Page 62 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 62
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NU.
PENTRU PRElNTlMPINAREA EFECTELOR INZÂPEZIRI
{Urmare din pag. 1) sociale în interiorul loealită- frage atenţia tuturor deţină- degajare în caz de înzăpe- 12.30 Telex
ţilor se asigură permanent, toriior de autovehicule şi zire. 12.35 Curs
prin acţiunea organelor şi or conducătorilor auto : 12,55 Curs
adăugăm că prin contractul ganizaţiilor locale, întreprin 13.15 Conct
do închiriere utilajele trebu derilor şi instituţiilor, a ce • Din cauza înzăpezirii ÎN ZOOTEHNIE Şl LASERE — ei judeţului 14.15 Repol
iau date în folosinţa Secţiei tăţenilor. Iată ce ne relatea drumurilor în anumite zone. ACŢIUNI ENERGICE „Cu 1
dc drumuri în stare perfectă ză în acest sens tovarăşul ale ţării, conform ordinului 14.35 de II; Muzil
de funcţionare. Dar, de pil loan Galea, prim-vicepreşe- Direcţiei generale a circula Condiţiile meteorologice 15,10 Un 1
dă, un autogreder cc trebuia dinte al Comitetului executiv ţiei, este interzisă circulaţia actuale impun măsuri deose Hunedoara ! proaţ
să acţioneze în districtul Si- al Consiliului popular muni autovehiculelor mici în zona bite pentru a asigura desfă 15.30 Agen
meria— Orăştie avea cauciu cipal Deva : Bucureşti, Se recomandă deci şurarea normală a activităţii 16.00 Ciubi
curi uzate şi defecţiuni la — S-au luat măsuri ca toa în fermele zootehnice şi în i 16,50 SăptS
ternă
sistemul de pornire, fiind te unităţile deţinătoare de u- limitarea la minim a plecă sere. In acest scop, Direcţia 17,05 Tum>
practic nefolosibil. De ase tilaje necesare curăţării de rilor în cursă spre zonele a- generală pentru agricultură ţiuni
menea, pe sectorul Livadia zăpadă a căilor de circulaţie, Tectate de zăpadă, a persoa şi industrie alimentară reco | La locurile de muncă sau în propriile T mislu
au rămas la lucru un singur puse in stare de funcţiona nelor cu maşini proprii şi a mandă ca in fiecare unitate 18.35 Anto)
autogreder, proprietatea sec re, să treacă la lucru. Se lu altor autovehicule ce nu pot să fie constituite echipe de | locuinţe acţionaţi cu fermitate pentru eco-1 tru .
ţiei, două tractoare cu semi- crează continuu, zi şi noap face faţă condiţiilor de circu intervenţii pentru a menţine | nomisirea energiei electrice ! ’ Anii
di ei
gredere tractate şi două ras- te, cu formaţii complete. U- laţie. căile de acces spre sectoa 18.30 Telcj
pinditoare de material anti nităţile şi instituţiile cu dru rele zootehnice în bună stare 20.00 Are
derapant, utilajul U.M.T.C.F. muri de acces vor trebui să • Este necesară adapta de circulaţie, în vederea a- J • Nu folosiţi becuri de puteri mari, ra- j 20.15 Teici
fiind retras de aceasta şi ieri asigure singure starea lor de rea vitezei la condiţiile at provizionării cu furaje şi • Ist
circulaţia in zonă a fost per practicabilitate, în timp ce mosferice şi la starea dru preluării producţiei de lapte. J diatoare sau reşouri supradimensionate în J vii
turbată, din cauza abunden personalul din cadrul sec mului : folosiţi frîna de mo De asemenea, se va acţiona • Se
• Gi
ţei ninsorii şi diminuării ca torului gospodărie comunală tor ; respectaţi distanţa în pentru menţinerea căldurii | apartamente ! J 20,45 Film
pacităţilor mecanice de in al consiliului şi cel al tre autovehicule ; conduceţi in adăposturile de animale gat,
tervenţie. Am cerut lămuriri, G.I.G.C.L. acţionează perma şi alimentarea în permanenţă ţ ® Reduceţi la strictul necesar funcţio- \ episo
deci, la U.M.T.C.F. Tată ce nent pe străzile municipiului. cu atenţie, fără manevre cu apă a fermelor. O deose 21.35 De hi
ne-a spus tovarăşul Dimitrie S-au luat măsuri ca alimen bruscate ; rulaţi cu maximum bită grijă să existe faţă de \ narea tuturor consumatorilor electrici de uz \ cu C
Sirbu, inginerul şef al uni tarea cu apă şi căldură a o- do atenţie în apropierea in evitarea pierderilor la fătări, inviţi
22.00
tăţii : „Pentru noi n-a fost raşului să se desfăşoare nor tersecţiilor, staţiilor de auto ferind de geruri mieii şi vi ţ casnic din locuinţe! ( ;22,10 Mclo Telej
o obligaţie să lăsăm la dis mal. buze, locurilor aglomerate; ţeii. In vederea prevenirii L i _ lori i
poziţia secţiei de drumuri Este necesar ca toate uni nu plecaţi la drum cu insta oricăror pagube şi desfăşu ^ ® Muncitori ! Vegheaţi cu maximă a- j
naţionale utilajele. Cînd s-au tăţile comerciale să treacă la rării în bune condiţii a pro
perfectat închirierile, s-a sta aprovizionarea cu stocuri dc laţii de semnalizare, ilumina gramului de lucru în ferme ^ tenţie ca maşinile să nu funcţioneze în gol ! t
bilit ca atunci cînd avem mărfuri curente, pentru evi re, dezaburire defecte ; nu le zootehnice şi în celelalte
nevoie de utilaje, să le luăm tarea golurilor şi a blocării opriţi în nici un caz pe par sectoare de producţie, în toa ^ Raţionalizaţi iluminatul în secţii si ateliere ! ^
pentru necesităţile noastre“. străzilor şi trotuarelor, în tea carosabilă a drumurilor ; te unităţile agricole se va a- ritOGR.
în acord deplin cu faptul timpul încărcării şi descăr atenţie, la depăşiri, la vizi sigura prezenţa cadrelor din Lucrători din comerţ ! Preveniţi pe \ dioprogra.
că şi U.M.T.C.F. are nevoie cării mărfurilor. Facem un bilitate şi la distanţa laterală conducere pe tot timpul zi i • Radiojurn
de utilaje pentru asigurarea apel cetăţenesc către toţi lo faţă de vehiculul depăşit. lei şi nopţii. In apropierea a- toate căile iluminatul excesiv, inutil ! \ presei; 8,
transportului pe drumurile cuitorii, către toate unităţile dăposturilor de animale tre diilor ; 9,i
forestiere, întrebăm totuşi : de a acţiona cu operativitate © în localităţi să fie luate buie să fie aduse cantităţile \ 9,05 Audi
Cînd aţi închiriat autogrede- la curăţarea şi degajarea tro măsuri de reducere a timpu de furaje necesare pentru NU UITAT! Buletin ii
rele nu v-aţi gîndit că atunci tuarelor do zăpadă. lui de încărcare-descărcare a consumul în două-trei zile. \ vista liter:
gradă şi
cînd secţia de drumuri arc. maşinilor de aprovizionare a de ştiri;FI
nevoie de-ele şi dumnea unităţilor comerciale o şofe De asemenea, la sere să fie Fiecare kiiowatt-oră economisit înseamnă ţ 11,23 Dist
voastră veţi avea nevoie, PE CĂILE FERATE, RULAJ rilor de pe autobuzele de urmărită asigurarea tempe Avanpren
pentru că-*=u ninge numai pe FĂRĂ PERTURBAŢII raturii corespunzătoare creş | venituri suplimentare pentru economia na- \ 12,00 lîuli
drumuri naţionale ? Interlo transport în comun li se cere terii legumelor, acordînd a- | ţiortală, pentru bugetul fiecărei familii ! Din coi
cutorul nostru, ne-a asigu Pentru preîntâmpinarea ori o maximă atenţie : condu tenţie însă economisirii com \ nostru ;
rat însă, că pe baza hotă- căror perturbaţii în transpor ceţi cu viteză redusă. © Fo- bustibilului şi energiei. Tot pretative;
3; 15,00 Ii
rîrilor Comandamentului ju tul feroviar, se acţionează 'losiţi ori de cîte ori este ne odată, se cere să fie efec ţ © Curmaţi energic orice risipă de ener- j Kadiojurr.
deţean, cele 4 autogredefe vor ferm, în toate direcţiile. Va tuate controale la depozitele vcrlismcn
trece înapoi, în folosinţa sec trebui să se acţioneze astfel voie lanţurile antiderapante, de cartofi pentru sămînţă, \ gie electrică ! ) rii; 20,30
ţiei de drumuri, inclusiv cel incit trierea şi formarea tre dotaţi maşinile cu unelte şi luînd măsuri in vederea e- 20,40 Cad
de pe sectorul Simeria. care nurilor, asigurarea necesaru materiale de deszăpezire şi vitării oricăror pierderi. I_________ _____ _________________ ________ I Uadiojun:
a fost reparat şi echipat cu lui de vagoane navetă pen dansului; 0
ştiri;
cauciucuri corespunzătoare. tru transportul cărbunelui muzical i
din Valea Jiului la Mintia,
ÎN LOCALITĂŢI — să nu fie afectate, să nu cu tTmi.şg
PARTICIPARE ACTIVĂ noască blocări. 9BSS litatea ra
LA CURĂŢAREA azi ; 18,’.
româneşti
- CAILOR DE ACCES RECOMANDĂRI RUTIERE tâţilor ci
Mărturii
Desfăşurarea fără strangu în condiţiile meteorutîere „Din pat
lări a activităţii economico- date, Serviciul circulaţiei a- Cimpia 1
ciul Nou
pe scena
Caleidos«
La fertilizarea terenului
Mecanizatorii din secţia vării porumbului şi sfeclei
condusă de Adrian Coza, furajere, acţiune care con
intre care amintim pe Do tinuă pe o suprafaţă de DEVA: I
(Patria);
rn Todea, Iovu lovan, Emil 30 de hectare. La trans femeie —
' IDi-ăgoi şi Başa Pavel, pre port sînt folosite şi atela HUNEDO.
cum şi cooperatorii din Va- jele cooperativei agricole. dominouli
tl’eman Ji.
ţa de Jos se preocupă cu De asemenea, din cele 275 PETROŞA
răspundere de aplicarea în ha ocupate cu cereale pă- batice (Ui
trie — set
grăşămintelor organice şi ioase, s-au fertilizat supli brie); Ur:
chimice. Pînă acum au fost — seriile
transportate în cîmp peste mentar cu azotat de amo LUPENI:
180 tone gunoi de grajd pe niu mai mult de 50 de hec kcnna —
terenurile destinate culti tare. C.S. Hunedoara : aspect din hala laminorului de slmiS nr. 1. Foto: VIRGIL ONOIU ral); Into
rese) ; V
seriile I-!
LONEA:
res Minei
Gustul şi
Atenţie deosebită bunei păstrări îmbunătăţirea calităţii
(Mun
rii
CÂNI : .1
(7 Noieml
tacule (S
a cartofilor pentru sămînţă (Urmare din pag. 1) îl vom utiliza la sortarea RAŞTIE :
oameni (I
întregii cantităţi de miner Ionul să
GEO *-----
reuri înainte de introduce ,/Cî-
la. care constructorii bune-
Obţinerea unor recolte ducţii mai mici cu 3 300— principaiilor factori de păs potiva şi alte unităţi), tre rea lor în silozurile de zi' 'n- -«ic
sporite de cartofi în anul 4 000 kg/ha faţă de cartofii trare, aerisirea şi ventilaţia buie luate măsuri pentru doreni au dat un nou şi ale furnalelor. Ne preocupă (Popular)
1979, care să asigure ne păstraţi la temperaturi mai înlătură posibilităţile de evitarea îngheţului şi u- reuşit examen al calităţii, în egală măsură, reducerea tra ambul
varia (Ca
cesarul de consum al popu scăzute de plus 4 grade C. intrare în putrefacţie a tu mezirii tuberculilor, prote- finalizînd totodată .această timpului de staţionări acci MERIA:
laţiei judeţului nostru din Sub minus 2 grade C, se berculilor şi formarea de jînd uşile şi ferestrele cu importantă lucrare cu mult dentale ale furnalelor, ca reşul); II
producţie proprie, este ho- produce îngheţarea tuber focare de infecţie. La o ae baloţi de paie, snopi de co înainte de termen, ceea ce urmare a arderii gurilor de insulă (L
Alt bărbe
tărîtor condiţionată de fo culilor. Temperatura opti risire slabă creşte cantita ceni de porumb. ne ajută efectiv în realiza vînt. în acest scop ne-am seriile I-I
losirea unor seminţe cu po mă de păstrare a tubercu tea de bioxid de carbon, a- De asemenea, la C.A.P. rea marilor sarcini ce ne orientat spre conceperea
tenţial biologic ridicat. Tată lilor este de la plus 2 la par vapori de apă din res Totia au fost înlăturate de revin în acest an şi în con- . Unui tip evoluat de gură
de ce o atenţie deosebită plus 4 grade C. piraţia şi transpiraţia tu ficienţele găsite la silozuri tinuare. Aceasta, cu atît de vînt, care are o dura
trebuie acordată menţine Un alt factor care influ berculilor. în perioada de mai mult cu cit în cadrul bilitate mai mare şi poate
rii însuşirilor biologice • şi enţează în mare măsură păstrare cartofii se ţin în prin protejarea coşurilor recentei reparaţii capitale fi realizat ia un preţ de Rezultai
fitosanitare ale cartofilor păstrarea cartofilor este u- spaţii întunecoase, lipsa lu- de aerisire (partea exteri au fost aduse furnalului şi cost mai scăzut. Noul tip ianuarie J
şi reducerii pierderilor pe oară), cu funie din paie de unele îmbunătăţiri con este deja proiectat şi în
timpul depozitării, avînd griu şi punerea unor do structive — cum este de cumul acestui .trimestru va Extr. I
în vedere conţinutul ridi puri de paie, în interior, pildă mărirea numărului intra în faza de execuţie în 52, 72, 37,
cat de apă în tuberculi, ca- Sfatui specialistului pînă la nivelul stratului de gurilor de vînt de la 14 la cadrul combinatului nostru. Extr. a
re-i face sensibili atît la cartofi (în zilele cu ger). 20 — fapt ce asigură o dis Prin utilizarea noilor guri 51, 6, 83,
temperaturi ridicate, cit şi Taluzele silozului au fost tribuţie mai bună a gaze de vînt la furnalele noastre, Fond di
la temperaturi scăzute. Tu protejate cu snopi de co lor reducătoare şi implicit, timpul opririlor accidentale iei.
berculul ca organism viu, nuditatea. O umiditate ri minii reducînd procesele ceni de porumb, care s-au reducerea consumului de cauzate de arderea acesto
parcurge tot timpul depo dicată îngreunează proce vitale din tuberculi şi în aşezat peste stratul protec cocs. ra, se va reduce cu cel pu
zitării o serie de procese sul de respiraţie şi contri târziind încolţirea. tor de paie şi pămînt exis In perspectivă, avem în ţin 50 la sută.
vitale ca: transpiraţia, buie la apariţia unor boli. Din verificările făcute de tent anterior. în felul aces atenţie modernizarea încăr
respiraţia, încolţirea. De De ■ aceea, trebuie proteja către Lucrătorii Inspectora ta s-a obţinut o tempera cării furnalelor de 1 000 mc Bineînţeles că,, pc lingă
felul cum sînt dirija te silozurile contra infiltra tului judeţean pentru con tură optimă în siloz. capacitate prin intermediul aceste preocupări majore în Timpul
te aceste procese • în ţiilor de apă din precipi trolul calităţii seminţelor şi Temperatura din interio benzilor rulante — elimi- cadrul uzinei • noastre se ziua dc 2(
relativ rec
timpul păstrării depinde în taţii. O umiditate mai scă materialului săditor, a re rul silozurilor trebuie con“ nîndu-se astfel vagonul cîn- materializează şi o seamă bil. Se \
cea mai mare măsură evi zută accelerează transpira ieşit că, în general, există trolată periodic (din 2 în tar — şi introducerea ope de albe măsuri subordonate sori slabe
tarea pierderilor. Principa ţia, fapt care duce la pier o preocupare permanentă 2 zile) şi înregistrată în ca raţiunii de ciuruire a mine aceluiaşi scop — îmbunătă slab, la i
Temperaţi
lul factor care condiţionea derea apei şi zbîrcirea tu pentru realizarea şi menţi reurilor înainte de încărca ţirea evidentă a calităţii a- tea va ii
ză buna păstrare a carto berculilor. Umiditatea rela nerea condiţiilor optime de ietul de control. Ventilaţia rea lor în skip, în ideea e- glomenatului şi fontei, în nus 11 ş'
iar tempe
filor este temperatura. Cînd tivă a aerului se va men depozitare a cartofilor. Un va fi dirijată periodic în liminării fracţiei cuprinse condiţiile asigurării unei tre minus
aceasta este mai ridicată de s-au constatat neajun silozuri, în aşa fel îneît să între zero şi 5 mm, care înalte eficienţe conforme cu cal ceaţă,
de plus 7 grade C, se în ţine cit mai constant un suri au fost luate măsuri fie păstrate limitele opti în condiţiile actuale influ cerinţele noului mecanism chiciură.
greunează respiraţia şi se timp îndelungat, în limitele de înlăturare. Aşa a fost me ale temperaturii (plus enţează negativ mersul economico-financiar. Rezul Timpul
accelerează încolţirea, fapt optime de 85—90 la sută. 2 la plus 4 grade Celsius). furnalelor. Pînă ia realiza tatele bune cu care am în 21 şi 22 I
închisă, c
care duce la scăderea ener Aerul proaspăt în masa de cazul la C.A.P. Tot eşti, un rea acestei modernizări vom ceput noul an de producţie tor. Se vt
giei germinative. Cercetă cartofi contribuie la men de s-a făcut resortarea a Ing. EUGEN IOHOM atenua efectul amintit mai confirmă viabilitatea preo Izolate.
La mur
rile au demonstrat că tu ţinerea unei temperaturi 60 tone cartofi. în unităţile şeful Inspectoratului sus prin : construirea unui cupărilor noastre şi consti rece! cu
berculii de sămînţă păstraţi optime şi a unei umidităţi und.e cartofii sînt depozi judeţean pentru controlul ciur de mare capacitate — tuie un puternic stimulent vor semr
îa temperaturi de peste a aerului corespunzătoare. taţi în pivniţe cu plafon de calităţii seminţelor cu termen de finalizare în pentru amplificarea lor în
plus 10 grade C, dau pro Pe lingă rolul regulator al • beton (C.A.P. Ostrov, Clo-' şi materialului săditor acest trimestru — pe care continuare. ■