Page 59 - Drumul_socialismului_1979_01

VINERI 15) IANUARIE 1979 î’ag, 3
■mu«, satrasotrac

MUL 1 PĂRINŢI 1
ME UN ÎNDEMN PENTRU
1
\
) AuDbuzul 31-HD-629 â
1 urina să plece din auto- )
>. ■ | gara Hunedoara spre 'De- }
|udc- i va. La uşa lui o bătrînică (
! nu poate urca. O ajută I
■ i j doi oameni. Ajunsă în au- î
anau- Un îndelungat proces de afirmare 1 tobuz priveşte cu. . ochi ţ
7 obosiţi cum toate locurile
ţ sînt ocupate. „Nu pot \
.igcr- statală independentă l merge aşa. Dacă n-ani \
£ loto l unde sta...“. Ta: axa toare a 1
si une I face un apel : „Rog pe /
rii Statul roman a înlocuit hohucc,. puse pe jaf şi dis­ iii româneşti către orîndui- ţ cineva, un căi tălor tî-năr i
printr-un act de cucerire trugeri, neîndeajuns civili­ rea feudală — printr-un i mai din faţă să cedeze lo- l
statul geto-dacic, l-a înlo­ zate pentru a preţui şi asi­ proces de diferenţiere so­ 1 cui pentru dumneaei“. Nu i
cuit fiind mai puternic din mila. ceea ce le oferea stră­ ţ se ridică nimeni, deşi erau >
reze- cială care implică o altă
punct de vedere militar, vechea societate. Dificilă do modalitate de realizare a t mulţi, foarte mulţi tineri i|
'ran- mai organizat şi fiindcă reconstituit pentru istoric, exploatării omului de către v Pa scaune. Doi ocupau şi t
pre- reprezenta o civilizaţie su­ întrucît, ca urmare a decă­ om împreună şi cu forma ţ locurile unde scrie : „Re- '
duc- perioară. Superioritatea ro­ derii generale a culturii, a statală care să o sprijine. 1 zezvat mama şi copilul, \
rran- mană nu a fost acceptată reducerii şi apoi cvosidis- Din aceste republici ţă­ i invalizi, bătnhi". Taxaioa- 1
1 rea repetă apelul. Nimic. }
n e- fără rezerve de societatea pariţiei referirilor scrise, a- răneşti — urmele lor pot | Eutrinica roagă să fie a- !
autohtonă. Sinteza de cul­ re de operat doar cu măr­ fi desluşite pe întreg spa­
sfică jutată să coboare. Poate i
tură şi civilizaţie, realizată turii istoriografice indirecte ţiul locuit de români — se in autobuzul următor se i
intre daci şi romani pe şi cu restrânse urme scrise organizează statale autoh­ ţ va găsi un loc... Atunci se ’
parcursul unei dezvoltări pentru a trage concluzii tone care, parcă dintr-o re­ ridică de pe un scaun un \
ilbntradicto-rii dar comune peremptorii şi nuanţate cu venire istorică, sânt consem­ om cărunt, îi oferă scau- i
-de circa o jumătate de mi-’ privire la formele supra­ nate tocmai în lupta lor , nul, o ajută să se aşeze. ■
leniu, a fost încheiată — structurale ale societăţii pentru a-şi apăra existeftţa ţ Intimplarea aceasta este, ţ
după cum o atestă arheo­ locale. Istoricul dispune de in faţa unor expansiuni â- credem, un bun îndemn \
Ra- mărturii arheologice ates- zile de ianuarie. Iarna a împodobit arborii aşa cum nu­
7,00 logia — odată cu începutul vide de bogăţii nemuncite. mai ca ştie să o facă. pentru mulţi părinţi de a ;
vista marilor migraţii. Poporul tînd clar existenţa poporu­ Glad, Gelu „românul“, Li- vorbi mai des fiilor lor *
îclo- care se plămădea a avut o lui nostru, continuitatea
îtiri; .tovoi şl Seneslau, disparat
tori- vreme "drept cadru de ma­ dezvoltării sale în elemen­ prin consemnare dar într-o
tiri ; nifestare atît statul roman tele de cultură materială
10,30 continuitate şi o unitate Schimb de experienţă
Pilo- — expresia cea mai înaltă superioară celor ale popu­ tulburătoare în esenţa sa
tlri ; Ş.' organizării suprastructu- laţiilor migratoare. Comu­ — sînt eroii unui popor ca­ I-a I.V. Călău s-a desfăşurat tural-educative de nţasă. S-a
11,20 nităţile săteşti, în care nu un util schimb de experienţă insistat asupra realizării întoc­
CV.. ; C]e cunoscută în lumea an­ re demult se afirmase în cu tema : „Munca politică de mai a programului de propa­ S despre respectul cc-l da-l
12,03 tică^,— cit şi formaţiunile se constată diferenţieri so­ primul rînd prin truda sa, masă — mijloc eficient în rea­ gandă vizuală în sprijinul pro­ (l torează celor cu. părul J
■ului politice ale dacilor liberi. ciale notabile, grupate pe lizarea sarcinilor de plan“. Au ducţiei, aplicarea, generaliza­
îter- prin efortul său şi la aspi­ participat secretari adjuncţi cu rea şi eficienţa iniţiativelor nins de ani. care sînt de j
la 3; Părăsind din motive ne­ văile nurilor, în depresiu­ raţia spre o existenţă libe­ munca de propagandă ai co­ muncitoreşti, reactivizarea tu­ i fapt părinţii şi bunicii \
1C,00 cunoscute, nordul Dunării, nile intra şi submontane, mitetelor de partid şi birouri­ turor colectivelor redacţionale ţ lor...
ona- autoconduse prin autorita­ ră. lor organizaţiilor de bază, res­ ale gazetelor de perete, mai \
i <le statul r.oman căuta să îşi ponsabilii gazetelor de perete, buna organizare şi conducere
de asigure o graniţă mai si­ tea morală a unor oameni Conf. unîv. C. OLARU responsabilii „vitrinelor calită­ a întregii munci politice de la „DACA ASA PROCEDAŢI, \
trini gură, iar întinsul spaţiu ro­ care în mod necesar ţin le­ ţii“, alţi factori de răspundere om la om. (ROMULUS CRI- 1 BANI IÑ BU/.UNARE
rie ; gă tura. cu elementul migra­ Universitatea Bucureşti pe linia muncii politice şi cul­ şAN, ziarist colaborator). s
»1- manizat din nord era o po­ NU BĂGAŢI !“
>pil- sibilă garanţie în acest sens. tor, acesta este cadrul eco­ \
dre- nomic, social şi suprastruc­
orc; Dealtfel, aşa cum nu îl tural în care a supravieţuit \ Abia_ ia a început anul şi ^
,00— supusese integral şi din- i colectivul de redacţie al t
aoe- poporal român în frămân­ e x p o z i ţ i e D E p i c t u r a i gazetei ,,Ariciul", de la '
tr-odată, nici nu îl părăsea tata perioadă a migraţiilor
integral şi dintr-odată. Au­ din decursul primului mile­ La Galeriile de artă din sugestii de figurativ şi j turnătoria l, a i.V. Călan, \
tua- tohtonii cunosc — în spa­ Bencău — este paisagist în \ are de lucru ca... nemo- i
ftnia ţiul n ord-du nă rea n •— o niu al erei noastre. Obice­ Deva s-a deschis, recent, principiu, un liric înregis- abstract, ca în lucrările ( tivaţii de la muncă. Iulian :
iră ; viaţă economică în strînsă iurile şi tradiţiile locale ale expozi}ia de pictură a patru trind nostalgiile anotimpu­ „Personaj important", „Co­ ) Rostaş, Dumitru Defta, \
dori ■legătură cu romanitatea su­ românilor, vestigii în limbă, tineri profesori din. Valea rilor şi valorificindu-le prin pilul", „Mama şi Victoria“, ) Josif Ambruş, Vasile An- i
Jiului: Simionel Bucur, Eu­
din dică Şi cu ‘ statul care o consemnarea unor mai vigoarea conştiinţei compo­ „Compoziţie“. { drei, Constantin' Cioacă, •
siţf ; vechi instituţii autohtone gen Beneuu, Alexandru Ră- ziţionale, prin fermitatea Olga Rădulescu — în I Emil Dulă, Gavrilă Ma-
1«-U proteja. Graniţa ..îfasăşi. a dulescu şi Olga Răăulcscu. tuşelor şi prin relaţiile — „Peisaj", „Vas cu peşti", 1 nea, GKeorghe Stoica,
>pu- acestui stat (iniţial roman, în documentele medievale Expoziţia lasă să se în­ „Natură cu flori“ -— ne dezvă­
josă de început atestă existenţa | Gheorghe Mihăiescu, sînt
(
câ- apoi bizantin) a fost uneori unor forme suprastructura­ trevadă evoluţii interesante luie posibilităţi picturale şi t cei abonaţi la absenţe, ...
OOT mutată spre nord, în func­ şi se Impune prin preocu­ Marginalii sensibilitate, dar şi o oare­ i ceea ce îngreunează mult ţ
atc- le care, fără a reprezenta pările şi problemele de care lipsă de decizie în sta­
5ÇO- ţie; de posibilităţile sau in- forme pro-priu-zis statale, 5 munca tovarăşilor din t
ura- intonţiile politice, demon- •realizează unele dintre creaţie ilustrate de fiecare bilirea cu mijloacele-pictu­ î secţie, mai eti'seamă în)
ieâ; strînd astfel un antone gen expozant în parte. Simionel de multe ori ingenioase in­ rii a nivelului estetic optim. ’ echipele din cure fac par- 1
ic«;; . dé continuitate. funcţiile statului. în astfel Bucur e prezent cu şapte tre forme şi spaţiul creat. Lucrările, cluar dacă re­ \ te. Tovarăşii'de- muncă î
ÜÉ». de „romanii populare“ —• lucrări de pictură bine con­
Marea masă a poporului republici ţărăneşti cu âuto- Dovadă lucrările „Primăva­ marcăm încă slăbiciuni, con­ i le-au scris şi citeva ver- ?•
autohton, neolatin, românii conducere — a trăit popo­ cepute compoziţional, cu ra“,. „Meditaţie“, „Iarna pe ţin şi bune intenţii, elemen­ } suri. Deşi nu sint de o i
îşi păstrează entitatea în rul român, cu astfel de căutări îh direcţia poten­ deal“, „Armonie blondă“. te personale pe care încear­ _ţ reuşită artistică, deosebită, i
.perioada migraţiilor, peri­ forme suprastructurale au ţării expresiei mal ales in Alexandru Rădulescu se că să le impună fiecare, Ţ au în ele mult adevăr: i
oadă dintre cele mai difici­ luat contact migratorii pen­ culoare —- tonuri reci, plă­ prezintă cu lucrări în tem­ ancorate adine in realităţile ţ „Dacă aşa procedaţi, bafii »
unii cut organizate — in lucrări pera, cu o cromatică reţinu­ trepidantului mediu munci­ ) în buzunare au băgaţi !“. ţ
tina le din istoria acestor me­ tru a le supune şl a perce­ ca „Gotica“, „Arcade“, tă Hlizind spre grafism. toresc din Valea .Jiului. ţ Chiar aşa ei . ^
ta); leaguri. Dificilă ca trai de pe tributul, dacă au avut
piui zi cu zi al poporului su­ ,,Noapte de iarnă". Totuşi, Haşurărila suprafeţelor, con­
mul forţa necesară. Printr-o ast­ lucrările sale au aerul unor trapuse atmosferei pictu­ IOAN ŞEU ASA VREA
ui- pus permanentelor amenin­ fel de formă specifică se exerciţii stilistice. Eugen rala, situează formele între artist plastic \ PREŞEDINTELE...
Jlm ţări alé unor populaţii răz- realizează trecerea societă-
no­
tice , Fire întreprinzătoare,
’ loaneş Pian, preşedintele
O ; programului de pregătire fizi­ \ C.A.P. Archia, a închiriat .
ACTIVITATEA !N
se-
LU- Pregătirile de lamă ale fotbaliştilor că 1 la Geoagiu Băi. CADRUL „DACIADEI" i în anul trecut o presă v
nna O DACIA OKAŞTIE. După SĂ SE SITUEZE LA UN ■î pentru exiraş nici din se- ^
ii) ; prima etapă de pregătire fi­ ţ minţecde dovleac de la un .
o) ; zică lotul Daciei, condus de NIVEL SUPERIOR
•iile- Divizionarele B în efortul pentru... vrednicul cuplu Ion Crăciunes- Ieri, ia sediul C.J.E.F.S. a i proprietar oii Deva, pen- »
ou — Grigore Macaveî, s-a sta­
H bilit pentru cantonament, după avut ioc o consfătuire dc lucru ‘tru care uni’.rlmi ă plătit ^
şi instruire a factorilor cu a-
aşui tradiţie, la Geoagiu Băi. In lot tribuţli şi responsabilităţi in y citeva, sute de ici. Coope- *
A- achitarea unor datorii a fost inclus extremul stingă organizarea activităţilor din ' raliva agricolă nu a bene- '
ito- Pop, revenit din armată. De cadrul competiţiei naţionale jiciat insă de nici un va-
3ta- asemenea, secţia de fotbal „Daciada“. Au participat acti­ \ nit, în afară de- circa 1000
e) ; Divizionarele B au înce^ pentru rezolvarea cîtorva ra ocupării unui Ioc bun poartă tratative pentru legiti- viştii, instructorii şi cadrele
aua probleme de bază materia­ ■marea jucătorilor Vişan (Meta­ din consiliile judeţean, munici­ l !tg coji 'seminţe — după ,
anii pţit pregătirile de iarnă sub în clasament, trebuie săr.şi lul Hunedoara), Puiu (Mureşul pale şi orăşeneşti pentru edu­ cum susţiiie preşedintele, >
Lă- încărcătura unor importan­ lă ; Victoria Călan — să' asume şi obiective de for­ Deva), Muntearvu (Explorări caţie fizică şi sport, responsa­ V dar pentru'•care nu existai
?Î3Lr te. datorii faţă de suporte­ găsească resurse de depă­ mare şi lansare a fotbaliş­ Deva) şl va promova juniorii bilii sportivi din cadrul Con­
r air rii şi spectatorii ,care au a- şire a crizei de formă şi proprii Li viu Barta — mijlocaş siliului judeţean al sindicatelor, i nici un document seu altă t
3A- tilor ele performanţă. şi Doru Nilă vîrf de atac, Comitetului judeţean al U.T.C., 1 dovadă. în schimb, la do- »
an- sistat la coborârea Mure­ evoluţie care a cauzat re­ în continuare, facem cu­ totul cu scopul de a consolida Consiliului judeţean al Orga­ t miciliul preşedintelui au ^
zi : şului Deva şi Victoriei Că- zultatele slabe din tur. noscute primele amănunte comportarea bună din tur. nizaţiei pionierilor, Inspectora­
In­ lan, aplaudînd,. în schimb Pregătirile fotbaliştilor © AURUL BRAD. Toţi com­ tului şcolar judeţean. Au fost ţ fost găsite şroţuri cu care t
sul­ din startul pregătirilor di­ ponenţii Aurului au urmat, dezbătute rezultatele activităţii t erau furajate animalele J
ara pe Aurul Brad şi Dacia O- hunedoreni divizionari, B vizionarelor -B. • imediat după încheierea turu­ desfăşurate anul trecut Sn -ca­ i proprietate personală. Tot j
ÍE- răştio. Chiar cu situaţii bu­ au început sub semnul u- • VICTORIA CALAM a in-, lui o cură de recuperare şi drul „Daciadei“, precum şi ţ la această unitate s-au
ire- ne — evoluţia Aurului în hor obligaţii sporite, acestui cepul pregătirile ,Sn ziua de 11 refacere, de 12 zile, la Felix. noile indicaţii privind organi­ i constatat şi unele pontaje
In prezent, la stadionul din
din tur a fost remarcată de eşalon revenindu-i şi dato- ianuarie, cu tot efectivul, avind Gurabarza.au fost create con­ zarea întrecerilor în actuala )-nelegale. De ce sînteţi de
C : ca antrenor pe Valeriu Neagu, diţii foarte bune — bazin, ediţie. ţ acord cu asemenea matra-
revenit după un stagiu de ac­
tivitate în Turcia. După cum saună (una dintre cele mai ARBITRII HUNEDORENI
apreciate saune), sală cu apa­
iE- iţe spunea preşedintele asocia­ ratura de fqrţă, cazare, masă, ÎN PREAJMA i pazlîcuri, tovarăşe preşe- i
■ i
1 ''inte ?
mă ţiei, Anatolie Şarovarov, au echipament. NOULUI SEZON
fost rezolvate o serie de pro­ In anul acesta asociaţia va In pregătirea noului sezon S \
bleme materiale şi de ordin sărbători 45 de ani de existen­ fotbalistic au început lucrul şi ^ SE CAUTĂ UN STĂPIN ^
mai. mulţi antrenori ai e- ria de a furniza jucători disciplinar, în prezent întreg ţă şi toată suflarea fotbalistică arbitrii membri ai colegiului
lotul participînd activ la pre­
cliipelor din seria a IlI-a apţi de promovare în divi­ gătiri sub conducerea noului brădeană doreşte să omagieze municipal Hunedoara. Conţinind \ Părculeţul cu arbori se- (
jubileul cu o comportare cel
lecţii teoretice şi de pregătire
—, formaţia brădeană şi zia A, de a forma tineri antrenor, urmind şi un stagiu puţin egală cu cea din tur. In fizică, programul se desfăşoară l culari din preajma Auto- 1
Bl cea din Orăştie vor avea, de perspectivă. Este îmbu­ de pregătire la munte. programul de pregătire au fost de trei ori pe săptămînă, la i gării din Deva are, în a- )
totuşi datorii. în sensul de curător să auzi că Jiul sau a MUREŞUL DEVA. Primele contractate citeva meciuri de stadionul „Corvinul“. 1 ceasta iarnă, \un aspect ^
tru antrenamente de reacomodare verificare şi omogenizare a u- Iată, in fotografia noastră, in
re­ a apăra şi consolida reali­ Corvinul apelează la servi­ la efort, primele „marşuri“ pe nei echipe „stas“, cu Mureşul mijlocul plutonului, arbitrul di­ ţ dezolant. Deşi zăpada a £
çu zările din prima parte a ciile jucătorului cutare de Cetate, vizînd elementul fizic, Deva, Jiul, A.S.A., U.T.A. etc. vizionar din Iotul A, Vasile / acoperit o parte de peisa- J
/or au fost conduse de antrenorul In lot a reintrat Faur, refăcut Tătaru, (în trening deschis), ’ jul insalubru care te face ţ
ăul campionatului. la Aurul sau Mureşul, ori Savu Doda, absolvent al şcolii după accidentare, dar lipseşte singurul reprezentant al „cava­
rd- în schimb, Mureşul şi de la altă echipă. Iată, du­ postliccale de antrenori, care Klein, rechemat la clubul său, lerilor fluierului“ hunedoreni ^ să întorci privirea, au ră- i
ma Victoria vor trebui să... pă numai un tur de rodare îl va ajuta probabil pe... prof. Corvinul. pe cea mai înaltă treaptă a t mas destule... resturi ce }
tus Dumitru Borcău, care a soli­ NICOLAE STANCIU calificării în această activitate. ' nu onorează, cituri de pu- j
iar transforme perioada pregă­ ■la Aurul, jucătorul Klein a citat sprijinul concret al tutu­
s 6 titoare de iarnă în unealta evoluat astfel incit clubul ror factorilor — asociaţie, sec­ i ţin, privirea trecătorului. î
lo- de opintire din locurile său, Corvinul, încearcă să-i ţie, clubul suporterilor etc. — i Mai nou, au apărut şi roţi I
fierbinţi în care se află. E- •acorde şansa de confirma­ pentru asigurarea condiţiilor 1 de autobuze, risipite ici, |
ie ; forturi care vizează laturi re în . prima divizie. Este de pregătire a echipei, căci ) colo, de la care ar putea ^
ip- numai beneficiind de un cadru ^ fi recuperate unele ele- £
multiple, complexe, chiar un lucru bun, o laudă pen­ deosebit de muncă, Mureşul
gingaşe, cum ar fi moralul tru Aurul, care în acest va putea să treacă peste im­ t mente (cele, metalice, mă- J
oa- pasul Sn care se află. In inten­ i car). Dar cine s-o facă ţ
10- jucătorilor, echipelor şi campionat a mai promovat ţiile' secţiei stă şl completarea \ ali-lă vreme cit părculeţul (
la- chiar al spectatorilor şi su­ şi pe Bogdan în A. E- lotului, prin promovarea ju­
Se- porterilor. Mureşul Deva, xemplul Aurului trebuie niorilor Grama şi Puiu Ma­ j n-are nici-un sLăpîn ? ! 3
10- rian, care vor fi testaţi in
¡st. de pildă, va trebui să gă­ urmat, generalizat şi la ce­ meciurile de verificare ce vor
sească sprijin şi înţelegere lelalte echipe, care, în afa­ fi susţinute după încheierea