Page 66 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 66
rag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
ŞEDINŢA BIROULUI COMITETULUI
Notă.
JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R.
Tocmai DL
(Urmare din pag. 1) nătăţirea efectivului, com partid a analizat, de ase 21 1
poziţiei şi structurii orga menea, activitatea de re la unitatea 8,00 Gimn
Jiu
tărîrile şi legile care regle nizaţiei judeţene de partid zolvare a propunerilor, se 8,15 Tot i
9,10 Şoimi
mentează activitatea din s-au manifestat şi unele sizărilor, reclamaţiilor şi I.I.L. ? 9,20 Film
acest domeniu şi altele. neajunsuri, adoptînd mă cererilor oamenilor muncii pii: (
Luînd în dezbatere con guri care să ducă la perfec adresate organelor de Cum bine se ştie, I.I.L. Episo
cluziile ce se desprind din ţionarea in continuare a partid şi de stat, de masă Simeria are în Deva un 9,45 Pentr
neave
activitatea desfăşurată în muncii în acest domeniu. şi obşteşti din judeţul Hu magazin de prezentare şi 10.00 Viaţa
1978 de către organele şi Astfel, întreaga activitate nedoara în anul 1978. Sub desfacere a produselor sa 11.15 Dc st Telex
13.15
organizaţiile de partid pen politico-organizatorică de liniind faptul că în a- le, cu numele de „Miori 13.20 Albui
tru aplicarea hotărîrii ple întărire a rîndurilor parti ceastă activitate, datorită ţa“.' Firesc, unitatea se 16.00 Avan;
narei C.C. al P.C.R. din dului va trebui mai bine măsurilor luate în lumina bucură de multă căutare, nul
patint
martie 1978, privind îmbu condusă, punîndu-se un ac hotărîrii C.C. al P.C.R. din numai că acest fapt nu 17.00 Film
nătăţirea efectivului, com cent mai mare pe primi 22—23 martie 1978 şi a Le determină strădanie sufi kespe
Cutez.
poziţiei şi structurii orga rea în partid a celor mai gii nr. 1/1978. s-au înre cientă pentru o bună şi 17.50 Emisi
nizatorice a organizaţiei buni oameni ai muncii, în gistrat îmbunătăţii-i sub ritmică aprovizionare. Ne ticipă
judeţene de partid, Biroul deosebi din întreprinderile, stanţiale, marea majoritate spunea pe această temă ai pa
Comitetului judeţean de secţiile şi sectoarele puse a propunerilor, sesizărilor, Ana Smarandaclie, vînză- 19.00 Alba Teleji
partid a scos în evidenţă în funcţiune în ultima pe-. reclamaţiilor şi cererilor toare la respectiva unita 19.15 Anchi
activitatea susţinută şi rioadă, din industria mi oamenilor muncii fiind re te : Unire
deven
responsabilă ce s-a desfă nieră, siderurgică, construc zolvate cu competenţă şi la — Nu ştiu ce se intîm- 19,40 Bine
şurat în anul trecut, în a- ţia de maşini, şantierele termen, au fost arătate, plă, dar in ultima vreme 20,45 Film
cest domeniu, fapt ce a de de construcţii, exploatările totodată, unele neajunsuri e cam multă sărăcie în zece
micră
terminat creşterea conti forestiere, din C.A.P., I.A.S., care se mai manifestă, în rafturi, lată, nu avem de- iiucţi<
nuă a efectivului organiza-, S.M.A. şi din satele necoo- deosebi privind cercetarea cît 3 sortimente de caşca din
Franţ
ţiei judeţene de partid, ca perativizate, din unităţiile mai aprofundată a unor val, iaurt ni se aduce a- 22.15 Teleji
re la 31 decembrie 1978 se comerciale ctc. Se va avea, scrisori, respectarea pro bia un sfert din cantita Sport.
ridica la aproape 88 700 de asemenea, în vedere gramelor de audienţe, în tea solicitată şi sînt zile LUNI, :
16.00
membri de partid. S-a a- primirea în partid a unui tărirea responsabilităţii co cind şi laptele dulce so 16,05 Emisi Telex
preciat, de asemenea, fap număr mai mare de femei lectivelor însărcinate cu e- seşte tirziu. Cred că nu ghiar;
tul că din totalul comuniş şi de tineri. în activitatea videnţa şi urmărirea rezol greşesc zicînd că alimen 19.20 1001 c
tilor 77,46 la sută îşi des de educare a membrilor de vării problemelor. Pentru tarele I.C.S.A. sînt mai 19,30 Teleji Anchi
19.50
făşoară activitatea în sfe partid un accent mai mare îmbunătăţirea în continuare bine aprovizionate. — eh«
ra producţiei materiale. în se va pune pe studierea şi a activităţii în acest dome Am consemnat această noasti
Spiritul cerinţelor şi exi însuşirea temeinică a hotă- niu, au fost adoptate noi opinie pentru a o aduce 20.15 Cîntei
ppTp i
rîrilor de partid de că
măsuri, care prevăd între
genţelor actuale, organele tre toţi comuniştii şi altele-: organizarea unor la cunoştinţa conducerii 20,35 Roma
, tere I
şi organizaţiile de partid atragerea lor la înfăp consfătuiri. de lucru la ni I.I.L. Simeria în speranţa si-- EpiSOi
au acordat o atenţie spo tuirea acestora, ' pe ri că ea va determina cu 21,25 Orizo/
rită calităţilor moral-poli dicarea în permanenţă a vel judeţean, precum şi la venitele măsuri pentru ca ţific
municipii, oraşe şi comune
tice şi profesionale ale ce nivelului lor politico-ideo- în scopul perfecţionării „Mioriţa" să se bucure de 21,55 Cailrr Teleji
22.15
lor ce au solicitat să fie logic, profesional şi de muncii cu scrisorile ; asi atenţia ce o merită.
primiţi în partid, iar ca ur cultură generală. O aten gurarea cunoaşterii legilor Fără cuvinte. Desene de V. MlHAlLESCU
mare marea majoritate a ţie deosebită se va acorda, ISA
acestora sînt oameni ai în continuare, conţinutului de către .comisiile de jude
muncii care manifestă pre şi eficienţei discuţiilor in cată ; organizarea de ac Cetăţeni ai judeţuiui Hunedoara !
PROGRA
ocupare pentru îndeplini dividuale cu membi'ii de ţiuni de popularizare a tlio jurnal;
rea sarcinilor profesionale partid, organizării de în- hotărîrilor, legilor şi acte Ştiţi cît valorează economia kWh INTR-O LUNĂ 13 680 000 sci; 8,00 R!
lor normative ; organizarea
şi obşteşti, muncesc cu tîlniri cu cei primiţi în în continuare a audienţe unui singur bec ? Dacă fiecare am telor; 9,30
cal; 12,00
răspundere pentru realiza partid în ultimii ani, pre lor colective şi individua kWh INTR-UN AN. toţi; 13,00
rea planului de producţie, zentării de expuneri pe te le în întreprinderi, şantie reduce în locuinţa noastră consu Cu această energie electrică e- Muzică fol
se bucură de prestigiu în me privind creşterea res re, cartiere, comune, sate. mul de energie electrică doar cu solă; 14,00
Noi InrcgS
rîndul colectivelor din care ponsabilităţii în îndeplini Biroul Comitetului jude 3 ORE PE ZI, la nivelul abonaţi conomîsită se poate asigura con populară;
fac parte. Biroul Comite rea obligaţiilor statutare ţean de partid a rezolvat lor judeţului s-ar economisi: sumul, în cele mai bune condiţii sionaţilor;
tului judeţean de partid a etc. apoi probleme ale activită cit; 17,00 '1
tăţi — mei
constatat, totodată, că în In cadrul şedinţei, Biro ţii curente. 38 000 kWh PE ZI ® 1 140 000 şi confort, în 11 400 apartamente. ticni; 18,30
activitatea privind . îmbu- ul Comitetului judeţean de minică; ;
20,15 VirtU'
telor popul
grupul voc
semnări; :
9 JMTÍE 01 TREIME EtâNTRQWSA Ameliorarea terenului şi a efectivului de primă autl
jurnal ;
sportiv; 22,
animale — direcţii prioritare de acţiune 24.00 Btllet!
5.00 Non s
turn.
în anul trecut, pentru coo mice se va trece la aplicarea cerea mulsului mecanic la parea — n.n.) la programul
peratorii şi mecanizatorii din de amendamente caJcaroase brigada din Tîrnava, construc de lucru al îngrijitorilor de
Vaţa de Jos activitatea eco- pe 239 hectare terenuri aci ţia a două fînare, a unei animale. Existenţa în efectiv |«IN
nomico-financioră s-a înche
a circa 60 de vaci infecunde,
Materialele secundare - un iat cu unele neîmpliniţi, uni de, iar fertilizarea se va face platforme pentru gunoi şi a faptul că în această perioadă DEVA: Dil
în raport de cerinţele solului,
padocurilor la grajdurile de
(Patria);
tatea înregistrînd restanţe la nu unilateral şi numai cu în la cele două brigăzi. nici 40 la sută din vaci nu femele — is
producţiile totale şi marfă în grăşăminte azotoase, cum s-a O problemă cheie în va sînt în lactaţie şi că produc HUNEDOAi
permanent izvor de materii sectoarele vegetai şi zooteh înfîmplat pînă acum. Ingine tehnic o constituie ameliora ţia de lapte marfă este des tembrie (
lorificarea potenţialului zoo
dominoului
rul şef al unităţii, Fi ori an To-
nic. Ca urmare, veniturile
băneşti ale unităţii nu s-au muş, aprecia că aceste mă rea efectivului de bovine. La tul de scăzută constituie pro man Jim
bleme care nu pot fi privite
PETROŞAN
prime pentru industrie realizat decît în proporţie sporuri la producţia de ce- categoria vaci cu lapte mai cu indiferenţă de către şeful batice (Uni:
suri vor asigura importante
sînt de înlocuit 20 de ani-
trie — scrii
fermei.
de 82 la sută ceea ce, fi
reşte, a afectat negativ şi Experienţele organizate pe bric); Urm
— seriile I-
In vederea mal bunei va DS
Lunar, punctul de colec Cu toate rezultatele bune valoarea normei convenţio loturile demonstrative culti LUPENI:
kenna — se
tare a metalelor din Brad, obţinute pînă în prezent, nale. vate cu orz şi porumb au e- ral); Hait.
cu "rază de activitate în în în unităţile economice din videnfiat că unitatea dispune ca stelele
treaga zonă, atrage în cir zona Brad mai există încă lorificări a potenţialului pro maie slab productive. Fireş realmente de posibilitatea de VULCAN f*
cuitul productiv circa 350— importante rezerve, atît în ductiv al cooperativei agri reale şi furaje. Pentru a avea te, punerea în valoare a ca a spori cu 300—500 kg sau I-II (Munr
Trenul
370 tone de metal. Acestea ceea ce priveşte creşterea cole, în programul de redre o eficienţă mai ridicată, a- pacităţii productive a anima chiar mai mult producţia cil);
sînt colectate cu mijloace gradului de valorificare a sare stabilit pentru anul 1979 ceste acţiuni ar trebui com lelor necesită o creştere sub medie de cereale la hectar serii) „x
proprii de pe diferite tra materialelor secundare, cît a fost cuprins un volum în pletate însă cu desecarea stanţială, sub aspect cantita apljcînd, fireşte, tehnologiile ANINCJASA
culoarea fe:
celor peste 30 ha afectate
see, conform graficelor sta şi în gospodărirea, sorta înaintate. înfăptuirea acestei rcsc); UR
bilite în acest sens. rea, depozitarea şi pregăti semnat de acţiuni vizînd, în permanent de exces de umi tiv şi calitativ, a producţiei fantomă
de furaje, capitol la care
BRAD : Te
— Cu bune rezultate în rea acestora pentru a fi li principal, ameliorarea tere ditate. pînă acum unitatea a înre cerinţe impune ca toţi coope roşie); GUR
Unitatea
care patronează
munca de colectare — ne vrate punctului de colec nurilor şi îmbunătăţirea acti cooperativa agricolă din Va gistrat an de an deficit. Toa ratorii, mecanizatorii şi ca şi fraţii să
spunea tovarăşul Nicodim tare. E încă prea mică con vităţii în sectorul zootehnic, te aceste măsuri trebuie du drele tehnice din C.A.P. să RĂŞTIE :
oameni (Pai
Ivan, şeful punctului — tribuţia ce şi-o aduc comi între altele, pe o suprafaţă ţa — atelierul de materiale blate însă şi cu o activitate acţipneze în spirit de ordine lanul • să zl
construcţii al I.M. Barza —,
predînd de fiecare dată can tetele de blocuri, . unele de 30 de hectare pajişti na a dat un sprijin substanţial responsabilă din partea şefu şi disciplină, cu întreaga răs GEOAG1U-E
tităţile cele mai mari de consilii populare comunale, turale se vor efectua în com pundere şi putere de muncă (Casa tic cu
lui de fermă, medicul vete
metale, se prezintă U.U.M.R. organizaţii obşteşti şi de plex, cu forţe proprii, lucrări la instalaţiile pentru introdu rinar Florin Achim, a cărui pentru a pregăti temeinic din Iţi dăruiesc
(Popular); i
Crişcior, X.M. Barza, secţia tineret din zonă. Apoi, de constînd din defrişări, supra- cerea apei în adăposturile activitate de control şi în acest an condiţii pentru tre trn ambular
de umbrele Brad, şantierul pozitarea materialelor se însămînfări şi fertilizări, iar de animale şi la o linie de- drumare lasă de dorit, înce- cerea, începînd din 1980, ia varia (Casa
de drumuri şi poduri din cundare metalice rezultate pe alte 150 ha se var face covii. Eforturile de moderni pînd chiar şi cu participarea calcularea şi repartizarea be lodiile Bre
Brad, Autobaza. Realizări din procesul tehnologic de ream enajări. zare vor continua şi în acest (sau mai bine zis nepartici- neficiilor în C.A.P. Iunie) ; Si
nionislul (t
an, fiind prevăzută infrodu-
meritorii în acţiunea de co producţie este făcut neco baza cartării agrochi- N. TÎRCOB Corsarul d
lectare a fierului vechi au respunzător, mai aleg -ţa mina) ; TE
şi comitetele comunale Î',.ia. TeRea, Secţia & treia. bat, altă fi
I-II (Mineri
tf.T.C. Vaţa de Jos^îăaia de U.U.M'.R. Crişcior, E.G.C.L. Livrări Al 7-lea co
Criş, precum şi organizaţii Brad şi altele. Şi în prezent torese).
le de-tineret de la U.U.M.R. se mai pot vedea aruncate în avans
Crişcior şi autobază. La diferite cantităţi de mate
rîndul lor, cooperativele de riale secundare metalice de
consum comunale, gestio la fosta întreprindere de Unităţile agricole coope
narii si achizitorii acestora industrie locală, ramase jid ratiste din judeţul nostru Timpul j
îşi aduc o contribuţie pre vechiul loc, unde s-a ame îşi onorează în bune con 21 ianuarie
ţioasă la cultivarea în rîn najat atelierul mecanic. Sînt diţii sarcinile ce le revin menţine rec
mult noros.
dul sătenilor a spiritului de circa 7 000—8 000 kg. Apoi privind livrarea producţiei va ninge si
economie, organizîiîd acţi la rampa de gunoaie a de carne contractată cu sufla modei'
uni pentru colectarea re E.G.C.L. Brad, unde se află statul. La carnea de ovine, Temperaturi
surselor metalice. cantităţi importante de spre exemplu, s-au reali noaptea înt
minus 7 gri
în cadrul punctului teri fier-beton, cutii de conser zat 70 la sută din preve lre minus 5
torial din Brad, materiale ve şi obiecte de uz casnic. derile la export pentru Ceaţă locs
le metalice secundare sînt Este necesar ca peste primul trimestru al anului de chiciură
prelucrate, şarjate, sortate tot în zona Bradului să fie 1979, la livrări evidenţiin- Pentru 22
pe categorii. De exemplu, înţeleasă şi intensificată du-se complexul intercoo- Vremea va
ce, cu cer
fierul greu, bun pentru o- acţiunea de colectare a peratist din Simeria. De La munte,
ţelârii, este sortat şi încăr materialelor secundare me asemenea, au fost depăşi cer variabil
cat direct pentru C.S. Hu talice, atît de necesare pen te predările aferente pe porar. Vînt'
derat, cu i
nedoara, iar strunjilurile şi tru economia patională. rioadei la carnea de bovi 00—70 km/oi
alte reziduuri sînt expedia- ■ ION COTOI în ie „¡ele „erei <lin Sintandrei se lucrează cu migală şi răspundere la pregătirea ne pentru consum intern. nada.
.te la I.V. Călan. ziarist-colaborator viitoarei recolte de legume. Foto: VIRGIL ONOIU