                siderurgi.şlii  de  la  Călan  se   Convorbire cu tovarăşul   fontă,  la  piese  turnate.  Iar   Preparaţi»  cărbunelui  Corocşli.  Unul  din  cei  mai  harnici   rii  la  ovine,  s-au  obţinut,
                aliniază  printre  colectivele   IOAN M. POPA, secretarul   ca  o  nouă  dovadă  a  devo­  muncitori  din  cadrul  atelierului  de  confecţii  metalice  dc  la   pină acum, cile 25—123 mici.
                                                                                                  Preparaţi»  Corocşti  este  sudorul  Alexandru  Sicomaş.  Lu-
                                                                                                                                                       De  la  o  zi  Ia  alta,  numărul
                muncitoreşti  destoinice  ale   comitetului de partid,   tamentului comunist al tur­  crînjl  eu  pasiune  şi  pricepere,  el  execută  numai  lucrări  de   produşilor   înregistraţi   la
                judeţului.  Care  este  funda­  preşedintele consiliului   nătorilor  noştri,  ei  au  re­  cea mai bună calitate.   Foto: ŞTEFAN NEMECSFK  specia  ovine  este  in  conti­
                mentul  realizărilor  de  pe     oamenilor muncii     nunţat  din  proprie  iniţia­                                                    nuă creştere.
                care  aţi  păşit  în  cel  de-al   de la I.V. Călan   tivă  la  ziua  liberă  de  sîm-
                patrulea an al cincinalului?                          bătă,  13  ianuarie  a.c.,  au   Din cauza condiţiilor meteorologice nefavo­
                  —  La jumătatea lunii no­                           venit  la  lucru  pentru  a  nu                                                   raroT/i
                iembrie  1978,  ne-am  reali­  portă foarte bine în exploa­  le  îngheţa  nisipul  în  cele   rabile, avionul prezidenţial la bordul căruia se
                zat  sarcinile  primilor  3  ani   tare,  laminatorii  sînt  foarte   două  zile  dc  repaus  —  do   afla preşedintele Republicii Franceze, Valery j   ESo/trcrj
                ai  cincinalului.  în  20  de­  mulţumiţi  dc  calitatea  ci­  sîmbătă  şi  duminică  —                                        fffi ^.^rtmrfrvueir^jnTrrTneasax^
                cembrie  am  raportat  înde­  lindrilor  cu  marca  „I.V,   ceea  ce  le-ar  fi  îngreunat   Giscard d’Estaing, împreună cu doamna Anne-
                plinirea  planului  anual.  Am   Călan“.  La  fel  stau  lucru­  lucrul în continuare.  Aymone Giscard d’Estaîng şi care urma să so­          ECONOMII
                obţinut  suplimentar  31,8   rile  cu  lingotierele,  pîlniile   —  Vă  întrebam  şi  despre                                               LA CARBURANŢI
                milioane  lei  ia  producţia   şi  podurile  de  turnare  pen­  pregătirile  pentru  intrarea   sească joi la Bucureşti, la invitaţia preşedinte­
                globală,  32,7  milioane  iei   tru  oţelării,  cu  maselotele   în  exploatare  a  noilor  obi­  lui  Nicolae  Ceauşescu  şi  a  tovarăşei  Elena   Conducătorii  auto  de  la
                la  producţia  marlă,  16,7   pe  care  le  fabricăm,  cu   ective  de  pe  platforma  Că-                                             coloana  Cirneşti  a  U.M.T.C.F.
                milioane  lei  la  producţia   fonta.  Dar  pentru  siderur-   lanului.           Ceauşescu,  nu  a  putut  ateriza  pe  aeroportul    Deva  au  încheiat  anul  1978
                                                                                                                                                       cu  însemnate  economii  la
                netă.  în  produse  fizice,  a-   giştii  noştri,  din  rîndurile   —-  Am  declanşat  şi  des­  Otopeni, deşi a survolat Capitala, reîntoreîn-   carburanţi,   în   condiţiile
                ceste  valori  se  concretizea­  cărora peste  58 la  sută sînt   făşurăm  bine  acţiunea  de                                          citul  şi-au  îndeplinit  exem­
                ză în 8 430 tone fontă cenu­  comunişti,  1979  va  fi  anul   constituire a nucleelor mun­  du -se la Paris.                          plar  toţi  indicatorii  planu­
                                                                                                                                                       lui  de  transport.  întreţine­
                şie, 3 020 tone piese turna­  calităţii  noi,  superioare,  la   citoreşti  pentru  aglomera-   De  comun  acord  s-a  stabilit  ca  vizita  în   rea  bună  a  maşinilor,  în­
                te din fontă, 5 100 tone pro­  toate locurile de muncă.  tor, furnale, turnătoria dc                                                   cărcarea  ior  la  capacitate,
                duse  yărbunoase  realizate   —  Pentru  colectivul  I.V.                         România  a  preşedintelui  Valery  Giscard           evitarea  curselor  în  gol  au
                                                                                                                                                       condus  Ia  economisirea  a
                peste  plan.  Aceste  însem­  Călan, 1979 este un an deo­  Anchetă realizată de   d’Estaing  să  aibă  loc  în  funcţie  de  evoluţia   peste  G  800  litri  benzină  şi
                nate  sporuri  de  producţie   sebit  de  mobilizator  :  sar­  GH. I. NEGREA                                                          ă  700  litri-  motorină.  Cu  cele
                ş-au obţinut pe seama creş­  cini  do  producţie  sporite  în                     vremii.                                              mai  mari  economii  se  pre­
                terii  productivităţii  muncii,   toate  secţiile,  clar  şi  obiec­  (Continuare în pag. a 2-a)                                       zintă  şoferii  Ştefan  Socaci,
                                                                                                                                                       Miron  Bogdan,  Ion  Păsco-
                cu  1  116  lei  pe  lucrător   tive  siderurgice  de  pus  în                                                                         (escu,  Caro!  lari,  Cost  ¡că
                peşte  indicatorul  stabilit,  şi   funcţiune  pe  noua  platfor­                                                                      Bona şi alţii.
                în  condiţiile  înregistrării  u-   mă. Cum se acţionează con­
                nor  însemnate  economii  de   cret  pentru  a  le  îndeplini                                                                                BABY-SCH!
                materiale,  materii  prime,   şi chiar depăşi ?                                                                                          LA „PASUL VULCAN"
                combustibili  .şi  energic  e-   —  Anul  acesta,  la  noi,                                                                             Duminică  s-a  inaugurat,
                iectrică.                  px-oductivitatca  muncii  va                                                                                în  apropierea  cabanei  „Pa­
                  —  Scriind  adeseori  din   trebui  să  crească,  faţă  de                                                                           sul  Vulcan“,  o  instalaţie  dc
                                                                                                                                                                Noua
                                                                                                                                                       baby-sclii.
                                                                                                                                                                      instalaţie
                secţiile  I.V.  Călan,  mai  cu   1978,  cu  peste  40  la  sută,                                                                      a  produs  multă  bucurie  în
                seamă  de  la  furnale,  tur­  aceasta,  înainte  de  toate,                                                                           rîndul  iubitorilor  sportului
                nătoria  II,  mecano-energe-   pe  scama  modernizării  pro-                                                                           alb,  în  special  al  tinerilor  şi
                tică,  turnătoria  i,  ne-am   'cesului  de  producţie,  intro­                                                                        copiilor  care  au  asaltat  pir-
                                                                                                                                                       tiilc.  Instalaţia  este  rodul
                dat  seama  că  sc  acordă  o   ducerii  tehnicii  înaintate,                                                                          muncii  elevilor  Liceului  in­
                mare atenţie şi ridicării ne­  aplicării  tehnologiilor  noi                                                                           dustrial  din  Vulcan  care
                contenite  a  calităţii  produ­  de  fabricaţie,  mai  ales  la                                                                        sub  supravegherea  profeso­
                selor.                     turnătorii  şi  cocserie.  Ne                                                                               rilor  Alexandru  Dalea  şi
                                                                                                                                                       Leon  Stoica  au  executat  a-
                  —  Şi  în  această  direcţie   preocupăm  cu  toată  răspun-                                                                         cest obiectiv.
                avem  realizări  de  seamă.   deroa  de  asigurarea  bazei
                Deşi  am  asimilat  piese  şi   tehnico-maţeriale,  în  con­                                                                                 AUTENTIC
                subansamble   pretenţioase   cordanţă  cu  noile  cerinţe                                                                                  VÎNATOREASCA
                pentru  industria  construc­  ale  planului  de  producţie.
                                                                                                                                                        In  anul  trecut,  vlnătorii
                toare  de  maşini,  pentru  al­  Sarcinile  acestui  an  de                                                                            sportivi au împuşcat :   39
                te ramuri ale economiei na­  muncă  sînt  bine  cunoscute                                                                              lupi,  23  384  alţi  dăunători
                ţionale,  nemulţumirile  cu   în secţii şi ateliere, pe luni,                                                                          cu  păr,  11  833  ţărci  şi  coţo­
                privire  la  calitate  au  scăzut   decade,  zile,  pe  formaţii  de                                                                   fene, 2 085 cuini hoinari. Du­
                vertiginos,  la  unele  produ­  lucru*.  Se  acţionează  deci                                                                          pă  acest  bilanţ,  precum  se
                                                                                                                                                       vede,  ştirea  nu  este...  po­
                se  chiar  sub  limita  admisă.   stăruitor,  în  cunoştinţă  dc                                                                       veste  vînătorcască.  Cifrele
                De  pildă,  livrăm  cilindri   cauză  încă  din  primele  zile                                                                         menţionate  sînt  superioare,
                pentru  cele  mai  mari  şi   ale  anului,  în  vederea  rea­                                                                          la  aceste  acţiuni,  celor  pe
                                                                                                                                                       care şi le-au propus iniţial.
                                                                             C.S.  Hunedoara  —  C.T.E.  3  suflantc.  In  foto  :  maistrul  mecanic  Sasz  Andrei,  secreta­
                mai  moderne  laminoare  din   lizării  ritmice  a  planului.   rul  biroului  organizaţiei  de  partid,  fruntaş  in  întrecerea  socialistă,  dînd  indicaţii  tovară­
                ţară, cilindri care se cora-  Au apărut şi primele depă-  şilor săi de muncă                                     Foto: N. NEGKU
                                                                                                                                     „Zestrea noastră"
                                                                                                                        \
                                             âsa il t/ăd si-l ştiu oamenii.                                             S      „Aceasta-i  zestrea  noas­  vorbea  maistrul-instruclor
                                                                                                                        I     tră  —  ÎS  maşini  de  cusut  Viorica Finlină — a creată
                                                                                                                        s
                                             Supraveghea elaborarea şar­  oţclarilor,  ar  fi  cumva  în­  lislului Alexandru Suciu. cu I   „Ileana“.  Cu  elevele  din  de  mîinile  copiilor  şi  ca­
                                             jei  de  oţel  de  la  cuptorul   greunată de apăsarea som­  alţii  dintre  tovarăşii  sui  de  J   clasele  a  VlI-a  şi  a  Vili-a  drelor didactice de la Şcoa­
                                             nr.  1.  Am  avut  prilejul  să   nului — ne spune Alexan­  muncă.  Am  cules  şi  alte  a-  >   confecţionăm halate pentru  la generală nr. 2 Oraşlic.
                                             aflăm multe despre tainele   dru Suciu. Dar de-a lungul   precierl  la  adresa  acestui  l   proiecţie  —  folosite  in  la­  In  atelierul  de  lăcâtuşerie
                                             profesiunii sale, despre fe­  anilor, lucrurile se schimbă.  om  şi  neîntrecut  ofelar,  am  J   boratoare, şorţuri pentru o-  copiii  au  confecţiona'  şi
                                             lul  în  care-l.  văd  şi-l  sti­  Fac  de  alita  vreme,  îm­  aflat  amănunte  despre  pa-  l   rele de gospodărie... în tri­  montai  mesele  cu  cele  IG
                                             mează  tovarăşii  de  muncă   preună  cu  tovarăşii  mei,   siunea  şi  dăruirea  sa  in  '   mestrul I am lucrat şi ar­  menghine, cu scaune raba­
                                             de pe platformă.         din  noapte  zi  de  lucru,  de   muncă, in lupta pentru a da |   ticole  de  îmbrăcăminte  şi  tabile  ;  în  laboratorul
                                              —  In tot ceea ce Jace —   elaborare  a  celui  mai  bun   patriei  oţel  mai  mult,  mai  .   lenjerie,  am  dat  curs  fan­  de  chimie-biologie  „am  iii-  |
                                             releva  tovarăşul  Tiberiu   oţel, incit sincer vă spun că   bun.  Şi,  ca o  concluzie  fi­  teziei elevelor care au rea­  cheiat lucrările la instala­
                                             Paşcu, secretarul comitetu­  acest  schimb  este  pentru                         lizat nişte sacoşe. Valorifi­  ţiile  de  apă,  energie  elec­
                                             lui de partid de la O.S.M. 1   mine  şi  tovarăşii  mei  de   rească,  am  reţinut  că  oa-  *   cate,  acestea  ne-au  adus  trică  şi  gaz  şi  ne  preocu­
                                             —  oţclarul  specialist  Ale­  muncă asemenea schimbu­  menii  din  jur  îl  preţuiesc,  J   un venit da peste 2 000 lei.  pă acum obscurizarea". Co- I
                                             xandru  Suciu  pune  mult   lui  de  zi.  Respectăm  in  a-   îl  admiră  ca  pe  un  tovarăş  J   Cu beneficiile realizate in a-  piii-arlişti au ocupat locuri
                                             suflet.  De  aceea,  acţiunile   celea.şi  condiţii  disciplina   inimos,  bun  coleg  de  mun-  t   lelier vom cumpăra o ma­  fruntaşe,  cu  toate  forma­
                 .  Mulţi  dintre  siderurgiştii   Pe  care  le  iniţiază  ii  reu­  muncii, tehnologia de ela­  că pe platforma cuptoarelor, J   şină de gătit, veselă pentru  ţiile,  la  Festivalul  ..Cinta-
                                                                                                                                                      rea  României“.  „Zestrea
                                                                                                ca  pe  un  adevărat  cornii-  >
                 |  Hunedoarei îl cunosc pe o-  şesc,  oamenii  îl  ascultă,  îi   borare  a  oţelului,  iar  rea­  nist,  educat  şi  crescut  în  I   orele de gospodărie. Şcoala
                                                                                                                              noastră  e  nouă,  mal  avem  noastră“ înseamnă aici in­
                 -  ţelarul specialist Alexandru  cer sfaluri, deoarece este şi   lizările sint constant bune.  spiritul  disciplinei  şi  răs-  J   multe  de  făcut,  dar  prin  teres,  pasiune,  dorinţa  ţi­
                                                                        Am  vorbit  cu  tinerii  oţe-
                                             propagandist şi organizator
                 |  Suciu, dc la O.S.M. 1, din                                                  punderii muncitoreşti.        munca fiecăruia dintre noi  nui colectiv tinăr dc a in­
                                             de grupă sindicală.      lari  Ştefan  Cosma,  Aurel
                 ..  C.S. Hunedoara. Nu demult  — M-aţi nimerit în schim­  Diaconbscu,  Anton  Vasile,                 %      zestrea  ei  creşte  şi,  odată  tegra şcoala, din primii ani
                 9  l-am cunoscut şi noi, în-  bul  de  noapte,  cină  s-ar   care  au  crescut  sub  ochii   IOAN VLAD       cu  ea,  se  îmbunătăţeşte  de  muncă,  in  rindul  celor
                 J  tr-un schimb de noapte.  părea că munca noastră, a  şi sub îndrumarea specia-    ziarist colaborator -    procesul inslructiv-educativ. ce răspund prezent comen­
                                                                                                                        t      Zestrea — despre care  zii sociale.
   52   53   54   55   56   57   58   59   60   61   62