Page 61 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 61
Proletari din toate ţările, uniţi-vă !
ANUL XXXI
SPOREŞTE VOLUMUL
După cum s-a anun
ţat, ca urmare a stării PRESTĂRILOR
nefavorabile a vremii, Secţiile tîmplărie, repara
vizita oficială pe care, ţii raclio-televizoare şi ar-
Ia invitaţia preşedinte găsitoric sînt fruntaşe pe
cooperativa „Retezatul“ clin
lui Nicolae Ceau.şcscu şi Haţeg. Colectivele care mun
a t o v a r ă ş e i Elena cesc aici îşi depăşesc cu
ANCHETA ' ce direcţii acţionaţi pentru Ceauşescu, preşedintele regularitate indicatorii dc
plan, sporind volumul pres
Republicii Franceze, Va- tărilor de servicii executate
lery Giscard d’Estaing, populaţiei. Aşa se face că
noastră realizarea ritmică a planului ? împreună cu doamna lucrătorii cooperativei „Re
tezatul“ au realizat un vo
Anne-Aymone Giscard lum de prestări care, valo
d’Estaing, urma să o fa ric, depăşeşte 1200 ici pe
Îmbunătăţirea calităţii că în Republica Socia locuitor, un indicator deo
sebit de bun.
listă România în zilele
de 18—20 ianuarie, s-a
aglomeratului ai fonte! în amina t. Emom
Preşedintele Republi
cii Socialiste Româ im alta \
pas cu ridicarea eficienţei nia, tovarăşul Nicolae
Ceauşescu, şi preşedin
tele Republicii Franceze, „PROdLcaAL. . I . .,\.it„iiVE
SI CURIOz.IT.Vil
Valery Giscard d’Es
economice taing, au avut o convor MATEMATICE"
bire telefonică în dimi Astăzi, sînibăîă, Ia Casa
neaţa zilei de 19 ianua corpului didactic din Deva,
Intrucît sub raport can reuşim să menţinem .•dife rie a.c., şi au stabilit ca are loc o seară cuiturai-şti-
titativ îndeplinirea planu renţele . în conţinutul de vizita oficială a înalţilor inţifică pe tema : „Proble
lui nu ne pune probleme fier al aglomeratului de oaspeţi francezi în me distractive şi curiozităţi
matematice în sprijinul dez
deosebite, în pregătirea ac ± 1 la sută, variaţie care România să se efectueze voltării interesului, gîndirii
tivităţii din cel de-al pa în condiţii tehnice existen în zilele de 8—10 martie întreprinderea „Vidra“ Orâştie, secţia înnobilare. Munci şi perspicacităţii“, lntiinirca,
organizată de Casa corpului
trulea an al cincinalului te se apropie de rezultate 1979. toarea Maria Vîrtan lucrează Ia faza călcat blănuri, unde didactic, in colaborare cu
ne-am orientat cu precăde le existente în unele ţări execută lucrări de foarte bună calitate. Filiala Deva a Societăţii de
re spre îmbunătăţirea ni cu siderurgie dezvoltată. Foto: VIRGIL ONOIU ştiinţe matematice,. va fi
velului calitativ ai produ Important este că, prin urmată dc un concurs de
şah.
selor, spre crearea condi măsurile înfăptuite în com
partimentul aglomerare s-a Cârbyne moi mult pentru energia ţârii
ţiilor practice de ridicare a PATRULELE DE
eficienţei economice a mun eliminat complet introdu CIRCULAŢIE —
cii noastre. cerea calcarului în şarja de ÎN ÎNTRECERE
în această viziune am a- încărcare a furnalelor, ceea In cursul acestei suptămîni, în Valea zilor şi schimburilor, să-şi îmbunătă „Patrulele şcolare de cir
cordat o mai -mare atenţie ce se reflectă direct în re Jiului au continuat adunările generale ţească în continuare, sub toate aspec culaţie“ din unităţile de în-
pregătirii avansate a mate ducerea consumului speci ale oamenilor muncii pe sectoarele mi tele, activitatea, colectivele de muncă văţămînt ale oraşului Vul
riei prime înainte de intro fic de cocs pe tona de fon niere, prilej de analiză temeinică a ale sectoarelor au dat răspunsuri con can s-au întilnit într-o dis
putată întrecere. Organizat
ducerea ei în furnale, con tă produsă. In continuare, muncii de pînă acum, do angajare ple crete, angajate, la chemarea adresată de Consiliul orăşenesc Vul
diţie hotărîtoare pentru a- perfecţionarea activităţii de nară, unanimă pentru obţinerea unor tuturor sectoarelor miniere din Valea can al Organizaţiei pionie
tingerea obiectivelor ce ni la furnale a fost marcată, noi şi importante succese, pentru spori Jiului de către sectorul IV al I.M. Lu- rilor, concursul a clasat pe
printre altele, de finaliza rea producţiei de cărbune cocsificabil peni, întreprindere care a lansat între primele locuri echipajele
le-am propus. La staţia de patrulelor de circulaţie dc
omogenizare a minereurilor rea acţiunii de optimizare şi energetic. cerea socialistă între toate unităţile la şcoala generală nr. 4
am adus unele îmbunătă a funcţionării acestor mari Hotărîte să-şi îndeplinească ritmic sar miniere din ţară. (locul I), liceul industrial
(II) şi Şcoala generală nr.
ţiri tehnico-organizatorice agregate, prin determina cinile de plan, ia nivelul tuturor brigă- Iată citeva din aceste angajamente : I (III).
— dozarea constantă a mi rea corelaţiei optime între
nereurilor supuse omogeni consumul de oxigen, com SECTORUL II AL I.M. PAROŞENi © recuperarea a 500 de armături metalice APARTAMENTE
zării, corelarea strictă a vi bustibil gazos şi intensita din lucrările miniere vechi. DATE ÎN FOLOSINŢĂ
tezei de deplasare a maşinii tea dc ardere în furnale, în • obţinerea unei producţii fizice peste plan SECTORUL II AL I.M. VULCAN In localitatea Petroşani s-a
cu debitul de minereu etc. funcţie directă de condiţiile dc 4 500 tone de cărbune ; dat in folosinţă, săptămina
• realizarea unei producţii nete suplimen
— în scopul micşorării va de încărcătură existente. tare în valoare de 350 000 lei ; • depăşirea producţiei fizice cu 1 000 tone aceasta, un nou bloc de lo
riaţiei ’conţinutului de fier Aceasta a condus la asigu • creşterea productivităţii muncii în căr de cărbune ; cuinţe. Este vorba de blo
© realizarea suplimentară a unei producţii
cul 8 cu 24 de apartamente
şi de bioxid de siliciu. Pen rarea unui regim termic bune cu 2 la sută ; nete de 50 000 lei ; din str. Vasilc Roaită. Au
tru ridicarea gradului de constant la furnale ceea ce • extinderea la 57,9 la sută a tăierii şi • creşterea productivităţii muncii cu 2 la primit apartamente în blo
cul amintit muncitori con
precizie în cunoaşterea favorizează realizarea şi susţinerii mecanizate ; sută ; structori, lucrători dc la
compoziţiei chimice a mi depăşirea planului de pro ® econimisirea a 80 mc lemn de mină şi © realizarea a cel puţin 80 la sută din tota I.G.C.L. şi din alte între
nereului. omogenizat, a fost ducţie, încadrarea în con 40 mc de cherestea. lul producţiei prin susţinere mecanizată ; prinderi şi instituţii.
realizată (cu forţe proprii) sumul de cocs prevăzut, SECTORUL IV AL I.M. LONEA © economisirea a 50 mc lemn de mină, 25
şi introdusă în fluxul teh concomitent cu îmbunătăţi • extragerea peste sarcinile de plan anuale mc cherestea, 500 000 kWh énergie electrică ; SEARĂ LITERARĂ
• calificarea şi policalificarea a cel puţin
nologic o staţie de prelevat rea calităţii fontei. a unei cantităţi de cărbune de 2 000 tone ; 40 de muncitori ; Sala de apel a staţiei
probe. In funcţie de aceste Cu o remarcă deosebită ® realizarea suplimentară a 30 ml la lucră © creşterea indicelui de folosire a fondului C.F.R. Simeria-călători a
analize — cu mult mai re se impune reparaţia capi rile de pregătiri ; de timp cu 1,5 la sută faţă de 1978. găzduit o emoţionantă sea
tală efectuată la furnalul
ră literară cu tema „24
prezentative ca pînă aici — nr. 7, de mare capacitate, • creşterea productivităţii muncii cu 0,3 SECTORUL I AL I.M. PETRILA ianuarie — moment funda
se^ asigură acum constanţa la sută ; mentai in procesul făuririi
statului naţionnr unitar ro
indicelui de bazicitate a a- ing. DUMITRU BOBÎRNEA ® economisirea a 30 mc lemn de mină şi © realizarea unei producţii suplimentare de mân“. Seara, la a cărei
glomeratului, îneît nu directorul uzinei nr. 2 20 mc de cherestea şi reducerea consumului cărbune do 1 000 tone ; reuşită a colaborat prof.
de energic electrică cu 1 kWh pe tona de
© depăşirea producţiei nete cu 100 000 ici ;
mai este necesară corecţia din C.S. Hunedoara cărbune ; • realizarea peste.planul anual la lucrările Nicolae Joandrea — s-a în
cu calcar brut în şarja fur • calificarea a 20 de mineri şi a 20 de de pregătiri a 20 ml ; scris cu succes printre ma
nifestările dedicate aniver
nalului. Astfel, prin doza ajutori mineri şi policalificarea a 30 de mun • obţinerea unor importante economii de sării a 120 de ani de Ia Fi
rea minereului omogenizat (Continuare în pag. a 2-a) citori ; materiale şi de energie electrică. nirea Principatelor române.
după analizele cunoscute.
Pentru preîntâmpinarea efectelor înzâpeziriî
ÎN INTERIORUL
EFORTURI SI ACŢIUNI NON-STOP, UTILAJE
ZIARULUI
Si ORGANIZARE FÂRÀ DEEECTIUI !
• Aprovizionarea csle * i
bună — planul de lul şoselelor fiind acoperit la posturi pentru a acţiona
desfacere va fi reali PE DRUMURILE JUDEŢULUI — cu straturi mai groase sau la împrăştierea materialelor
zat (In comerţul ali CIRCULAŢIE NEÎNTRERUPTĂ mai subţiri de zăpadă — în antiderapante, acolo unde
mentar din Deva) funcţie de abundenţa ninsorii mijloacele mecanice nu au
Pînă ieri, zăpada şi condi
ţiile meleorutiere — care au şi de... intervenţia şi acţiu acces.
® Atenţie deosebită bu determinat in unele zone ale nea drumarilor. în sectorul drumurilor na
nei păstrări a cartofi ţării, îndeosebi în sud şi sud- ţionale, ne informează ing.
lor pentru săminţă est, perturbaţii, chiar blocări ESTE NECESARĂ TOTUŞI, Laurcnţiu Stelea, şeful sec
(Sfatul specialistului) ale căilor rutiere de comu O MAI BUNĂ ORGANIZARE ţiei de resort, s-au luat mă
nicaţie — n-au afectat jude Şl DIRIJARE A UTILAJELOR suri suplimentare de dotare
o Pasiuni (însemnări de ţul nostru decît sub formă cu utilaje pe D.N. 74. pe
D.N. .66, în zona Bănită, unde
scriitor) de... avertisment. Un avertis Inginerul şef al Direcţiei au fost aduse buldozere
ment tuturor factorilor şi în judeţene de drumuri.şi po
o Acum poate să fie ur deosebi organelor de dru duri, Rcmus Ioan, nc-a co S 1300 şi S 1500. Cu loate a-
ceste măsuri, pină ieri. sec
mat, cu încredere, muri, pentru întreprinderea municat că toate utilajele din ţia n-a beneficiat de servi*
„modelul" Minerului celor mai operative şi efi dotare şi cele închiriate func ciiie a 4 autogredere inclii*
Vulcan... (Cronica tu ciente măsuri de preîntimpi- ţionează fără oprire pe căi riate de la U.M.T.C.F.. pa
rului — divizia C) nare a eventualelor înzăpe- le^ rutiere din raza de com sectoarele Simeria. Baia dc
ziri po drumuri şi căi ferate. petenţă a direcţiei, asigu- Criş, Ilia şi Livadia. fi
o Semnal După cum am fost infor rindu-se schimburi de lucru indcă proprietarul acestora.
maţi dc către tovarăşul că permanente şi asistenţa, teh U.M.T.C.F.. le-a retras pen
• Agendă (program tv., pitan Mircea Bodeanu, ad nică dc depanare necesară, tru necesităţile Droprii. pe
radio, cinema, vre Atelierul dc reparat aparatură electrică pentru tractoare, junctul şefului Serviciului în afara unor localităţi mon drumurile forestiere. Să mai
mea, rezultatele tra al Centrului mecanic Ilia. Aici lucrează oameni harnici şi circulaţiei al Miliţiei judeţe tane, transportul pe drumu
ne, ieri s-a putut circula pe
rile judeţene se desfăşoară
r,
gerii din 19 ianuarie pricepuţi in meseria lor. Intre ci se află Minei Uscatu şi Vio- toate arterele principale din fără mari şi deosebite difi N!C LAE 'TAMH'I.
la loto) rel Mica, electricieni, care execută lucrări de foarte bună ca judeţ si ne ma>—a- mainrVn- cultăţi. Va trebui insă ca NirOVAE T'RCOî?
litate. Atelierul aduce anual venituri de peste G00 mii iei.
-
In 1978 aici s-au reparat 400 demaroarc, 300 alternatoare, (p a drumurile' ii.KV'teyie, A-a personalul dc întreţinere,
100 din'amuri şi 250 motoare electrice. circulat insă carosabi cantonierii, să fie permanent (Continuare în pag. a 2-a)
