Page 7 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 7
Q 3 O JOI, 4 IANUARIE 1979 Pag. 3
Album Expoziţie de încrustaturi în lemn
ţ Amfiteatrul
M a ni fes ţările exou zi fi o riale Deva a Şcolii populare de
de vacanţă din 1978 au lost încununate artă din Petroşani şi a cercu ii
»»rusă iu ultime lună a anului de lui de încrustaturi in lemn al
o amplă expoziţie de încrus Casei de . cultură Deva, cerc | arilor
• In orăşelul copiilor din măta-te de milion de lei pe tăm un in lemn, obiecte utili- înfiinţat în această ediţie —
glob J
Deva a<u răsunat, zi de zi, cea din anul trecut), şoimii tar-decorative : bliaare, podi- ambele bucurindu-se de în
ul <lv. H- timp de o decadă, glasuri patriei şi pionierii au spus şoare, furci, linguri, bite cio drumarea competentă a pro ! HUNEDOARA. Din ini
mand&m... le cristaline ale şoimilor băneşti ele., toate purtind pe fesorului Mircea Lac, nume ţiativa cenaclului literar
iridlce poezii, âu cîntat, au sorco „izvoare" şi al casei mu
icntru co- patriei şi pionierilor. Pe vit, programele lor fiind un cetea bogatei tradiţii hune- cunoscut publicului încă din nicipale de cultură s-a :
I marina- scena- amenajată, s-au pe imn închinat partidului şi dorene in arta lemnului. prima ediţie.
19 rindat, zilnic, timp de S—6 patriei, poporului şi condu Expoziţia demonstrează un Se impun în expoziţia ac desfăşurat la Hunedoara ;
prima ediţie a „Amfitea- i
i cotidian ore, sute de artişti amatori cătorului său iubit. vizibil efort pentru calitate, o tuală lucrările executate cu irului artelor". Au lost
ui din rîndul şcolarilor şi ® „Pămînt de glorii, pă- înţelegere şi o integrare mai multă sensibilitate de Victor
: „Gîlcc- preşcolarilor. Organizat de prezente următoarele arte:
oggin“ dc mînt de aur“ a fost gene profundă a raiului• pe care Mureşan, Octavian Bogdan, I literatura, prin eseul
ii Consiliul municipal al Or ricul sub care s-a desfăşu l-au avut aceste obiecte in Silviu Setei, Mihuţ Gheorghe, ,,Complexul lui Oedip —
imâneşli ganizaţiei pionierilor, pro rat, la căminul cultural din viaţa oamenilor din [inului Dumitru Lăsconi, Doinei A li sau a nu li?" pre
gramul artistic —■ care a Pădureniîlor şi Ţării Haţegu Gruia şi Dorin Olteanu, zentat de Ion Macovei;
inclus coruri, grupuri voca Lunca Cernii de Jos, un lui. Decorul obiectelor este membrii cercului de inc-rustă- poezia, prin poezii din. vo
le, formaţii de orchestre, emoţionant şi apreciat spec constituit din semnele simple turi în lemn al Casei de cul lumul „Cu faţa spre stea"
tacol. Şoimii patriei şi pio
solişti vocali şi recitatori, ale imiilor scnje'aie drepte, tură Deva, precum şi Elena ţară la obiecte de lemn in de Eugen Evu ; coregrafia,
pluguşoare şi răvaşe — a nierii de la şcoala din lo curbe, verticale v oblice, Afitipoae, Mariana Baba, crustat, in prima ediţie a Fes j prin dansurile prezentate
: 6,00 Ra- fost susţinut de purtători calitate au reuşit — prin „dintele de lup" cu amintiri Geargeta Teodoridis, Sardina de formaţia de dans con
neţii; 7,00 ai cravatelor roşii cu tri buna pregătire a progra ancestrale, zozetele efc. sînt Păru, Argentina Giurgiu, A- tivalului naţional „datarea
in meteo- mului şi prin talent — să României") continuă eforturile temporan a cosei de cul
0 Revista color de la Casa pionierilor dozate raţional, lără a împie drian Golgofiu şi alţii, elevi tură, in regia lui Mircea
rul meio- şi şoimilor patriei, Liceul ofere părinţilor şi dascăli dica puritatea formei. Se con ai Liceului pedagogic Deva. creatoare spre a păstra acest Ocoş ; artele plastice, prin
1 de ştiri; pedagogic şi şcolile genera lor un spectacol cu adînc stată in această expoziţie (la loc şi in ediţia a doua a ma
îcultători- mesaj patriotic. Expoziţia de înorustături în expoziţia „Corviniana", de
de ştiri; le nr. 1, -2, 3, 4, 5 şi 6 tă de expoziţiile anterioare), lemn de la Casa de cultură relui Iestival naţional. sculptură şi pictură. Au
iul femei- Deva. • „Pentru sănătate şi u- efortul de a încadra obiec Deva demonstrează convin expus sculptări: Florin
ţi ai şla-
10,45 A- ® Serbarea „pomului de manitate“ este tema expo tele in proporţiile ideale şi gător că judeţul Hunedoara IDN CĂRJOI Poanta, fosil Ferencz, la
0 Buletin iarnă. N-a fost şcoală, n-a ziţiei de desen, deschisă în de a obţine armonia întregu (deţinător al premiului I pe artist plastic şii Lucas Francis c, Tiberlu
uri m ,'n- lui prin unitatea organică Balasz şi Adrian Cristea,
tnpre e- fost grădiniţă sau cămin holul Şcolii generale din
0 Buletin care să nu fi găzduit, în Haţeg. Exponatele se nu dintre util şi estetic, tehnică precum şi pictorii Gabrie-
comoara şi artă. Demnă de remarcat Rezultatele tragerii la la Brănescu, Dorel Me-
13,00 De aceste zile de recreaţie a mără printre lucrările pre este aderenţa tot. mai mare grea, Simion Făget, Con
inieci-b; stantin Zgimbău. Despre
Buletin lernîîţ '"bucuriile prilejuite miate lâ concursul desfă in ediţia a doua a Festiva tombola pomului de iarnă
5 Cintece de sărbătoarea pomului de şurat sub titlul de mai sus. lului naţional „Ci nt a rea artele plastice hunedorene
ia; 16,25 României" a oamenilor mun a vorbit prof. Tiberiu Fa-
aice; 16,40 iarnă. In jurul brazilor cu Tot la Şcoala generală, din in cadrul revelionului aparate foto „Smena" zakas. De o deosebită a-
cintecului cii pentru acest domeniu al tineretului din municipiul (01237 şi 07894), două pe
ulctin de sclipiri de stele, cu bom Haţeg au fost premiaţi pen artei populare dintotdeauna Deva a avut Ioc tragerea rechi patine cu ghete preciere s-a bucurat gru
sul fanti- boane şi jucării, în faţa lui tru lucrări de‘ literatură pul lolk ,,Cpnon", o ade
:anec so- de primă importanţă in viaţa biletelor cîştigătoare la (02110 şi 10992), două să vărată revelaţie. Compo
’«i serii ; Moş Gerilă, care a avut în pionierii Traían Părău, românului. Realizările etajate tombola pomului de niuţe (00868 şi 28414),
nenţa lui: Iban Evu, Gra-
ritm sacul său daruri pentru Florin Chireu, Monica Po in expoziţia actuală sînt ro iarnă, organizată de două bilete de odihnă în ţian Ordeanu, Mircea Go
Jfieeare copil, (valoarea lor pa, María Enaohe, Adriana dul activităţii elevilor clasei Comitetul judeţean al staţiuni de munte pentru lan şi Brudy Humpel.
tr-o oră; U.T.C. lată numerele bi
24,00 Bu- a depăşit ou aproape o ju- Neiconi, Dana Scutaru. externe de arta lemnului — letelor cîştigătoare şi o- 12 zile (21195 şi 16177).
-5,00 Non biectele cîştigate : un te Posesorii biletelor cîşti
trn. DEVA. ,,Amfiteatrul arte
levizor „Sport" (nr. 13323), gătoare (cu numerele de
00 Actua- o pereche schiuri „Super" mai sus) îşi pot ridica o- lor" - ultima ediţie de
1
) Estrada Manifestările ştiinţifice medicale au o destinaţie precisă anul trecui — a avui ca
Inscripţii (09909), un aparat radio biectele de la Comitetul invitai pe poetul Eugen
18,40 Cin- „Cosmos" (06355), două judeţean al U.T.C. Evu, care cu acest prilej
Iare; 10,00
tice: Pro- a citit versuri din recen
a anului Perfecţionarea activităţii cadrelor tul său volum ,,Cu faţa
e la C.S. spre stea“ şi a oferit au
Radioma- tografe.
meaico-sanitare pentru îmbunătăţirea
stării de sănătate a populaţiei
cămin oa-
Sandokan, Succesele obţinute <le socie prin cunoaşterea mai bună a lor, se înregistrează şi o frec- v Atitudine fermă
0 Ultima tatea noastră socialistă in plin specificului de muncă şi a fac venţă sporită a traumatisme
UNEDOA- proces de dezvoltare şi afir torilor de producere şi favori
clcerma — mare au permis, între altele, zare a unor maladii, concluzii lor. Faptul a determinat plani
ira) ; In crearea unor condiţii tot mai le rezultate din dezbaterea u- ficarea unor consfătuiri cu te
ilor 0 Hi- bune pentru ocrotirea sănătă nor astfel de teme permiţînd me ca : „Traumatismele cra- | împotriva celor
Arta); Alt ţii. Folosirea optimă a acestor luarea celor mai eficiente mă nio-cerebrale“, „Hemoragiile di
î — seriile condiţii cere însă o continuă suri de prevenire. gestive“) „Prevenirea şi comba
il) ; PE- pregătire, permanentă perfec terea bolilor cronice şi dege
u împreu- ţionare din partea cadrelor Pe de altă parte, filiala, prim nerative“, „Encefalopatiile me
— seriile medicale. Acest deziderat este manifestările ştiinţifice pregăti tabolice“, „Studiul factorilor I ce încalcă leqile
); Mînia te, a strîns şi mai mult legă medicali şi medico-sociali care
¡publica) ; asigurat prin Uniunea societă turile cu filialele limitrofe sau influenţează recuperarea capa
ia Teodo- ţilor dc ştiinţe medicale iar mai îndepărtate, în special cu cităţii de muncă şi prevenirea Zilele trecute, Io clubul
7ULCAN : la nivelul judeţului Hunedoara cele ale centrelor universitare recăderilor Ta bolnavii de tu
s (Munci- de către Filiala Uniunii socie-' Cluj, Timişoara, Bucureşti, berculoză“, „Probleme de pato cooperativei meşteşugă
Gustul şi tăţilor de ştiinţe medicale ca Iaşi, Tg. Mureş. Participarea Ia logie pulmonară în mediul in reşti „Retezatul" din Ha
(Minerul); re, pe această linie, desfăşoa manifestările ştiinţifice ale fi dustrial“, „Rolul cadrelor medii ţeg a avut loc o acţiune
escapadă ră o activitate ştiinţifică boga lialei noastre a unor cadre sanitare în probleme de. pro
cltoresc) ; tă. didactice cu pregătire şi expe tecţia muncii“, „Radiologia şi cu caracter educaţional,
t stele în Dezvoltarea remarcabilă a rienţă în cercetarea ştiinţifică ereditatea“, „Probleme de etică în scopul prevenirii aba
chi (Mun- cercetării ştiinţifice medicale şi
Nl : Nora necesitatea valorificării cit mai din aceste centre este de un şi deontologie medicală“ şi terilor de la legile ţării.
real folos pentru cadrele me
altele. Sînt teme de real in
RAD: Ul- ample a rezultatelor acestor dicale din judeţ. teres pentru sănătatea popu Cu acest prilej, tovarăşul
a roşie) ; cercetări în scopul ridicării 7 Pentru îmbunătăţirea activită laţiei şi ne vom strădui ca Tiberiu Hărşan — procu
iăpitan la permanente a nivelului profe ţii dc viitor, filiala a întocmit dezbaterea lor intre specialişti ror şef adjunct la procu
PRAŞTIE: sional al cadrelor au mobili im plan de manifestări ştiinţi să asigure cadrul necesar luă ratura municipală Hune
zat toate energiile şi au pre
rii celor mai eficiente măsuri
fice pe probleme prioritare şi
(Patria) ; ocupat toate forţele interesate. specifice judeţului nostru, care pentru îmbunătăţirea stării de doara — a făcut o aore-
asă — se- Calitatea manifestărilor ştiin vor fi organizate de secţiile sănătate a populaţiei. cia-tă expunere în faţa
); GEOA- ţifice ale filialei, in care se de specialitate ale filialei sub cooperatorilor prezenţi in
formă de consfătuiri sau sim
îanţa Sel- abordează tematici legate de pozioane. Dr. O. CONSTANTINESCU sală. Expunerea a cuprins
morbiditatea din teritoriu, (se
cultură) ; dezbat probleme legate de Astfel, proporţional cu dez Medic Emerit, şi unele aspecte condrete
tace şi nu, boli profesionale, sau teme a- voltarea intr-un ritm susţinut vicepreşedintele filialei de încălcare a legilor in
Iarna şi-a intrat in drepturi depline nu numai în Re
propiate ce interesează grupuri a diferitelor sectoare industria judeţene a U.S.S.M. tezat. Foto: VIRGIL ONOIU vigoare, fiind- subliniat
\N : mari de specialişti) a crescut le, a agriculturii, transporturi printre altele faptul că şi
I în cadrul cooperativei
! „Retezatul" din Haţeg
— Belii Karolyi, aţi-. în*-• că vom munci şi vom face s-au înregistrat două ca
cheiat primul an de activi Duoă primul an de gimnastică la Deva — tot ce e posibil ca bunul zuri de furt din avutul
•rtu-
cu soa- tate la Deva. Aţi petrecut renume al minerilor, side- obştesc. Astfel, responsa
rurgiştilor, al tuturor oa
LAR: Ne- primul Revelion aici şi, menilor muncii hunedoreni bilii de secţii loan Sulte?
noapte cum e obiceiul, la’ sfîrşit gînduri şi aspiraţii pentru consacrare şi toga llioni şi-au însu
de an se fac bilanţuri, se să fie ridicat şi vestit şi şit pe nedrept importante
trage linia şi se adună ce sportivă de' mare perfor iar spre finele anului aici contînd drept criteriu de prin contribuţia noastră, a sume de bani, fapte pen-
am făcut şi ce ne-a mai manţă. Desigur, ceea ce a- s-a concentrat echipa repre calificare la Jocurile Olim gimnasticii. i tru care ei au fost acţio
rămas* de făcut. Vă invit, eum 15 ani a rămas uri vis zentativă a ţării la condu pice. Gîndul. nostru nu e ic naţi în judecată, primul
deci, lă o> scurtă, discuţie cerea căreia aţi revenit îna un simplu factor de reme — Nadia Comăneci, sîn- fiind deja condamnat- la
despre ce a însemnat 1978 ale cărui prime aripi se intea campionatelor mon morare a obligaţiilor ci un teţi, de puţin timp, cetă 8 an! închisoare.
numeau atunci Rodica Hor-
pentru ■ dumneavoastră- şi ţean al Devei, stabilit aici
1 pentru goş — primul rezultat con diale din Franţa: Ce va proces de transformare în cu familia, cu domiciliul. Pe marginea expunerii
i se men- gimnastică, despre ce aş cret al muncii noastre — a însenina 1979 pentru cen convingeri, ambiţii ce se şi a cazurilor amintite,
geroasă teptaţi de la 1979. materializează în mii de Sînteţi elevă şi sportivă Ia
eaţa. Ce- devenit realitate prin or trul devean, pentru echipa centrul de gimnastică ' al numeroşi membri coope
Izolat se — Da. Am încheiat într- ganizarea centrului de gim ţării, pentru gimnastică? ore de antrenament, de e- Şcolii generale nr. 7. Cum
Dri slabe, adevăi- primul an. la Deva, nastică din Deva, care re — Desigur că activitatea forturi, de luptă dîrză dar ratori — printre care E-
ib la mo- clar de fapt am revenit în de bază va rămînc consoli frumoasă pentru a putea vă simţiţi la Deva, ce uraţi leonora Anca, Emil Sela-
tensificări prezintă eforturile corobo hunedorenilor la început
il nordic. judeţul Hunedoara. Pentru rate ale diferitelor organe darea procesului instructiv- concura cu echipele U.R.S.S., de nou an ? riu, Avram Faur,Topia Pă
cuprinsă că, dacă reţineţi, copilăria, şi organizaţii sub conduce educativ, creşterea noii ge R.D.G. şi, mai nou, SiU.A.
nus 1G şi apoi primii ani dc activi neraţii de gimnaste şi atleţi Cunosc din copilărie spe — Ce să vă spun ? La rău, Pompei Bărboni şi
r ziua în- rea directă a organelor ju Deva mă simt extraordinar loan Vlăiconi — au parti
minus 3 tate profesională şi primele deţene şi locale de partid în Şcoala generală nr. 7, cificul judeţului Hunedoa de bine, am fost de la în
va sem- speranţe de escaladare a şl de stat. Fără să exage dar nu uităm că avem obli ra, profilul moral al oa ceput primită aici cu căl cipat la discuţii, înfierînd
rnr-re dc piscurilor marii performan răm, importanţa realizării gaţia, răspunderea morală menilor, care luptă conti dură, cu dragoste. Mă voi faptele celor ce au păgubit
ţe se leagă de aceste me acestui centru în actuala faţă de iubitorii acestui nuu pentru obţinerea unor
»tril leaguri. Am revenit, deci, strădui ca să răspund a- avutul obştesc şi făcînd
ire- formulă de organizare con sport, faţă de sportul ro succese dătătoare de bună cestor sentimente cu tot ce propuneri menite să con
a- cu aceleaşi gînduri cu care stituie o formă superioară mânesc, de reeditare şi stare şi spun că vom fi a- pot face pentru ca noî,
V am pornit acum 15 ani, la de ‘instruire şi educaţie, iar menţinere, dc amplificare lătur-i de aceşti oameni mi gimnastele din echipa na ducă la eliminarea cu de-
începutul carierei mele, din rezultatele înregistrate de a renumelui greu cîştigat, nunaţi cu dorinţa fermă să ţională, să menţinem pres săvîrşire a unor asemenea
Vulcan, cu gîndul să rea această unitate sînt pe mă dar mai greu de apărat al contribuim la realizările lor tigiul şi renumele cîştigate, acte reprobabile - din via
lizăm- un puternic centru sura sprijinului, încrederii gimnasticii româneşti. productive, să ajungem la răsplătind astfel condiţiile ţa colectivului. (Nicu
de gimnastică, bazat pe şi atenţiei acordate. Pentru acest lucru înce înălţimea lor. Mă angajez, şi grija ce ni s-au asigu
angrenarea populaţiei şco- — în anul trecut la cen pem 1979 cu gîndul la ma în numele echipei naţiona rat ■ aici pentru pregătirea Sbuchea, ziarist colabora
are într-o pregătire siste- trul ce-1 coordonaţi s-au rile competiţii ce ne aştea le de gimnastică, care tră noilor succese. tor).
atică, prin armonizarea pregătit cîteva mari succese ptă — campionatele euro ieşte şi munceşte în capi
tivităţii şcolare cu cea ale gimnasticii româneşti. pene şi mondiale, ultimele tala judeţului Hunedoara, NICOLAE STANC1U