Page 6 - Drumul_socialismului_1979_01

Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI N

înflăcărată chemare pentru o activitate 1979 — an hotârîtor pentru

şi mat spornică creşterea producţiei agricole 17,00Telex
17.05 Teleşcc
17,25Curs-d
17.45Album
(Urmare din pag. 1) activitate permanentă şi e- crea baza realizării peste (Urmare din pag, 1) menea, pe 3000 ha ale accentuate a efectivelor la 18.05 Publici
x-igentă împotriva risipei, plan în acest cincinal a u- C.A.P. şi I.A.S. se vor a- gospodăriile populaţiei şi 18,10Report;
Birman
Să învăţăm din experien­ pentru reducerea: continuă nei producţii de 100 miliar­ dicarea calităţii pămîntu- plica amendamente calca- folosirii mai bune â pajiş­ 18,30Pentru
ţa anului trecut. Să pre­ a consumurilor materiale, de lei. După cum se ştie, lui. Direcţiile principale de roase pentru corectarea a- tilor naturale din zona ne- ber, vi
luăm şi să generalizăm ex­ a cheltuielilor de producţie. judeţului Hunedoara îi re­ acţiune pentru realizarea ciditătii solului. O deosebi­ cooperativizată. Evident, o 18.45Consuli
perienţa înaintată, iniţiati­ Aceasta cu atît mai mult vine o producţie industria­ obiectivelor' reieşite din tă atenţie trebuie acordată atenţie deosebită va fi a- 19.05Film si
pii : S
vele muncitoreşti de valoa­ avîncl în vedere introduce­ lă suplimentară în valoare programul judeţean do identificării de terenuri cordată creşterii indicelui rul. Ep
re, să acţionăm cu fermita­ rea noilor indicatori econo­ de 5,3 miliarde lei, din ca­ dezvoltare a agriculturii care să asigure creşterea de natalitate la toate spe­ 19,30Telejur
te şi exigenţă împotriva a- mici în activitatea între­ re 1 miliard lei în anul vizează sporirea producţii­ în anul acesta a suprafeţei ciile, reducerii pierderilor 19,50Incursi
20,05Ora tii
baterilor de orice natură ! prinderilor, a producţiei ne­ 1979. Cifra este mobiliza­ lor medii la hectar şi pe arabile cu cel puţin 400 prin mortalităţi, creşterii 20,55Teatru
Traversăm o perioadă de te ca indicator de bază al toare, la realizarea ei fiind cap de animal şi, pe aceas­ hectare, precum şi redării greutăţii la sacrificare, a- vile di
Carlo t
început de an, cînd iarna planului ■ economic. chemate să-şi aducă deopo­ tă bază, creşterea produc­ la aceeaşi categorie de fo­ meliorării raselor de- bovi­ 21,55Pe plai
pune probleme în multe Din Planul naţional unic trivă contribuţia toate co­ ţiei agricole marfă în toa­ losinţă a terenurilor scoase ne şi ovine. Pe această ba­ 22,15Telejur
domenii economice, mai cu de dezvoltare economico- lectivele muncitoreşti din te unităţile agricole şi în din circuitul agricol. ză va fi posibil ca în anul
seamă în construcţii şi sociaiă a patriei pe anul judeţ. cadrul gospodăriilor popu­ Conjugate cu măsuri acesta să sporească livră­ ItAC
transporturi, dar şi în alte 1979 reies cu claritate sar­ Acţionând cu fermitate şi laţiei, în scopul creşterii chibzuite pentru folosirea rile la fondul centralizat
sectoare de activitate. De cinile sporite în toate do­ înaltă răspundere comunis­ rentabilităţii produselor, unor seminţe ou potenţial al statului, pe ansamblul
aceea se impune maximă meniile de activitate, nu­ tă, in spiritul Mesajului a- redresării eeonomico-finan- productiv ridicat, cu apli­ judeţului, cu cel puţin PROGRAM
rigoare organizatorică, fer­ mai valoarea producţiei dresat de tovarăşul Nicolae ciare a unităţilor şi spori­ carea pe scară largă a teh­ 140 000 hi lapte şi cu 12 000 dioprogramu
mă angajare pentru înlătu­ nete urmînd să . crească ou Ceauşescu, în n-oaptea Anu­ rii veniturilor lucrătorilor nologiilor înaintate specifi­ tone carne. O importantă Radiojurnal,
rutier. Spor
rarea operativă a oricăror 11,5 la sută. Adăugate la lui nou întregului popor, ogoarelor. Din prevederile ce fiecărei culturi, lucrări­ resursă de echilibrare a si­ presei; 8,10
nereguli şi pentru îndepli­ sporurile de producţie din oamenii muncii hunedoreni planului de dezvoltare eco- le de îmbunătăţiri funciare tuaţiei economico-financia- diilor; 9,00 I
nirea ritmică a prevederi­ primii trei ani ai cincinalu­ sînt hotărîţi să obţină şi în nomico-socială a judeţului — la care trebuie să-şi: a- re a unităţilor agricole o 9.05 Răspum
lor; 10,00 B
lor- de plan.- acest an rezultate tot mai în profil teritorial se im­ ducă contribuţia toţi locu­ reprezintă şi dezvoltarea 10.05 Radiom
lui, depăşirile de plan din lor; 10,35 Ir
De asemenea, o atenţie acest an vor asigura ca, la bune în producţie, să-şi a- pune atenţiei necesitatea itorii satelor, fiecare cetă­ sectorului de activităţi a- gărului rom
sporită trebuie acordată finele lui 1979, producţia ducă întreaga contribuţie de a: asigura din producţie ţean al judeţului — vor a- nexe — industriale şi a tlas . folclorit
gospodăririi raţionale a ma­ la propăşirea continuă a proprie — aşa cum a indi­ vea drept rezultat obţine­ prestaţiilor de servicii. de ş'‘ju; 11,t
teriilor prime, materialelor, industrială suplimentară a României socialiste pe ca­ cat secretarul general al rea unor producţii sporite Cum este şi firesc, valo­ cito; ;ti; ll,
ră Radio-T\
-energiei electrice şi com­ ţării să însumeze peste 80 lea progresului multilateral partidului, t o v a r ă ş u l la unitatea de suprafaţă, rificarea în condiţii de efi­ dc ştiri; 12,1
bustibililor, desfăşurând o miliarde lei, ceea ce va dezvoltat. Nicolae Ceauşescu — nece­ care să asigure livrarea la cienţă ridicată a potenţia­ folclorului r
=
sarul de consum al popu­ fondul de stat a unor can­ lului uman, tehnic •-şr~ma ~ -la i Iff-T; 13.
16.00 Radioj
laţiei la legume, cartofi, tităţi de produse mai mari terial de care dispune a- meteorologic
fructe, lapte şi carne. faţă de realizările anului gricultüra, asigurarea tre­ dc Marţian
SUCCESE DE PRESTIGIU In scopul ridicării poten­ 1978, cu cel puţin 4 000 cerii, începînd eu anul Coordonate i
Interpreţi
ţialului productiv al pă~ tone cereale, 5 000 tone 1980, la formarea şi repar­ popular ; r.
sfeclă de zahăr, 10 000 tone
ştiri ; 17,05 l
ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ mîntului, s-a stabilit să e- legume şi 15 000 tone fruc­ tizarea beneficiilor în listicc ;
lici ; 17,30 .1
C.A.P., iar din acest an
fectuăm un însemnat vo­
lum de lucrări de îmbu­ te. ia calculul producţiei nete 20.00
(Urinare din pag. 1) muncă, a îndeplinit cu peste ţul de cost se cifrează la peste nătăţiri funciare, care să O cerinţă esenţială cu în I.A.S. şi S.M.A. impun d'
două. luni mai devreme prevcr 000 000 lei. care sînt confruntaţi lu­ perfecţionarea activităţii P—
derilc de plan pe primii trei se concretizeze în : reame- re; 22,00 G
ani ai actualului cincinal. DC najarea pentru irigaţii a crătorii ogoarelor este ridi­ organizatorice în toate u- 23,00 Jazz fo
4 MILIOANE LEI asemenea, ei au realizat înain­ DEPĂŞIRE DE PLAN unei suprafeţe- de 6900 carea ponderii sectorului nităţilc, Creşterea răspun­ letin de ştiri
te de termen prevederile de DE 350 000 LEI zootehnic în ansamblul derii tuturor lucrătorilor o- stop muzical
SUPLIMENTAR plan pe 1978 şi angajamentele hectare, combaterea erozi­
anuale asumate. Astfel, planul Anul 1978 a fost bogat în unii solului pe 2800 hecta­ producţiei agricole. în a- goarelor ’’ — cooperatori, TIMIŞ O AR
LA PRODUCŢIA NETĂ pe 1978 a fost încheiat cu o înfăptuiri şi pentru colectivul eest sens vor continua e- ţărani cu gospodărie indi­ litatea radio
depăşire, de 950 000 lei la pro­ centrului mecanic Ilia. Această re, ameliorarea prin lu­ forturile pentru dezvolta­ viduală, mecanizatori, ca­ melodiilor;
Minerii, inginerii şi tehnicie- ducţia globală şi cu 750 000 lei unitate, care s-a profilat şi crări de desecare a 950 ha rea fermelor de creştere rin dre tehnice, muncitori din pe columna
tece şi jocuri
jbiU de la E,M» Ccrtej, colectiv la producţia marfă, iar la pro­ specializat în revizii şi repa­ : şi efectuarea unor lucrări sistem industrial-a-vacilor I.A.S. faţă de soartă pro­ Coordonate i
raţii Ia combinele C 12—Gloria,
^muncitoresc caracterizat . prin ducţia netă cu aproape 4 mi­ a depăşit sarcinile de produc­ pentru îmbunătăţirea pajiş­ cu lapte, pentru mecaniza­ ducţiei,' faţă de îndeplini­ ducţia de i
-hărnicie, şi responsabilitate în lioane lei. Economiile la pre­ ţie cu 350 000 lei- tilor pe 90 000 ha. De ase­ 1979 — aspt
rea mulsului, adăpatului şi rea ireproşabilă a sarcini­ Reşiţa; 19,30-
evacuarea dejecţiilor, creş­ lor stabilite de Congresul gazin.
terea numărului: asociaţii­ al XI-lea şi Conferinţa
lor crescătorilor de aruma- Naţională ale partidului în
. le în vederea sporirii- .¿.ai domeniul agriculturii. ¡yc ini
SSb~-«ss«s
DEVA; Or
meni (Patri;
tigrul Mala:
notă 2 (Art
La fertilizarea odoarelor
RA: Aurul 1
seriile I-II
toarcerea pr
popotamul I
In cadrul S.M.A. Călan a mănăturilor de toamnă, -cit bărbat, altă
I-II (Constr
fosi constituită o.formafie de şi - a terenurilor care vor, fi TROŞANI: 1
mecanizatori care lucrează cu însăminţate î-n primăvară, in nă (Unirea)
randament sporit la fertili­ prjma etapă, pe suprafeţele I-II (7 Noi<
zarea ogoarelor. Cantităţi repartizate culturii cartofilor — seriile I-
LUPENI: E
mai mari de îngrăşăminte or­ sînt transportate peste 400 de roiu (Cultu;
ganice au fost transpertate tone de gunoi de grajd. Me­ Trenul de I
pe ogoarele C.A.P. Strei-Să- canizatorii Petru Tomotaş; toresc); LO
culoarea Ier
cel, Bretea Română şi Vîl- Viorel Faniş, Alexandru Ro- PETRILA: 1
cele, unde prioritate a fost zoti şi Lazăr Tămăşoi se a lui Olsen
ANINOASA
acordată terenurilor destina­ ■numără printre cei cu o con­ păr şi lacrin
te culturii cartofilor. citoresc) ; I
La C.A.P. Boşorod s-a ac­ tribuţie meritorie la fertiliza­ (7 Noicmbri
Laminorul dc sirmă nr. 2 de Ia C.S. Hunedoara : Vedere din hala trenului pregătitor.
Foto: VIRGIL ONOIU ţionat atît la fertilizarea se­ rea ogoarelor. tima cină
GURABARZ
15 ani (Mine
Melodii, me
La EM Ghelari ^ mm f ® Urmărire pe
riile I-II (F
Fascinaţia arii admemus GIU-BAl :
Recorduri în producţie HAŢEG;Sc
menko (Ca?
Dorea să îmbrăţişeze o Teodor Feier este preocu­ Brad. Familia Feier locu­ iepe 0 ,>pi
O bună perioadă din ilustrează acest finiş vigu­ meserie bărbătească, fru­ pat continuu, alături de în­ ieşte intr-un apartament Mari
anul trecut colectivele de ros, care a condus nu nu­ moasă şi plină de răspun­ tregul colectiv, de introdu­ confortabil în oraşul Brad. M
muncă de la orizontul XII mai la recuperarea rămî- dere : aceea de miner. A- cerea tehnicii noi, de creş­ Teodor Feier este azi unul <>
al E.M. Ghelari s-au con­ nerilor în urmă, ci şi la vea o chemare către ea, oa­ terea productivităţii muncii, dintre cetăţenii de frunte ai Nit
fruntat cu o seamă de depăşirea sarcinilor de re H neliniştea nopţile. Aşa de reducerea consumurilor oraşului. In timpul liber, RIA: .
greutăţi care afeotau ni­ plan pe ansamblul orizon­ se face că in paul 1961, de materiale. In cele aproa­ care ii este bine drămuit, reşul); i±.
velul de îndeplinire a tului XII. La 25 decem­ Teodor Feier a venit Io în­ pe două decenii de minerit participă la fel şl lei de re (Lumina)
sarcinilor de plan. Larga brie s-au extras în plus treprinderea minieră Barza î a şlefuit în'tainele adîncu- acţiuni pentru oraşul in cunoscutul
consultare a minerilor la 72.5 tone minereu de fier, pentru a se califica. La în­ care trăieşte. Tocmai in a- (Muncitoresc
locurile lor de muncă — în 26 decembrie — 205 ceput a lucrat ca munci­ ceastă calitate de om de
iniţiată de biroul organi­ tone, 27 decembrie — 150 tor necalificat, apoi a ur­ omenie constă încrederea
zaţiei de partid şi condu­ tone, 28 decembrie — mat cursuri profesionale. Oamenî ai şi sinceritatea cu care vin VRE
cerea orizontului — con­ 112.5 tone. Rind pe riad a fost vago­ ortacii să i se desiăinuie,
jugată cu eforturile ca­ Acesta este ritmul sta­ netar, ajutor de miner, mi­ zilelor noastre să-şi spună bucuriile şl ne­
drelor tehnice de 'a găsi tornicit în ultima vreme ner, artificier, ca din anul cazurile, să le rezolve îm­ Timpul p
noi posibilităţi de redre­ în activitatea schimbului 1970 încoace să i se încre­ preună. Nu e de mirare 4 ianuarie: \
sare a situaţiei, s-au con­ „C“, ritm cu care forma­ dinţeze conducerea unei deci că, urmare a merite­ ţine friguri
noaptea şi
cretizat într-o seamă de ţiile de mineri conduse de formaţii de lucru. Ca vago­ fui foarte mulţi tineri, prin­ lor sale, Teodor Feier a rul va fi va
măsuri practice care vi­ Dumitru Vale, Laszlo netar a debutat în brigada tre care Candin Berindei, ajuns miner şei de echipă voinţă şi abnegaţie comu­ A vor semnala
zau, pe lingă ridicarea Deak, Petru Mihalcea, Mi- comunistului Ioan Vasiu, mi­ Octavian Lopu, losii Oprean în cadrul sectorului Valea nistă. Acum, la cei 41 de Vintul va su
derat, cu un
gradului de utilizare a hai Ungureanu, Ilie Mo- ner specialist, unde a do- şi alţii, în prezent pricepuţi NI orii, a fost ales vicepre­ ani al săi, omul faptelor, locale din :
timpului de luord, îmbu­ loman, Constantin Mihai, bindit multe cunoştinţe pro­ ajutori de mineri. Toţi cei şedinte al consiliului oame­ comunistul Teodor Feier, ţi­ Temperatura
nătăţirea procesului de echipele de la transport fesionale. „Aici, la mină, care au trecut prin mina nilor muncii pe întreprinde­ nu/ dintre■ cei mai harnici noaptea Sntl
minus 11 gr)
transportare a minereului în frunte cu Ioan Bir-ta, m-am realizat cu adevărat. iui Teodor Feier îşi iubesc re, membru în biroul comi­ mineri şefi de echipă din Ire minus
extras (prin încărcarea Emil Păun, Ioan Obreja, Ca om. A fi miner e un meseria şi sînt minări de ea. tetului sindicalului, membru Ţara Zarandului, este tot grade. Izo
vagoneţilor la capacitatea maistrul Ioan Micu, au titlu de incit prestigiu" — Teodor Feier s-a realizai al comitetului de partid pe tinăr, dar călit in faţa greu­ nala ceaţă,:
maximă), crearea condi­ trecut în noul an de mun­ îmi spunea zilele ■ trecute şi pe plan familial. S-a. că­ sectorul Valea Marii şi al tăţilor. Ne spunea că dacă chiciură.
Timpul
ţiilor optime de execuţie că. El exprimă în esenţă Teodor Feier. In 1964, ca sătorit cu Mărioara Cri şan, Comitetului orăşenesc de ar fi obligat să-şi aleagă o pentru 5 şi
a unor lucrări de pregă­ atmosfera de deplină în­ urmare a sîrguinfei sale în fată frumoasă şl harnică din partid Brad, membru în nouă meserie de la început, mc geroa-
tire etc. Prin materiali­ credere în propriile forţe, muncă, a fost primit in no­ satul notai. Au şl urmaşi. Biroul executiv al Consiliu­ tot pe cea de miner ar riabil. Sc
zarea fermă a acestor capacitatea de mobilizare durile comuniştilor. An de Băiatul, pe nume Ioan, a lui judeţean al sindicatelor. alege-o, intrucît azi munca sori local
tervalulul
măsuri, colectivul, de mi­ a colectivului nostru şi. an, lună de lună, echipa pe absolvit Liceul industrial de Încrederii oamenilor, ortaci­ minerilor este preţuită de creşte uf
neri din schimbul „C“ a ferma lui hotărâre de a care o conduce este frun­ construcţii civile şl indus­ lor săi, el le răspunde prin întregul popor, se bucură La mi
marcat o revenire eviden­ face din penultimul an taşă pe întreprindere, dind triale din Timişoara, iar fe­ lapte, prin ambiţia de a fa­ de mare cinste. roasă, c
tă spre sfîrşitul anului, al actualului cincinal un constant peste plan o pro­ tiţa, pe nume Mihaela, este Se vor f
porare.
făcînd din luna decembrie an al marilor împliniri. ducţie suplimentară in me­ elevă in clasa a Vlli-a a ce ceva mai bun azi ca ieri, ION COJOI derat,
ziarist c'olaborator
odepăşi, prin
o adevărată lună record DUMITRU BU1CU die cu 10-15 la sută. Şcolii generale nr. 1 din de a se autedepâşi, prin ziarist c'olaborator la 60—
în producţie. Cîteva cifre IOAN IRIMIA