Page 58 - Drumul_socialismului_1979_01

î’ag. 2 DKUMUL SOCIALISMULUI NH

în conducerea activităţii economice în 1978 judeţul Hunedoara a' economisit

18 610 MWh energie electrică
zafia da partid 3,00 Tele
Colan Dacă n-ar fi fost cîtiva 11.30 Muz:
■ « 10.00 Tele
t 11,45 Cor«
Organizaţia do partid şi de front activ de. lucru cores­ ne prin care circă 60 de oa­ (Urmare din pag. 1) 12.00 tenl Tele:
consiliul oamenilor muncii, dc punzător. Deocamdată însă meni au fost plasaţi la căr­ risipitori, economiile
la IM. Vulcan au acţionat, se lucrează cir productivitate, bune. Studiul pe această li­ piese din fontă, cocserie. 12,10 Inch
lui.
în anul trecut, pentru solu­ scăzută in straiele subţiri, nie, întreprins de inginerii Din aceste nuclee iac parte 17.00 Tele:
ţionarea problemelor majore ceea ce reclamă încă un nu­ Ioan Diaconu, Nicolae Radu, oăapeni de bază din secţii­ puteau fi mai mari
ale producţiei. Am întreprins măr sporit de postulă. l'oan Vişan şi Violeta Toma, . le actuale, absolvenţi ai 17.05 inait; Emis
studii şi am luat măsuri pen­ Aceasta ar fi în linii gene­ continuă şi în acest an. Con­ liceului nostru industrial, 19.00 Kezu
tru îmbunătăţirea stării dis­ rale starea de lucruri in care tinuăm, de asemenea, măsu­
ciplinare, a activităţii de în­ am început anul 1979. Mai rile cu privire la cointeresa­ noi încadraţi. Pentru noile La încheierea anului 1978, 19.05 penti Eu 1
treţinere, şi reparaţii, stabili­ exact, cu toate greutăţile pe re materială a personalului obiective am încadrat deja judeţul nostru s-a înscris auto
zarea liniei de front active, care le-am traversat — şi din activităţile auxiliare prin peste 500 de oameni şi în­ printre judeţele ţării care 19.20 1001
precum şi în privinţa recru­ încă mai avem de înlăturat extinderea muncii în acord, cadrăm în continuare, care au înregistrat economii la 19.30 Tele;
tării, selecţionării, stabilizării unele neajunsuri — am înce­ introducerea unui regim se­ se vor califica la locul de
si pregătirii forţei de muncă. put anul al patrulea al cin­ ver de revizii şi recepţii a niuncă. Continuînd ideea consumul dc energie elec­ 20.00 „Arc
ce ci
În acţiunile pe care le-nm cinalului în mod optimist. instalaţiilor şi maşinilor. construirii noilor nuclee trică. 18 610 MWh este can­ 20.20 Film
întreprins un sprijin consis­ Considerăm că avem condiţii Pe de altă parte, organiza­ titatea totală de energie e-
tent l-am primit din partea certe pentru realizarea sarV ţia de partid şi consiliul oa­ muncitoreşti, menţionez că lectrică economisită. coisc
Comitetului judeţean de partid einilor de plan în mod rit- menilor muncii şi-au asumat avem coesari care îşi per­ mier,
şi a Comitetului municipal sarcina înfăptuirii pas cu pas fecţionează cunoştinţele la Iată un clasament al ce­ lie a
Petroşani, care, analizîndu-ne a programului cu privire la C.S. Hunedoara, iurnalişti lor mai buni gospodari de ceze
activitatea, ne-au dat posibi­ recuperarea rămînerilor în. la C.S. Hunedoara, C.S. Ga­ energie electrică, în 1978 : 21,40 La c
eono:
urmă. încă în acest an, bi­
litate să întocmim un pro­ VIAŢA DE PARTID laţi şi C.S. Reşiţa, aglome- - —.. . '^^ 21,50 Revis
gram cuprinzător de acţiuni roul comitetului de partid a- MWh economisiţi: tv. E
concrete asupra celor mai nalizcază modul în care se ratorişti — la noi aceasta — I.V. Călan 6 770 o mare parte de consuma­ 22,15 Tclej
importante laturi ale muncii. înfăptuiesc măsurile cu pri­ este o meserie nouă — la C.S. — I.L. Chişcădaga- tori — sublinia tovarăşul
Este însă adevărat că o bună mic. între timp însă, date vire la creşterea eficienţei e- Hunedoara. De asemenea,
parte din efectele eforturilor fiind şi condiţiile de iarnă, eonomice. în perioada urmă­ la constructor avem un ma­ Deva 5 006inginer Petre Stanciu, şe­
noastre au fost anihilate __ de s-au ivit probleme noi. Ne toare, prin comisiile pe do­ re număr de oameni de-ai — C.S. Hunedoara 3 587 ful compartimentului F.E.E.,
reducerea în mod neprevăzut produc mari greutăţi tran­ menii ale consiliului oameni­ noştri care muncesc efectiv — C.M. Valea Jiului 2 595 din cadrul I.R.E. Deva. Din
a capacităţilor de producţie. sporturile pe calea ferată, lor muncii, ca şi prin alto la noile obiective, apoi vor — Trustul I.A.S. 1 301 1486 de consumatori in­
înainte de toate a trebuit încă de la începutul anului organisme, antrenăm un ma­ — I.B. Haţeg 1 246dustriali controlaţi, 48 au PROGIL
să ne reorientăm activitatea se simte din plin lipsa vagoa­ rc număr dc cadre pentru rămîne să le exploateze, să — Ipsos Călan 840 fost găsiţi în neregulă, a- clioprograi
în cîteva direcţii esenţiale, nelor de cale ferată, din care soluţionarea altor probleme. muncească aici. Luna aceas­ — I.C. Orăştie 776 plicîndu-li-se măsurile cu­ Katliojurn
presei; 8,
ţinind seama şi de faptul că cauză stagnează efectiv pro­ Urmărim creşterea gradului ta organizăm şi un concurs venite. De asemenea, din cliilor ; 9,C
la creşterea firească a sarci­ ducţia. Voi da doar citcva de folosire a utilajelor şi ma­ pentru ocuparea posturilor — Fabrica de mătase 9.05 Kâspt
nilor pe anul 1979 se adaugă exemple. Mina are două si­ şinilor, întărirea disciplinei în de ingineri, subingineri, Deva 776 4 744 abonaţi casnici con­ lor; 10,00
şi răminerea în urmă din a- lozuri cu o capacitate totală muncă, punerea în practică a — I.F.A. „Vîseoza“ trolaţi, la 53 s-au găsit ne­ 10.05 Atla
nul trecut. Toate problemele de .1 700—1 800 tone. Din cau­ măsurilor cu privire la creş­ tehnicieni, economişti, mai­ yLupeni 690 reguli, luîndu-se pe loc mă­ Ştiinţa şi
foile; 11,00
pe care le ridică îndeplinirea za lipsei de vagoane zilnic terea productivităţii muncii, ştri, în meseriile ce se cer — C.M. Deva 676 suri pentru, intrarea în le­ 11.05 Cintc
planului au fost pe larg dez­ se stă orc întregi cu silozu­ reducerea consumurilor de pentru noua platformă. — I.C.M. Simeria 495 galitate. Avanprcm
bătute într-o şedinţă comună rile pline. De pildă : în ziua materiale şi energie, optimi­ Şi-au anunţat participarea 12.00 Bple
a comitetului de partid al de 11 ianuarie s-a stat 95 de zarea liniei de front active. un mare număr de cadre, — Ce se întreprinde, în­ Din Con
minei şi a consiliului oame­ minute, in alte zile : 5,50 ore, Organizaţia noastră de ceea ce înseamnă că vom Este rezultatul firesc al că de pe acum, de la în­ nostru; 1!
nilor muncii. Cu acest prilej 4,30 orc, culminînd cu ziua partid mai are încă proble­ avea oameni de nădejde bunei organizări a produc­ ceputul anului, pentru ca pretative;
15.00 Sil
au fost reactualizate proble­ de 6 — cu 13 ore din 24. me în privinţa întăririi răs­ la toate obiectivele. ţiei şi a muncii. în aceste lună dc lună judeţul nostru Rad io juni:
mele .nesoluţionate în cursul Această stare de lucruri, punderii tuturor oamenilor şi, unităţi, al respectării rigu­ să se înscrie în cotele re­ te cconoir
anului trecut. In primul rînd despre care ziarul, „Drumul în primul rînd, a comunişti­ De and de zile colectiv roase a normelor de con­ partizate, să prevină risipa, baladă ;
acţionăm energic pentru va­ socialismului“ a scris ţecent, lor pentru îndeplinirea obli­ fruntaş, pc judeţ, ca şi pe sum stabilite, al reducerii să obţină economii ? ştiri; 17,05
lorificarea pe scară mai largă şi care este caracteristică nu gaţiilor. Avem 'în vedere, pe ramura metalurgică, side- iluminatului la strictul ne­ lăsat; 17,2
a straielor subţiri, precum şi numai minei noastre, nu ne de altă parte, îmbunătăţirea rurgiştii de la Călan mun­ cesar, evitării funcţionării — întreprindem în. conti­ 18.00 Orei
pentru intensificarea lucrări­ permite, deocamdată să eva­ stării generale a ordinii şi cesc cu deplină răspundere, în gol a utilajelor, maşi­ nuare controale, la toţi ma­ terpreţi ai
Iar ; 20,15
lor de pregătire în stratul luăm cit de cit precis poten­ disciplinei la toate locurile rii consumatori, în toate să; 20,45
principal — 3. De asemenea,' ţialul prezent al . colectivu­ de muncă şi, în acest cadru, cu abnegaţie şi dăruire co­ nilor, instalaţiilor. schimburile de lucru, pen­ 22.00 O zi
încă de la sfirşitul anului lui. Aprecierea noastră este a exigenţei organizaţiilor de munistă pentru a-.şi întări tru încadrarea tuturor în 3.00 Nou !
trecut au fost întreprinse mă­ că trei pătrimi din sectoare­ bază faţă de comportamen­ şi consolida prestigiul do- Iată şi un clasament al repartiţiile care sînt deose­ turn.
-
suri pentru decalarea terme­ le de bază au de pe acum tul în muncă al cadrelor teh- bîndit, a transforma canti­ risipitorilor :
nului de punere în exploata­ condiţii reale pentru îndepli­ nico-inginereşti, al tuturor tatea într-o nouă calitate, bit de mobilizatoare, pe TIMIŞOi
re a stratului 15. Aici vor nirea sarcinilor de plan, cu oamenilor. superioară. Este angajamen­ MWh risipiţi: luna în curs şi în continua­ litatea rac
intra în producţie primele perspectiva ca toate sectoa­ Anul 1979 va fi anul afir­ tul lor de cinstire a eveni­ — Iluminatul casnic 1 919 re. Acţionăm pentru respec­ azi ; 18,15
18,30 Izvo
abataje eu 3 luni înainte de rele să-şi realizeze în condi­ mării puterii de muncă a mentelor . de însemnătate tarea întocmai a programe­ emisiune i
termen. Vom lucra cu ţii bune planul. Concluzia se colectivului nostru, ceea ce — Tracţiunea C.F.R. 330 lor privind furnizarea e- ale creaţie
abataje frontale cu ta­ bazează pe alte măsuri între­ se va exprima în îndeplini­ crucială pe care le vom — Fabrica de încălţă­ nergiei electrice, depistarea Sirbova,
van de rezistenţă şi prin prinse pînă in prezent pe rea sarcinilor de olan. trăi în acest an: Congre­ minte Hunedoara 47 tuturor cauzelor de risipă, 18,40 „Drs
tăiere cu combine. Avem in­ către le continuăm în acest an. VASilS RUSU sul al XH-lea al partidului sustragerilor de energie. şezătoare“
troduse 8 combine din care De pildă, încă din 1978 au. secretar al şi aniversarea a trei dece­ — I.I.L. Simeria 31 Iară ; 13,0
funcţionează curent 6. fost luate măsuri pentru re­ comitetului de partid nii şi jumătate de la eli­ Facem un apel călduros sociul-poli
dru de ■
în prezent, mina dispune distribuirea efectivelor, acţiu­ al I.M. Vulcan berarea patriei, De subliniat că în luna către toţi consumatorii de politic coi
decembrie 1978 şi unele uni­ energie electrică să dove­ re : învăţ
tăţi cu economii şi-au depă­ dească răspundere şi înalt tehnic In
şit consumurile repartizate. spirit patriotic în utilizarea re ; Cari
19,15
cir
Este vorba de I.M. Barza, energiei electrice. Dacă fie­ 19,30—20,00
C.S. Hunedoara, „Marmura“ care dintre noi, acasă şi la
Simeria, I.L. Chişcădaga— locurile de muncă, vom ma­
Deva, Avicola Mintia, ceea nifesta grijă permanentă,
ce trebuie să constituie un vom folosi cu chibzuinţă
semnal de alarmă pentru energia electrică, judeţul
organizaţiile de partid, pen­ nostru se va înscrie în con­ DEVA: D.
(Patria);
tru consiliile oamenilor tinuare printre judeţele' cu femeie —
muncii din aceste întreprin­ economii, iar noi, locuito- HUNEDOA
deri. ’ rii lui, ne vom îndeplini o dominoulu
pe cate ni
— în luna decembrie înaltă obligaţie cetăţeneas­ tâm (Arta]
1978 am continuat seria că, patriotică. (Construct
controalelor preventive la GH. I. NEGREA ŞA NI :
(Unirea);
seriile I-E
Urmărire
Reparaţii ia utilajele agricole riile I-ll -
PENI: Au:
— seriile
în atelierele S.M.A. şi combinatoare, 55 la sută din întoarcere:
I.A.S. se lucrează intens la semănători, 90 la sută din VULCAN:
r-ll (Muu-
repararea tractoarelor şi ma­ maşinile de administrat a- Trenul
şinilor agricole. Pînă acum mendamente. în toate unită­ rul) ; PE
au fost realizate intervenţii­ ţile se acordă atenţie res­ fantomă (
le necesare la peste 55 la pectării graficelor dc repa­ NINOASA
sută din tractoarele planifi­ raţii şi se depun eforturi resc): URI
Asociaţia economică de siat şi cooperatistă cate, mai mult de 60 ia sută pentru îmbunătăţirea calită­ mul I-Iugo
plantat, la rerma nr. 2. de salată pentru din pluguri, 72 la sută din ţii lucrărilor. BRAD: Ti
Foto: VIRGIL ONOIU roşie); OR
rămîn oan
saţi balom
Pajiştile naturale sînt una anului. Avind in vedere sar­ căra); GEi
din bogăţiile importante ale cinile mari şi de răspundere Play (Casa
judeţului nostru. Ele ocupă OCUlii 10 u clin acest an, restanţele care TEG: Iţi :
o suprafaţă de aproape 250 trebuie recuperate din anii dafir (Po
mii de hectare, din care anteriori, este necesar ca la Orchestra
LAN: Ava
peste 145 mii de hectare sînt nivelul fiecărei primării să tură); Au
păşuni. Acestea, prin execu­ rsaudivitsiii se elaboreze, cu ajutorul în­ şi căţelul
tarea unor lucrări sistema­ treprinderii de specialitate ; RIA: Ghir
tice de ameliorare şi între­ programe care să cuprindă şui); IL1
ţinere, precum şi printr-o cerinţele efectivului de ani­ prăşliere de muşuroaie — urmă fată de cele făcute de să se ocupe de ameliorarea întregul complex de lucrări insulă (Lu
exploatare raţională pot a- male in continuă creştere. defrişările şi alte lucrări se consiliile populare cu cetă­ unor păşuni-''care sint slab ce trebuie executate, cu ter­ Alt bărbat
dur.e o contribuţie deosebită Analizind modul in care fac in multe locuri de mîn- ţenii, se reflectă in nivelul productive, invadate de pi­ menele şi responsabilităţi pc seriile I-H
la asigurarea hranei anima­ s-a acţionat şi cum s-au în­ tuială. Or, eficienţa acestor scăzut al producţiei păşuni­ pirig şi lăstăriş, aşa cum sint deţinătorii de păşuni şi fi­ LARI: Z
lelor prin păşunat în perioa­ deplinit prevederile progra­ lucrări trebuie să se reflecte lor, şi fineţelor, in nerealiza- cele de la Bobilna, Foit, neţe, prevăzîndu-se volumul
da de vară, cit şi prin pro­ mului pentru perioada 1976— in mod concret în creşterea rca unor sarcini. Nu s-a în- Bretea Mureşană, Timpa, şi genul de lucrări care tre­ septembrie
ducţia de fînuri naturale 1978, contatăm că s-au obţi­ productivităţii păşunilor şi tîmplat ca vreun consiliu Veţel, Brănişca, ca să amin­ buie făcute în fiecare lună
pentru perioada de stabu- nut unele rezultate bune in tim dogr cîteva localităţi. şi trimestru. Este necesar ca
latic. In acest scop a fost e- executarea lucrărilor amelio­ Sînt încă mari suprafeţe de păşunile şi fineţele să fie
laborat pe baza prevederilor rative şi de întreţinere. în pajişti care dau producţii repartizate pentru întreţine­
Legii 8/1971. Programul ju­ creşterea producţiei de iarbă Pentru înfăptuirea Programului judeţean de mici şi au o compoziţie flo­ re pe o perioadă de 3—5 Timpul ]
deţean de îmbunătăţire a pa­ şi linuri pe unele suprafeţe. ristică necorespunzătoare. ani, asigurîndu-se în acest 19 ianuar:
jiştilor naturale pe perioada Dar aceste realizări din pri­ îmbunătăţire a pajiştilor naturale Anul acesta sînt prevăzute fel o mai bună îngrijire şi ce şi gei
1976—1980. care cuprinde in- mii trei ani ai actualului să se execute fertilizări cu exploatare a acestora. Efi­ cerul mai
trggul complex de lucrări ce cincinal, nu reflectă posibili­ îngrăşăminte chimice pe 37 cienţa tuturor acţiunilor tre­ cădea nins
trebuie executate. sarcinile tăţile şi deci nu sînt în mă­ fineţelor. întreprinderea ju­ popular să refuze întreprin­ mii ha, regenerări pe 1800 buie să se reflecte direct în va sufla rr
şi răspunderile ce revin or­ sură să satisfacă. Multe din deţeană de specialitate nu derii plata pentru slaba ca­ ha, defrişări pe 2 000 ha, lu­ creşterea productivităţii pă­ est. Tempi
va fi cupr
ganelor agricole judeţene, lucrările prevăzute nu au s-a angajat in mod respon­ litate a lucrărilor, sau să crări de întreţinere pe 50 mii şunilor şi fineţelor. Acesta 14 şi mint
întreprinderii de specialita­ fost realizate şi ca urmare sabil la executatea unor lu­ ceară refacerea lor, deşi au ha, desecări pe 400 ha şi lu­ trebuie să fie obiectivul fi­ cea maxitr
te, consiliilor populare comu­ sarcinile de plan nu au fost crări ameliorative şi de în­ fost multe situaţii care im­ crări antierozionale pe 180 nal al întreprinderii judeţe­ şi minus l
nale, orăşeneşti şi municipa­ îndeplinite integra!. Aşa, de treţinere de calitate şi n-a puneau acest lucru. Fugind ha. Trebuie să se înţeleagă ne pentru execuţia lucrărilor cală.
le, unităţilor agricole socia­ exemplu, n-au fost finaliza­ dovedit exigenţa cuvenită după rezultate, întreprinde­ de către toţi factorii de răs­ de îmbunătăţire şi exploata­ Pentru 2i
liste. asociaţiilor şi crescă­ te lucrările de fertilizare a atunci cind a recepţionat lu­ rea face unele lucrări pe di­ pundere — începînd de la re a pajiştilor şi al consiliilor Vreme rec
torilor de animale. tuturor păşunilor şi finetelor (resi an­ crările proprii, cit şi pe cele ferite suprafeţe ocupate cu organele agricole judeţene, populare, care au obligaţia tea, cu cei
deţinătorilor de păşuni şi ta este de peste 25 000 ha). făcute de către consiliile fineţe naturale, pe care le consiliile populare, unităţile să vegheze la aplicarea stric­ La munt
fineţe naturale. Măsurile Ia defrişări nu s-au realizat populare cu cetăţenii. Lipsa raportează ca păşuni, unde agricole socialiste, de către tă a prevederilor Legii 8/1971, să, cu cer
prevăzute , au ca obiectiv 611 „ ha. Iar la amendamente de exigenţă a consiliilor se obţin rezultate bune, dar toţi locuitorii satelor — că asigurînd cunoaşterea. înţe­ ros. Vor c
be. Vîntul
creşterea producţiei de masă aproape 1 800 ha. Lucrările populare faţă de calitatea lu-- nu ca urmare a eforturilor aceste lucrări nu au un ca­ legerea şi respectarea ei. rat, eu int
verde de păşuni şi de finuri de întreţineri — curăţiri do crărilor executate de între­ făcute- de întreprindere. Or, racter sezonier, ci ele trebu­ rare de 10-
naturale, care să satisfacă arborele, spini, buruieni, im- prindere şi a acesteia din este de datoria acestei unităţi ie efectuate in tot cursul N. BADIU