Page 70 - Drumul_socialismului_1979_01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. (

iere cu combina, apoi prin tilaje mari şi pretenţioase
susţinere cu grinzi păşi- pentru a putea da randa-
toare, adevărata mecaniza­ . mentele scontate. Iar a-
re o avem doar din 10 au­ ceasta nu se poate face ABATA JUL-LQCUL Dl
gust 1978, cînd a fost in­ decît prin muncă atentă şi
trodus şi în sectorul nostru ordonată, prin conjugarea
un complex mecanizat de eforturilor minerilor cu ale
susţinere. El este echipat maiştrilor, tehnicienilor şi
Mergînd pe linia.mecani­ MINERILOR SI CADR]
cu o combină de tăiere şi inginerilor, în abataje, în
cu un transportor> de con­ exploatarea utilajelor.
cepţie şi construcţie româ­
nească, cu ajutorul cărora zării în subteran, la I. M.
obţinem randamente înal­ Uricani a început deja
te, producţii sporite de montarea celui de-al doilea
!
cărbune. Mai întîi ne-am complex mecanizat, iar în Acţiune de presă Schimb de experienţă organizat
stabilit panoul care are primele zile ale lui februa­
cele mai bune condiţii — rie a.c vom introduce o a ziarului
de lungime şi grosime a combină de mare dimen­
stratului, de tectonică, de siune şi productivitate pen­ reprezentanţilor minelor din
Ing. I). DANCIULESCU înclinare — pentru monta­ tru lucrările de deschideri. „Drumul socialismului“ ,
şeful sectorului IV rea unui complex mecani­
al I.M. Lupeni zat, care să dea randamen­
tul scontat. Apoi am în­
ceput o serie de lucrări
La mai bine ele un an de pregătitoare, eunoscînd si­
la vizita secretarului gene­ tuaţii în Valea' Jiului cînd Un bun câştigat îl consi­ al Văii Jiului, pe care nu
ral al partidului, tovarăşul s-au introdus complexe fă­ derăm creşterea capacită­ s-au încumetat s-o soluţio­
Nieolae Ceauş eseu, în sec­ ră temeinice pregătiri ţii de adaptare a oameni­ neze specialişti de talie in­ Cinci colective miniere din Va!
torul nostru, putem rapor­ prealabile, fiind apoi scoa­ lor. Astăzi se însuşesc mult ternaţională, am rezolvat-o c ziarului nostru
ta rezultate deosebite. Me­ se la scurt timp pentru mai rapid cunoştinţele, iar definitiv şi eficient noi,
canizarea, policalificarea, randamente minime. îna­ oamenii dovedesc putere cadrele tehnico-ingi'nereşti Procesul complex al mecaniz
adaptarea întregului colec­ intea finalizării lucrărilor de a le selecţiona în func­ de ria I.M. Lupeni. Este o pregătirea multiplă a condiţii
tiv la tehnica nouă au fost de conturare îi panoului ţie de necesităţile imediate. mare mulţumire- pentru
bine sprijinite de către re­ unde urma să introducem Ideea mecanizării este as­ noi, este, pot spune, o pro­ nare a utilajelor moder.ie, a <
dacţia ziarului ,,Drumul so­ complexul, întregul corp tăzi unanim apreciată. Me­ bă elocventă a gîndirii teh­ utilaje
cialismului“, prin acţiunea tehnic care răspundea de canizarea a pus în eviden­ nice, a priceperii şi cura­
de presă „Abatajul — locul această lucrare, ca şi bri­ ţă un lucru extrem de im- jului cadrelor noastre. \ fi Introducerea pe scară largă (
de acţiune comună a mine­ gada pe care o stabilisem portant, anume că dispu­ REDACŢIA: Cum s-au
rilor şi cadrelor dc condu­ să lucreze cu acest nou şi VASILE RUSU nem de adevărate talente adaptat minerii la această se extindă şi la lucrările de d'
cere“. In acest interval, modern utilaj, au fost in­ în conducerea complexelor. tehnică nouă, la utilajele
colectivul nostru a asimi­ struiţi atît din punct de secretarul Două dintre acestea se află mari, pretenţioase ? în implicarea directă şi respo
lat şi lucrează cu 4 com- vedere teoretic, cit şi' prac­ comitetului de partid prezente aici: Fazakas şi Printr-o pregătire atentă, reşti, şcoala Lupeniului poate
plexe mecanizate, prin care tic. Cu toţii au învăţat de la mina Vulcan Filiehe. In abatajele lor exigentă, completă. Atît la
am obţinut productivităţi mai întîi pe un cadru mon­ s-au obţinut în scurtă vre­ cursurile de ridicare a ca­ Problematica pieselor de schii
sporite. De la primul la cel tat în incinta întreprinde­ Şi la mina Vulcan ne-am me productivităţi de peste lificării şi la cele de poli­
de-al 4-lea complex pro­ rii, apoi grupuri organiza­ confruntat cu probleme si­ 20 de tone pe post şi lună. calificare, dar mai ales pe caracterul acut. în perspeci
ductivitatea pe post s-a du­ te de la noi, împreună cu milare, deşi procesul intro­ Aceşti oameni, nu formează utilaje, în activitatea din acţiuni şi măsuri energice
blat. o formaţie „service“ au ducerii complexelor nu însă o particularitate. Mulţi abataj, unde inginerii şi
Mecanizarea masivă — participat în cîteva rînduri este atît de accentuat. Din alţii şi-au însuşit într-un subinginerii, maiştrii şi mi­ Obiectiv permanent în atenţia
şi trebuie să spunem că la activitate efectivă în experienţă proprie însă timp relativ scurt cunoştin­ nerii alcătuiesc un tot, di­ — organizarea riguroasă a mi
sectorul nostru este unul subteran la I.M. Paroşeni, ştim că mecanizarea masi­ ţele şi îndemânarea în con­ namic şi unitar, deopotri­
dintre cele mai mari şi mai unde se lucra cu un com­ vă trebuie bine pregătită, ducerea utilajelor, dar şi-au vă hotărît să muncească şi lucru, ordinea şi disciplina pe
dotate sectoare din Valea plex similar. atît sub raportul; condiţii­ însuşit şi o concepţie îna­ să înveţe, să dea mai mult
Jiului — ne-a impus adop­ lor materiale, cît şi sub cel intată despre acestea, ştiind cărbune şi, evident, să
tarea unor tehnologii de Montarea utilajului a e- al calificării oamenilor. Nu că statul face eforturi va­ eîştige mai bine. Tot mai
lucru adecvate, precum şi fectuat-o echipa noastră trebuie să ne surprindă ni­ lutare mari pentru aduce­ mulţi oameni urmează să fie un adevărat tehni­ de drum. Prc
trecerea printr-un proces „service“ împreună cu mic nepregătiţi. Anul aces­ rea unor astfel de utilaje. cursurile de policalificare, cian, să lucreze cu mintea, rezolvată cît
pentru că pr
ele policalificare a majori­ brigada de producţie, care ta, la Vulcan vor fi intro­ La aceasta a contribuit, fă­ în abataje- se specializea­ cu gîndirea şi cu spiritul
tăţii oamenilor, vizînd în­ a învăţat astfel. noi ele­ duse două complexe noi, ră îndoială, întreaga mun­ ză pe operaţii şi pe ele­ de iniţiativă. oanizare capi
făptuirea dezideratului sta­ mente ale complexului, pentru care se află în curs că de educaţie desfăşurată mentele componente . ale Lucrând organizat, fiind iar noi trebu
bilit de secretarul general fiind apoi în măsură să-l de pregătire atît abatajele de către organizaţiile noas­ complexelor, cei din echi­ ajutaţi şi de maiştrii şi de gătiţi din Io
al partidului cu privire la exploateze şi întreţină ra­ cît şi oamenii. Trebuie să tre de partid. pele „service“ intervin o- inginerii din sector, de de vedere.
minerul mecanizator. în a- ţional. Această pregătire învăţăm şi din unele ne­ Şi la noi se> mai ridică perativ şi competent în conducerea minei, am reu­ REDACŢIA
cest interval au frecventat prealabilă a abatajului şi a ajunsuri de pînă acum, încă unele probleme pri­ înlăturarea unor defecţiuni. şit să dăm şi 550 de tone direct, făcut
cursurile de policalificare oamenilor consider eu că pentru a le evita în vii­ vind aprovizionarea cu pie­ Vreau să spun că oamenii pe zi. N-am fi putut da compartiment
aproape 100 de muncitori. este hotărîtoare în funcţio tor. Am în vedere aici u- se de schimb, organizarea au crescut La nivelul teh­ nieiodată atît fără complex din combinat
r
In mecanizarea complexă narea utilajelor acestora nele lipsuri în organizarea transportului, introducerea nicii, al utilajelor moderne, mecanizat. lea Jiului,
a primului abataj ne-am moderne — mari şi com­ muncii şi pregătirea oame­ micii mecanizări la unele lu­ complexe.
confruntat cu dificultăţi plicate —, în realizarea u- nilor. Cînd vorbim de a- crări, calitatea lucrărilor de FAZAKAŞ FRANCISC
date pe de o parte de con­ nor randamente superioare, ceastă pregătire nu trebuie întreţineri şi reparaţii. miner, şef <le brigadă
diţiile de zăcământ (deni­ a unor producţii mereu să ne referim numai la în­ Din tot ee am acumulat la mina Paroşeni
velări, falii, tavan necores­ mai mari de cărbune. suşirea unui minim de cu­ pînă în prezent, se degajă
punzător, intercalaţii de noştinţe pentru exploatarea concluzia că atenţia prin­
ferogiderltă), iar pe de altă utilajelor, ci şi la altceva, a- cipală trebuie acordată Am doi ani de cînd lu­
parte cu unele imperfec­ nume la capacitatea oameni­ pregătirii multilaterale a crez cu un complex. Cînd
ţiuni în construcţia şi func­ lor de a se adapta într-un oamenilor, că abatajul tre­ ne vine un utilaj nou sîn-
ţionarea utilajului. In aces­ timp cît mai scurt la exi­ buie să fie locul de acţiu­ tem bucuroşi, dar nu 'toţi
te, condiţii am modificat teh­ genţele impuse de aceste ne comună a minerilor, ne gândim ce se intîmplă
nologia de exploatare. mecanisme. Din acest punct maiştrilor şi inginerilor, a cu el după o vreme. Am
Abatajele mecanizate eu de vedere problemele sînt cadrelor de conducere. obţinut rezultate bune cu
acest utilaj, dar nu stntem
complexe au fost încredin­ mai complexe, ceea ce ne mulţumiţi de ele ; de aceea
ţate unor maiştri, în spe­ impune, cel puţin pentru obţinem tot mai mult şi
cial electromecanici. Au început, şi o anumită se­ mai mult. Avem unele pro­
suferit modificări chiar şi lecţie, în raport cu puterea bleme cu întreţinerea lor şi
complexele, adaptîndu-le la fiecăruia de a-şi însuşi cu­ ou procurarea pieselor de
1
condiţii ' noastre, rod al li­ noştinţele necesare, înde- schimb, s-a ajuns pînă la CONST
nei co- 'Dţii proprii. minarea, dar şi o concepţie KACSO IOAN minister cu această proble­
Tpat acestea au făcut ca nouă faţă de mecanizare, miner, şef de brigadă mă. Unele piese mai mă­ LUPU1
încă de la sfârşitul anului grija pentru o exploatare runte le mai facem şi noi, maistru, şef
•trecut să obţinem rezultate corectă a utilajelor. Aici ia mina Lupeni la mina
bune. In primele două de­ Ing. MIRCEA DULA este implicată direct calita­ clar toate nu le putem fa­
cade ale lunii ianuarie director tehnic al minei tea muncii de educaţie pe Este o mare mulţumire ce. T.R. 4 se fabrică în ţară,
dar nici pentru acestea nu
ne-am depăşit planul ou Uri câni care o desfăşurăm, calita­ pentru mine ca după 21 de sînt piese de schimb. Cele Am ,,ăv
•peste 5 000 tone de căr­ tea muncii maiştrilor, teh­ ani de lucru în mină, timp din generaţia mai houă nu vorbesc despr
bune. nicienilor, inginerilor. - în care am cunoscut toate mecanizării 1
Promovarea noilor meto­ Ne confruntăm, de ase­ etapele evoluţiei mineritu­ se potrivesc cu cele mai mere, pentru
de şi tehnologii de lucru menea, cu lipsa pieselor de lui, să conduc un complex vechi. Sigur, bine ar fi ca ou brigada pi
în minerit, introducerea în schimb. Acuitatea proble­ mecanizat de mare dimen­ •mecanismele să nu se de­ duc la comph
abataje a unor utilaje de mei trebuie privită însă şi siune şi complexitate teh­ seetorpl IV a
înaltă tehnicitate şi randa­ sub aspectul modului în nică, cu care dăm cărbu­ îi culegem r
ment ridicat este un pro­ care sînt exploatate utila­ ne mai mult şi în condiţii de la sine îi
ces firesc, reclamat de în­ jele, dar şi sub cel al asi­ de muncă incomparabil singur, nici <
săşi dezvoltarea economi- milării şi producerii lor de mai uşoare decît mai îna­ nă cu ortacii
co-socială a ţării, de cerin­ către I.R.I.U.M.P. Consider că cele 5 com­ inte, prin metodele clasi­ n-am fi a jur
ţele mereu crescînde de plexe mecanizate, aflate în ce. Pentru aceasta, mulţu­ la rezultate l
materii prime şi resurse e- funcţiune la I.M. Lu.peni — mim din inimă partidului, acţionam în ci
nergetice, cărbunele deve­ dintre care 4 la sectorul IV personal tovarăşului secre­ lălăite cadre
nind azi poate cea mai im­ — constituie cu adevărat o tar general Nieolae
portantă dintre acestea. dotare puternică, reflectată Ceauşescu, pentru grija inginerii din :
această cotab
La noi, la I.M. Uricani, în rezultatele bune obţinu­ permanentă de a face mai trajutorare es
mecanizarea complexă a te în ultimele trei luni ale uşoară şi mai spornică tă şi, aprecie
lucrărilor miniere se află anului, implicit în clima­ munca minerilor. Iar câşti­ eficientă.
încă la început. Pînă acum tul fertil de muncă şi în gurile sînt pe măsura rea­
Ing. IGNAT DANE n-am avut în dotare decât cîştigurile oamenilor. Dar lizărilor : 190—210 lei pe în continui
combine — de tăiere şi de realizările despre care vor­ gădui să mă
şeful sectorului VI post — deci bunăstare şi lucru pe car
al minei Lupeni înaintare. Zilele trecute a besc n-au venit prea repe­ pentru familiile noastre. deosebit de ii
fost terminată şi la noi de ori prea uşor. Ele sînt REDACŢIA : Iar minerii fecteze. Asistenţa tehnică
montarea, în sectorul III, urmarea unor preocupări şi cum răspund acestei griji ? de specialitate, în abataj, tru creşterea
In intervenţia mea, eu' blocul VI sud, stratul eforturi stăruitoare, conti­ cărbune şi i
m-aş referi la un singur 17—18, a primului complex Muncind mai bine, mai diminuează însă defecţiu­ cerea timpul!
aspect din procesul vast şi mecanizat de susţinere, e- nui, de peste un an de ordonat, extrăgînd zi de zi nile, şi.de aceea consider că a complexelo
acţiunea despre care discu­
zile, timp în care, de la
complicat al mecanizării, şi chipat cu combină de tăie­ director şi pînă la miner, cantităţi sporite de cărbu­ tăm este foarte bine ve­ accentua ide<
anume ia pregătirea din re şi transportor TR 4. Lu­ Ing. GH. MARCHIŞ am fost stăpâniţi de acelaşi ne. Asta înseamnă atenţie nită.
vreme, temeinică, în toate crările au mers cam ane­ directorul minei Paroşeni crez: izbînda. maximă la exploatarea şi In plus, avem la Vulcan de cineva m
amănuntele, a abatajului în voie, dar sperăm ca să re­ întreţinerea complexului o secţie de mecanisme hi­ introducerea
care urmează a so introdu­ cuperăm întârzierea, întru- Fără falsă modestie, aş (eu am dat oamenilor res­ draulice, dar cred că nu să fie foarte 1
ce complexul mecanizat şi In calitate de reprezen­ putea spune că la I.M. Lu- ponsabilităţi pe troici), în­ există suficientă receptivi­ din timp, di;
a formaţiei care-1 va ex­ cît din această săptămînă tant al minei care are deja peni utilajele noi au pa­ seamnă disciplină şi bună tate pentru nevoile mine­ tele de vede:
ploata. Şi spun aceasta din complexul va funcţiona în o tradiţie în mecanizare rametri de tehnicitate la înţelegere - între ortaci, eu lor. Merge prea încet asi­ oamenii, utili
experienţa noastră, a co­ plin. De bună seamă, me­ pot spune că aceasta a fă­ nivel mondial, dar şi teh­ maiştrii şi inginerii, oare milarea şi producerea pie­ liuînd toate
lectivului sectorului VI canizarea este hună şi ne­ cut ca la Paroşeni produc­ nica lor de exploatare noi sînt’ tot timpul alături de selor de schimb. Se întâm­ liminare d<
noi, în abataj. Şi mai în­
unde, deşi mecanizarea lu­ cesară, dar ea impune o ţia de cărbune să se duble­ o controlăm la nivel mon­ seamnă să învăţăm mereu, plă aşa acum, cînd meca­ complexului
crărilor miniere a început foarte? bună pregătire a a- ze în mai puţin de 5 ani. dial. Iată, de exemplu, pro­ nizarea masivă a minelor rul nostru, i
încă în anul 1972, prin hatajelor şi a formaţiilor Realizăm randamente mari, blema tăierii cu combina cu toţii, căci astăzi, la com­ se află oarecum la început ajutorul preţ
»usţinere, metalică şi tă­ care exploatează aceste u­ pînă la 15 tone pe post. în stratul III de cărbune plexe, minerul este, trebuie