Page 69 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 69
ANUL XXXI
NR, G 599
MARŢI,
23 IANUARIE
1979
4 pagini — 30 bani
Schimb de experienţă organizat
ia i. i. Luoem, cu participarea
reprezentanţilor minelor din
bazinul vestic a! Văii Jiului
Se împlineşte aproape un inginerilor, maiştrilor şi al
an de cînd ziarul nostru a altor cadre, solicitîndu-le şi
• niţiat, împreună cu Biroul publicînd' în perioada care a
Comitetului municipal de trecut articole ce au eviden
partid Petroşani, acţiunea de ţiat competenţa în privinţa
presă „Abatajul — locul de problemelor organizării mun
acţiune comună a minerilor cii în brigăzi, în montarea,
şi cadrelor de conducere“. întreţinerea, repararea şi'ex
Acţiunea vizează în mod di ploatarea complexelor, com Adunarea festivă de h Deva EXCURSII
rect înfăptuirea obiectivelor binelor şi a altor utilaje, în
şi sarcinilor stabilite de se pregătirea, calificarea şi po Dc Ia Începutul anului şi
cretarul general al parti licalificarea oamenilor, în consacrată impiinirii a 128 de ani piuă in prezent ia excursi
ile organizate de O.J.T. Fi
dului, tovarăşul Nicolae sporirea producţiei de căr liala municipiului Hune
Ceauşescu, cu prilejul vizi bune. doara au participat peste
tei de lucru în Valea Jiului La un an de la iniţierea de ls Unirea Principatelor Române . 200 de hunedoreni — mi
în noiembrie 1977, cu privi acţiunii de presă în secto neri, siderurgişti, construc
tori şi alţi oameni ai mun
re la transformarea calitati rul IV al minei Lupeni, re cii. Cele m:: i căutate trasee
vă a muncii minerului şi dacţia ziarului nostru, cu Ieri după-amiază, la Casa ilor şi luptei de veacuri a partidului şi a celei de a au fost spre Poiana Măru
creşterea producţiei de căr sprijinul consistent al Comi de cultură din Deva a avut poporului român. Unirea 35-a aniversări a eliberării lui, Scmenic, Pietrele.
Munteniei şi Moldovei a
bune. Aşa cum prevedea în tetului municipal de partid loc adunarea festivă consa marcat intrarea ţării noastre patriei noastre de sub domi TELEFOANE NOI
naţia fascistă — a arătat in
crată împlinirii a 120 de ani
mod reălist secretarul gene Petroşani şi al Comitetului de la înfăptuirea statului într-o nouă etapă a evoluţiei încheiere vorbitoarea— toţi coi
ral al partidului, punctul de orăşenesc de partid, a orga naţional român prin unirea sale, a ridicat pe o treaptă ce trăiesc şi muncesc pe me Direcţia judeţeană de
plecare pentru acest demers nizat la Lupeni o consfătui Munteniei şi Moldovei — mo superioară lupta de elibera leagurile hunedorene, munci poştă şi telecomunicaţii a
început acţiunea de Snlbcui-
îndrăzneţ, profund revoluţio re în scopul generalizării ment crucial în destinele re naţională, mişcarea revo tori, lucrători ai ogoarelor,
nar se localizează în meca experienţei pozitive acumu poporului nostru, mareînd in luţionară a maselor munci oameni de ştiinţă, artă şi
nizarea complexă a muncii late şi extinderea acesteia trarea României într-o etapă toare pentru drepturi şi li cultură, români, maghiari,
din abataje, pregătiri şi des în alte întreprinderi miniere. nouă a evoluţiei sale istorice. bertăţi sociale. Cîştigarca germani şi de alte naţionali
prin luptă a independenţei
tăţi, încredinţează Partidul
chideri. Mecanizarea reali Au participat tovarăşii : La adunare au participat naţionale în 1877, constitui Comunist Român, pe secreta
zează una dintre cele mai Teodor Rusu, secretar al Co membri ai birourilor comite rea la 1 decembrie 1918 a rul său general, tovarăşul
largi deschideri spre minerul mitetului municpal de partid telor judeţean şi municipal statului naţional unitar ro Nicolac Ceauşescu, preşedin re a tipurilor vechi de te
de partid, ai comitetelor exe
mecanizator, cu o nemai- Petroşani, Horia Toma, prim- cutive ale consiliilor populare mân, crearea în 1921 a Parti tele Republicii Socialiste lefoane publice, cu altele
întîlnită perspectivă econo secretar al Comitetului oră judeţean şi municipal, ai dului Comunist Român au România, că il vor urma nea noi, moderne. In municipiul
Deva au şi fost înlocuite
mică, socială şi spirituală, şenesc de partid Lupeni, Pe Consiliului judeţean al Fron însemnat noi pagini în glo bătut în tot 'ce întreprinde multe din aparatele vechi.
sore omul miner total dife tru Barb, prim-secretar al tului Unităţii Socialiste, ac rioasa istorie a poporului spre dezvoltarea multilatera Dar pentru buna lor păs
rit celui de pînă acum. Comitetului orăşenesc de tivişti dc partid şi de stat, nostru. lă a patriei noastre socialis trare şl funcţionare este
to, pentru triumful cauzei
Insurecţia naţională anti
In accepţiunea ziarului, ¡in partid Vulcan, directori de reprezentanţi ai organizaţiilor fascistă şi antiimpeviaiistă dc păcii în iume. necesar ca ele să fie folo
site in mod civilizat. A-
dicaţiile imediate vizează mine, ingineri, şefi de sec de masă şi obşteşti, oameni la 23 August 1944 a inaugu Adunarea a continuat cu ceasta este în interesul tu
perfecţionarea profesională toare, secretari de partid, ai muncii din întreprinderile rat epoca unor profunde' şi prezentarea unui bogat spec turor. Procedind aşa ne
şi instituţiile municipiului.
si culturală a minerului, fap maiştri, şefi de brigăzi. Adunarea a fost deschisă Înnoitoare transformări în tacol artistic realizat de ar facem datoria de cetăţeni
şi dovedim că sintem huni
tul că în imediata vecinătate In inferiorul ziarului re de tovarăşul Aron Pirva, se structura şi viaţa societăţii tiştii amatori şi profesionişti gospodari ai avutului ob-
a fenomenului se află, şi tre dăm dezbaterea ce a avut cretar al Comitetului muni româneşti. Aceasta a asigu din Deva şi Hunedoara, spec ştesc.N
buie să se, afle, implicarea loc cu acest prilej, experien cipal Deva al P.C.R. rat împlinirea idealurilor de tacol ce a evocat în vers şi
nemijlocită a cadrelor teh- ţa acumulată de sectorul IV A luat apoi cuvîntul tova unitate naţională şi dreptate cîntec idealurile de libertate, CLUBUL ARTELOR
unitate şi independentă na
iico-inginereşti. al I.M. Lupeni, rezultatele răşa Ana Boşorogan, secretar socială pentru care au luptat Recent, in cadrul Casei
( şi s-au jertfit nenumărate ţională a poporului nostru.
Pornind de la aceste rea obţinute pînă în’ prezent, op al Comitetului judeţean de generaţii de înaintaşi. Apoi, pe platoul din faţa pionierilor şi şoimilor pa
lităţi, redacţia ziarului nos ţiunile reprezentanţilor altor partid, vicepreşedinte al Co casei de cultură, un mare triei clin municipiul Hune
Angajaţi plenar în efortul
doara a luat fiinţă un club
tru a iniţiat o consultare întreprinderi miniere în ve mitetului executiv al Consi constructiv al poporului nos număr de locuitori ai muni al artelor. Pe baza progra
largă a Comitetului orăşe derea^ generalizării expe liului popular judeţean, ca tru de înfăptuire a sarcinilor cipiului Deva, tineri şi mului de activitate stabilit,
re a subliniat că momentul
nesc de partid Lupeni, a or rienţei pozitive, precum şi istoric şi politic de la 24 ia cincinalului revoluţiei teh- vîrstnici, bărbaţi şi femei aici sint organizate diverse
ganizaţiilor de partid de la direcţiile de acţiune în viitor nuarie 1859 a avut o deosebi nico-ştiinţifice, de intlmpina- s-au prins în „Hora Unirii“, acţiuni cu micuţii cetăţeni
ai Hunedoarei, menite a ic
mină şi din sectorul IV, a privind adîncirea nrocesului de tă însemnătate pentru desti re cu noi şi remarcabile vic exprimîndu-şi în acest fel cultiva şi dezvolta gustul
sentimentele faţă de actul Is
consiliului oamenilor muncii, mecanizare complexă şi creş nele patriei noastre, repre- torii în toate domeniile a toric realizat în urmă cu 120 pentru frumos, pentru cul
precum şi în rîndul minerilor, terea producţiei de cărbune. zentînd încununarea aspiraţi Congresului * al XlI-lea al de ani. tură şi artă.
fi „dau viată“ motoarelor k tractor
Oricine vizitează Centrul mai puţin de doi ani, de blocurilor motor şi chiuloa-
de reparaţii de pe lingă cînd a intrat în funcţiune sefor prin bucşare şi recti
S.M.A. Deva rămîne plăcut centrul, la fiecare post s-au ficare, prin autodatare s-au
impresionat de climatul să format muncitori care sfă- confecţionat dispozitive pen
nătos de muncă, de activita pînesc temeinic exigenţele tru strunjirea semicuzineţilor
tea rodnică desfăşurată de meseriei. Afirmaţia — întă de etahşare pentru extras
cei 27 de mecanici, care rită cu argumente de şeful corpul pompei de apă din
sînt conduşi cu multă price centrului — îi vizează pe fulie, ol bolţurilor din pis
pere de maistrul Robinson Teodor Bolea, de la postul toane şi a pinioanelor arbo
Vasiu, secretarul organizaţiei recondiţionări la blocul mo rilor cotiţi.
de partid de la această uni tor, Nicu Muntean — la ar Datorită grij i deosebite ce
:
tate. Acest colectiv mic, dar bore cotit-volantă, Ion Go o acordă calităţii reparaţii
cu ambiţii mari, „dă viaţă" nea — ambielaj, Mirón Nagy lor, centrul şi-a cîştigat nu
motoarelor de tractor. Vă- — distribuţie, fon Coşar meroşi beneficiari în jude
zîndu-i la lucru pe mecanici, — chiuloasă, Cornel Crăciun ţul nostru şi chiar In afara
este uşor să-ţi dai seama că — Id pompe injecţie — să-i lui. Pe lîngă repararea mo
tot ceea ce se realizează numim doar pe cîfiva dintre toarelor de tractoare pentru
aici se face cu răspundere ei. Parcurgînd fluxul de pro toate staţiunile de mecani
muncitorească şi rivalizează ducţie, se poate înţelege mai zare g agriculturii din judeţ,
cu activitatea din oricare u- uşor cum a fost posibil ca muncitorii centrului asigură
nitate de mecanică, calita în anul trecut muncitorii de motoare de schimb necesare
tea, s guranţa, precizia şi la acest centru de repara minelor dfn Valea Jiului, u-
:
respectarea timpilor înscrişi ţii să realizeze peste 5,1 mi nităţilor forestiere şi de
în grafice constituind com lioane lei venituri, faţă de 4 transport, precum şi altor u-
ponente de bază ale înfăp milioane, cit au avut planifi nităţi economice care au
tuirii devizei de muncă a a- cat. De aceeaşi dorinţă este tractoare în dotare.
i.R.i.U.m. Petroşani, sec
ţia de susţineri hidraulice cestui harnic şi destoinic co animat întregul colectiv şi în Faptefe cotidiene de mun
Vulcan. Comunistul Nicolae lectiv. acest an, cînd vor fi repa că ale acestui colectiv repre
tacob este un strunga cu întregul proces de produc rate peste 900 motoare de zintă garanţia că şi în acest
iniini de aur, cum spun co ţie se desfăşoară în flux,
legii săi de muncă. El rea tractor. an îşi va onora cu cinste sar
lizează numai lucrări dc după metode industriale. Re Pentru ca munca să fie cinile ce-i revin.
calitate. pararea .motoarelor se face cit raai spornică şi eficientă, Tn t re>’iIntlere i Plafar Orăşlie. Asneet la instalaţia de
pe posturi specializate. în s-a trecut la recondifionarea N. TIRCOB rectificare a uleiurilor volatile. Foto VIRGIL ONOIU