Page 67 - Drumul_socialismului_1979_01

á98 @ DUMINICĂ, 21 IANUARIE 1979 ï’a;

MAN1FESTĂSI un vapor s-a scufundat mă indiferent dacă împrejurarea ţia de zile mari, constituită CIME ARE NEVOIE
mmm Dilema tulbură profund, mă răsco­ o rememorează sau tocmai o clin nume de „monştri sacri“ I DE FURAJE?
leşte, îmi dă pur şi simplu
ca Gregory Pcclc, Omar Sha-
trăiesc şi o încredinţează M-
3 DEDICATE frisoane. Ce vas este 2 Aha, iei de miine, viitorului. Ta­ rif, Telly Savalas şi Lee J.
de Mihai Caranfil „Phoenix" ori „Concordia" ori bloul viu, viguros şi variat Cobb. Deşi acordă un spaţiu I 1 Această întrebare o pu­
NICA, 1 „Vulturul“... Poate fi chiar al vieţii dă „Dilemei" ex­ important acestei galerii de ne cetăţeanul Sabin Stan,
IUARIE ANIVERSĂRII A După debutul cu „Focul", unui pe care din copilărie presia trăiniciei, dintr-o con­ actori de excepţie, în filmul
cel de al doilea roman al lui l-am tot văzut trccînd pe fruntare de conştiinţă a omu­ lui Thomson nu recitalul ac­ din salul Poieniţa, comuna
ca Ia domici- Mihai Caranfil „Dilema* 4 Dunăre". „Munca scafandru­ lui contemporan cu sine şi toricesc constituie esenţa, ci * i Balşa, care posedă circa
120 de ani de ia (Editura Mihai Eminescu — lui a fost cumplită Sn ziua cu societatea. In acest înţeles, convertirea inspirată a unui
ite ! 1978), e ancorat în viaţa de aceea". „Natalia Soare, ai s-o noua carte a lui Mihai Ca­ material epic palpitant (e 15 000 kg fin. S-a adresat
atriei pe şantierul unei mari hidro­ iei de la început. Din nou ranfil împlineşte o dorinţă vorba de romanul lui Will cooperativei de consum
al pentru co- Unirea Principatelor centrale, in care- autorul ai să porneşti in căutarea ta acută a omului contemporan Ilenry, inspiratorul scenariu­ din localitate, dar i s-a
ile junglei. construieşte, cu o eleganţă fără odihnă. N-ai obosit ? Ba de a se regăsi în literatura lui) într-o naraţiune cinema­ l i spus să transporte finul la
22 lipsită de preţiozităţi şi un da. Ai obosit, ai obosit". actuală, in înţelepciunea şi tografică de bună calitate. O-
ăminul dum- Române farmec discret, o lume a şan­ Este, in aceiaşi timp, un bunul ei mesaj, asigurate de peraţia este efectuată după drum de maşină. Cum fu­
•ă EXPOZIŢIE DE CARTE tierelor, o lume căreia reu­ univers realist al lumii şan- viaţa de zi cu zi, devenită în regulile statuate de cele mai rajele se găsesc intr-un
ului şeşte să-i fie singur (şi si­ reprezentative pelicule ale ge­
i patriei Ieri, la Biblioteca mu­ gur) stăpînltor. nului western. Adeseori avem loc mai greu accesibil,
nicipală Deva — secţia Călător şi reporter frene­ impresia — contemplînd a- I 1 soluţia ar fi ca aici să se
uminical tic, autorul de jurnale de că­ scena, 0 venturilo comorii fabuloase, aducă o turmă dc oi pen­
aieră Ia sczo- copii — s-a organizat o lătorie şi reportaje din ime­ ascunsă undeva in Canionul tru a Ie consuma pe Ioc.
rnaţional de expoziţie de carte dedica­ diata actualitate, Mihai Ca­ Aurului — că Thomson a în­
rtistic, 1979 tă aniversării a 120 de ani ranfil reuşeşte în „Dilema" tierului „Porţile de fier", în „Dilema" fapt artistic. văţat mult de Ia Ford. Dar * » Nu are oare nimeni ne­
al : Will Sha- să-şi etaleze virtuţile de pu­ care există o solidaritate ro­ „Dilema" e una dintre căr­ nu este mai puţin drept că voie de aceste furaje ?
Episodul 3 de la Unirea Principale­ blicist, dar mai alos de scrii­ bustă, sănătoasă între om şi ţile cele mai pline de om-o- învăţăcelul arc vocaţia ino­
i spre viitor, lor Române. Intitulată tor. Temperamentul, Inteligen­ natură, intre om şi om, între menesc pe care le-am citit vaţiei, pe care o aplică exce­ i i A
•concurs. Par- „Mărturii despre Unire“, ţa, dau scrierii un ritm Inte­ un element al construcţiei în ultimul timp. lent iu condiţiile tehnice ofe­ TUR—RETUR...
nieri şi şoimi rior constant, iar cuvintele socialiste şi alt clement al rite de procedeul cinemascop
din judeţele expoziţia răspunde, . prin par să se determine unele pe construcţiei socialiste. „Dc ce DUMITRU DEM. IONAŞCU şi pelicula color. Este cu to­
Jlt multitudinea şi varietatea altele, grupîndu-se direct în numărătoare inversă ?" repe­ tul remarcabil faptul că Nu este vorba de vre­
I lucrărilor, cu succes sco­ parabole, cu o grabă care tă un personaj. „Pentru că „Aurul lui Thomson nu reduce peisajul un traseu de autobuz ci
tv. parcă ar vrea să ascundă şi se apropie cele cinci zile, la un simplu fundal cu efec­ de televizorul lui Gheor-
■ chezăşie a pului pentru care a fost să descopere ceva în acelaşi singurele cind debitul Dună­ te pitoreşti, ei ii conferă o
noastre (I) organizată. timp. Este vorba de un uni­ rii ne permite să închidem Maekemna“ funcţionalitate dramatică, un I 1 glie Micu din str. Primă­
venit ! vers ale cărui coordonate barajul". rol de participant activ la verii nr. 5 Deva. Acest te­
iistic : „Sub „UNIŢI ÎN FAPTE spaţio-temporale abia dacă La nivelul limbajului, Mihai • Cu reală plăcere se urmă­ derularea unei acţiuni gene­ levizor, în decurs de o
ilioane“. Pre­ ŞI-N SIMŢIRI" sînt determinate, dacă nu Caranfil utilizează cu rezul­ reşte acest western semnat roase. Relaţia stabilită între
tară. Copro- este vorba, aici, de o anu­ dc L. Jee Thomson, turnat eroii lui Thoinas şi ambianţa lună, a făcut drumul tur
studiourilor Sub acest generic se or­ lare voită şi semnificativă a tate de maximă expresivitate cu aproape un deceniu in ur­ de frumuseţe sălbatică ce găz­ şi retur nu mai puţin de
ceea ce s-ar putea numi „teh-
lia, Anglia, ganizează astăzi, şi în zi­ lor : „Sandu părea mulţumit. nica-teleobiectivului", care îi mă. Motivul este îndeobşte duieşte evenimentele tumul­ trei ori la atelierul de de­
• U.A. lele următoare, la cămine­ Coborise încă de două ori in permite o apropiere de lumea cunoscut : publicul cinefil, tuoase realizează comuniunea
1 locul care-i pricinuise alîta cind genul c reprezentat Ia omului cu natura, cu accente i i panat. în 12 decembrie
le culturale de pe raza bătaie de cap şi lucrurile se şantierelor noastre. Mai toate cota sa valorică adevărată, lirice implicite, distribuite cu 197S, in 5 ianuarie 1979 şi
personajele — Sandu Chiracu,
IANUARIE comunelor Burjuc, Buceş, limpeziseră acum. Avea mult Natalia Soare, Ion Dumitru, agrează westernul, or „Aurul eleganţă pe tot parcursul pro­ în 9 ianuarie 1979, cu tot
Unirea, Topliţa şi altele, de muncit şl In primul rînd Cristina şi Titirez şi altele nu lui Mackenna“ face parte din iecţiei. acest du-te-vino, tot nere­
în'Iimba înă­ seri literare dedicate ani­ el, scafandru, avea de dus par a avea nici o dificultate categoria westernurilor bune. AL.- COVACI parat a rămas, deşi pose­
greul operaţiei“. „Gindul că
versării a 120 de ani de la în „a munci şi trăi, a visa", O altă atracţie este distribu­ sorul a plătit suma de 137
cri
Unirea Moldovei cu Ţara
tv. : Unirea Românească.
ie a devenirii
tl) „UNIREA DE LA 1859 ÎN
Unirii, cinic­ ffl»
ei socialiste GÎNDIREA COPIILOR" Se acţionează energic
ileton: „Pu- Micii artişti plastici din
gloric“. şcolile generale şi de la
21 lei, cu chitanţa nr. 95 680
tehnico-ştiin- Liceul industrial din Vul­ pentru asigurarea unei din 17 decembrie 1978, eli­
can şi-au ales, pentru a-
tondial ceste zile premergătoare berată de secţia reparaţii
1. TV. din complexul „Ko-
aniversării de la 24 ianua­
rie, o frumoasă temă de circulaţii fără restricţii gălniceanu". Din lipsa de
lucru : Unirea. In tempe­ interes a electronistului
ra, în ulei, prin lucrări de Tiberiu Polgar faţă de
grafică şi metaloplastie, ei (Urmare din pag. 1) DRUMURI COMUNALE, calitatea lucrărilor ce le
„ I : 7,00 Ra- pregătesc o suită de ta­ NU PATINOARE execută s-a ajuns la a-
Revista pre- blouri pe care le vor ex­ Dacă pe toată raza de ac­ ceastâ situaţie — zile pier­
irogramui sa­ ţiune a cantonului de dru­ dute, bani irosiţi degeaba
razin dumini- pune, marţi, intr-o expo­ Dotarea tehnică a secţiei muri Toteşti drumurile în pe scama cetăţeanului.
toate pentru ziţie cu titlul „Unirea de a iost concentrată prioritar
ojurnal; 13,15 la 1859 in gîndirea copii­ în zonele mai... sensibile la administrarea sa erau cu­
3,30 Unda ve- lor“. rate, degajate de zăpadă, CIORBĂ DE... PERISOARÁ \
îsonetc; 14,10 înzăpezire, mai supuse pe­ la autogara din Haţeg a-
i de muzică ricolului. Acestea sînt : Bu­ ftăm că intrarea autobuze­
l Clubul pa- DEZBATERE—RECITAL ceş — Buceş Vulcan, pe lor în uncie sate se face Ştim, corect se zice cior­
i Vraja muzi- D.N. 74, înspre Abrud ; Zei- foarte greoi. Sînt în această bă de perişoare. Dar in
0; 17,30 Mo ti­ Ieri, cadrele didactice
de pretdtin- de la Şcoala generală din cani — Bucova, pe D.N. 68, situaţie traseele : Haţeg — Ţ cazul acestei căutate spe­
speţi de du- Băcia au realizat o reuşită înspre Caransebeş ; Baru — Zăvoi pe porţiunile Sălaş — li cialităţi culinare pe care
Radiojurnal; dezbatere sub genericul Baniţa, pe D.N. 66 ; llia — Zăvoi, Sălaş — Paroş apar­ J o găseşti la linia de aulo-
ii instrumen- Coşevita, înspre Lugoj. To­ ţinătoare comUnei Sălaş ;
21,15 Jazz cu „Uniţi în cuget şi-n sim­ Haţeg — Valea Lupului în I servire a restaurantului
X; 21,30 Con- ţiri“. Despre ideca de u- tuşi, chiar şi pe aceste sectorul Livadea — Valea ^ „Perla Straiului“, din Că-
Romanţe în nire la români de-a lun­ tronsoane s-a circulat fără i lan, mai bine se potriveşte
22,00 Radio- restricţii şi, datorită faptu­ Lupului, aparţinînd comu­
Panoramic gul veacurilor au vorbit lui că se acţionează ener­ nei Baru ; Haţeg — Balta- ' cum am zis în titlu. Pcn-
ing de dans; profesorii Emil Silvestru, Federi, în porţiunea de la ION CÀRJOI : „VICTORIE DACICA" — pictură în ulei. \ tru că in vasul în care se
G ştiri; 0,05— Miron Munteanu, Maria gic şi în continuare, se drumul Haţeg >- Petroşani î serveşte ciorba cauţi in-
muzical noc- speră că practicabilitatea la Balţa-Federi ; Sarmize-
Bianu, Lucia Rot, Maria drumurilor va fi şi mai bu­ 1 delung pînă să dai de o
Silvestru, Gabriela Bildea. nă. getusa — Hobiţa, aparţi- 1 amărîtă de perişoară, pi-
nînd comunei Sarmizegelu-
Un recital de poezie pa­ Rămîn însă valabile reco­ sa. Prin urmare,, modul cum Pentru minerii din Lupeni l perniciiă şi orfană, adică
triotică şi sceneta „Moş mandările rutiere pentru şo­ el acţionează pe şoselele na­ } singură într-o anume can-
Ioan Roată şi Unirea“ (in­ feri publicate în ziarul nos­ ţionale şi judeţene n-a fost In contextul preocupări­ incinta întreprinderii. Re­ 1 titaie de apă călduţă şi
terpreţi Borbely Mariana tru de ieri, la care adău­ „copiat“ şi de către unele lor largi pentru îmbunătă­ deschise, în haină nouă, zi­ ţ puţin unsuroasă. Aşa că-i
m împreună şi Francisc, Mihai Vasile, găm doar că şoferii care consilii populare comunale, ţirea condiţiilor de muncă lele trecute, cele două uni­ i pretenţios zis ciorbă de
bărbat, altă care neîngrijindu-se de de­ şi de viaţă ale minerilor tăţi alimentare, bine apro­
: I-II (Arta); Grigore Luca, Gabriel Ilie întâlnesc utilaje de desză­ din Valea Jiului, Ia I. M. vizionate şi deservite de l perişoare. Cind va fi ca-
Principiul şi Mariana Melha) au în­ pezire pe drumuri să le gajarea zăpezii de pe Lupeni au fost extinse şi personal competent, satisfac y zul vom face corectura
icăra); Sep- cheiat cu succes manifes­ creeze condiţii de lucru a- drum provoacă greutăţi modernizate punctul ali­ cele mai pretenţioase gus­ ^ necesa.
necesară...
) ; Gentle- cestora, să le ferească. transportului în comun. mentar şi microcantina din turi.
îstructorul) ; tarea. J
Ubinele săl-
Pentru pa­
li (7 Noiem-
periculoasă
¡Republica) ;
ii lui Mac- PANORAMIC ŞTIINŢIFIC • PANORAMIC ŞTIINŢIFIC
I-II (Cultu-
cu ochii
uncitoresc) ;
: — seriile
c); LONEA:
(Minc-
'ia A Realizări Paleoliticul timpuriu
juv. esc,-; Viţel viu prin transplant Imagini ale
Gustul şi
i (Muncito- româneşti pe teritoriul Transilvaniei
STI: Oraşul
'ioiembrie) ; Bacteriile pot deveni aju­ de embrioni Cercetările întreprinse în aici nu conţin galeţi de planetei Jupiter
ile (Steaua
RZA: Rocco toare preţioase pentru mi­ Depresiunea Sibiului, pe silex.
neri. in acest sens este dc
inerul); O- semnalat că un grup de Un colectiv de specialişti din Bălţata românească cu văile rîurilor Cibin şi Sadu, Importanţa deosebită a Seria dc- imagini ale
tcnii rămîn cercetători de la Baia Ma­ de la Staţiunea de cercetări Pinzgau. Realizarea, aflată s-au soldat, de curînd, cu descoperirii este conferită planetei Jupiter trans­
: Lăsaţi ba- zootehnice din Tg. Mureş, în studiu în prezent in mai descoperirea în apropierea de faptul că, în cele aproa­
(Fiacăra); re a efectuat o seric dc condus de medicul veterinar multe unităţi de cercetare localităţii Tălmaciu a unor pe trei decenii de investi­ misă de sonda spaţială
studii pentru folosirea bac­
Fair Play teriilor în scopul valorifi­ „Voyager—1“ sînt de o
.); HAŢEG: cării materiilor prime. Ast­ Emil Silvaş, directorul sta­ şi producţie din ţară, are o unelte aparţinînd Culturii gaţii efectuate in Transil­ calitate deosebită — a
n trandafir fel, prin „colaborarea“ cu ţiunii, a obţinut, pentru pri­ deosebită importanţă ştiin­ de prund şi datînd din pe­ vania, Maramureş, Banat,
ZI: Orches- bacteriile s-a putut extrage ma oară în ţară, un viţel ţifică şi economică, consti­ rioada paleoliticului inferi­ Moldova, Dobrogea, în cen­ anunţat un purtător de
rALAN: A- cupru din unele minereuri tuind o direcţie importantă or. Cu acest prilej, s-a con­ trul şi vestul Olteniei, în cuvînt de la Jet Propul­
iltură); Me- viu prin transplant de em­
tyului (U cu conţinut dc numai 0,30 brioni. Transferul, efectuat de ameliorare a efectivelor statat că o unealtă similară, centrul şi estul Munteniei, sion Laboratory. „Deta­
IA. : Ghi- la sută. Rezultate bune au pe cale chirurgicală, a in­ de animale în general şi a găsită anterior la Racoviţa- nu a fost confirmată pină liile, contururile, culoa­
dat şi experienţele efectua­
şul) ; ILIA: te în vederea recuperării clus două momente impor­ taurinelor în special. ■ Sibiu, la circa 10 km est de acum prezenţa uneltelor de rea norilor sînt fantas­
insulă (Lu- unor metale din substanţele tante şi anume : recoltarea Cercetătorii staţiunii zoo­ Tălmaciu şi păstrată, în pre­ acest fel, recenta descope­
: : Alt băr- zent, la Muzeul Brukenthal rire arheologică soluţionînd tice“ — a declarat el,
! — seriile metalurgice secundare. Pe de embrioni de la vaca do­ tehnice din Tg. Mureş au din Sibiu, provine tot de pe controversata problemă a e- adăugi..d că planeta a-
GHELARI : această cale, specialiştii au natoare — din rasa Bălţata obţinut, de asemenea, prin
nt (Munci- recuperat circa 43 la sută Valea Sadului şi nu de pe xistenţei Culturii de prund pare în fotografii ca a-
cupru şi aproximativ 05 Ia românească şi transferul la transfer de embrioni pro­ Valea Oltului cum se cre­ din paleoliticul timpuriu pe vînd o formă ovală. In
sută zinc. După aprecierile vaca receptoare — o metisă duşi vii de iepuri şi ovine. dea, întrucât prundişurile de teritoriul Transilvaniei.
specialiştilor, mineritul bio­ afara imaginilor trans­
logic va deveni o tehnolo­ mise de la o distanţă de
gie de bază in deceniile 59 milioane kilometri de
viitoare.
...peştele zburător, care ...a fost omologată recent Jupiter, sonda spaţială a
trăieşte In largul Africii dc prima maşină automată de furnizat, de asemenea,
bil pentru vest, poate parcurge deasu­ Ş t i a ţ i că... tricotat cu comanda pro­
fremea se Memoria calculatorului e- pra valurilor o distanţă de gram, dotată cu dispozitiv diverse informaţii ştiin­
i cerul mai lectronic depinde in mare cîţiva metri ? In felul aces­ Jaguard—Jar. 201, fabricată ţifice, a căror analiză va
totul izolat măsură de alimentarea sa ta, el scapă de duşmani. face să inlîrzie de două ori pe litoralul estic al ţării vin în ţara noastră.
Vîntul va constantă cu energie electri­ Totodată, in timpul „zboru­ mai mult. Dacă păianjenului mii de broaşte ţestoase pen­ Concepută şi realizată de necesită un anumit timp.
n nord-est. că. Pornind de Ia acest fapt, lui", prinde musculiţe cu i se administrează LSD, el tru a-şi depune ouăle. In specialiştii întreprinderii Una dintre misiunile ce­
fi cuprinsă specialiştii Institutului de care se hrăneşte. Peştele uită complet că are de ţe­ 1951, în Malayezia a fost „Mclalotehnica“ din Tg. Mu­ le mai importante ale
linus 12 şi proiectări pentru automati­ zburător poate fi prins şi sut o plasă şi ţese fire fără prinsă o broască ţestoasă reş, în' colaborare cu cei ai
ar ziua în- zări din Capitală au reali­ cu o plasă de fluturi. rost, pînă ia totala istovire. eîntărind peste 1,5 tone. centrului de cercetări caic sondei constă in foto­
gt-ade. zat un dispozitiv pentru ...asemeni oamenilor, un ...crocodilii din Malayezia ...furnicile dintr-un furni­ funcţionează pe lingă aceas­ grafierea sateliţilor pla­
u depuneri stabilizarea tensiunii, cu rol păianjen drogat nu mun­ sînt cei mai mari reprezen­ car de mărime mijlocie tă unitate, maşina realizea­ netei (în număr de 13
de sistem dc siguranţă, care
distrug zilnic 3 500—4 000 de
ceşte cu^spor ? Un păianjen
se aplică calculatoarelor ro­ de dimensiuni şi „calificare" tanţi ai reptilelor din zilele . insecte dăunătoare. S-a do­ ză performanţe tehnice şi sau; după alte opinii, 14).
i ianuarie : mâneşti din familia „Felix“. medie are nevoie de o ju­ noastre ? Unul dintre ei, vedit că furnicile nu aplică funcţionale comparabile cu
general re- Cu ajutorul acestui dispozi­ mătate de oră pentru a-şi considerat a fi cel mai ma­ numai metode „fizice" pen­ cele ale unor produse simi­ Cinci dintre aceştia nu
bil. tiv se reduce considerabil ţese pinza. După ce i s-a re din lume, măsoară 10 m tru uciderea dăunătorilor, ci lare fabricate de firme străi­ au fost niciodată înre­
ne rece, cu posibilitatea de întrerupere administrat o doză de ma­ lungime. Malayezia deţine şi „bacteriologice". Tirind ne cu tradiţie in acest do­ gistraţi pe peliculă din
ninge tem- accidentală a curentului sau rijuana, el nu mai reuşeşte şi un alt record : aici tră­ omizile ucise, furnicile răs- meniu. Ea produce contex­
sufla mo- de fluctuaţie în alimentare, să facă munca respectivă iesc cele mai mari broaşte pîndesc pe pămînt granu- turi de tricot normale Ja­ apropiere şi so ignoră
ificări de cauze care pot duce ia pier­ dccit într-o oră şi jumătate, ţestoase din lume. Intr-o loza, foarte primejdioasă guard şi în relief, ulilizind compoziţia lor.
scolind ză- derea memoriei calculatoru­ iar o doză de morfină ii anume perioadă a anului, pentru omizi. 2—14 culori.
lui.