Page 73 - Drumul_socialismului_1979_01

120 de ani de ia
Unirea Principatelor Române

La aniversarea Unirii -

uniţi în gînd şi faptă

în jurul partidului.

întregul rjosiru popor populaţiei, au trăit o lungă
sărbătoreşte astăzi î mp! ini - perioadă de timp sub domi­
rea a 120 de ani de la ac- naţia străină. Dar nu s-au
tul istoric a! Unirii Principa­ împăcâf cu această store de
telor Române, moment cru­ lucruri, ridicîndu-se în nenu­
cial , în dezvoltarea patriei. mărate rînduri la luptă
■Actul de la 24 ianuarie 1859 pentru o viaţă liberă şi in­
a fost legitimat de realităţi­ dependentă. Aici s-a, dezvol­
le fundamentale ale vieţii tat şi tradiţia convieţuirii
populaţiei ce trăia în jurul paşnice şi luptei comune Staţia de salvare a X.M. Paroşeni. Aspect de la verificarea aparaturii de salvare. Foto : VIRGIL ONOIU
arcului carpatic — unitatea pentru libertate socială şi
de neom şi de limbă a ro­ naţională a românilor, ma­
mânilor din toate provinci­ ghiarilor, germanilor şi celor- l AUTOCONDUCEREA MUNCITOREASCĂ ÎN ACŢIUNE
ile ţării, amploarea şi per­ lalfe naţionalităţi, aşa cum
manenţa legăturilor dintre s-a demonstrat în cazul răs­
acestea, comunitatea de via­ coalei de la Babîina, a lui
ţă ' economică şi culturală, Gheorghe Doja, răscoala ţă­ Angajare unanimă, hotarîre fermă pentru a da
identitatea intereselor tutu­ rănească condusă de Horea,
ror fiilor aceluiaşi unic Cloşca şi Crişan, sau parti­
popor. ciparea naţionalităţilor în
Istoria noastră a consem­ lupta antiotomană a oştilor patriei cit mai mult cărbune
nat ca primă exprimare a conduse de Mircea cel Bâ-
Ideii de unitate naţională u- trîn, lancu de Hunedoara,
nirea Ţării Româneşti, Mol­ Ştefan cel Mare, Vlad Ţepeş, Intr-un climat do lucru unor condiţii do securitate
dovei şi Transilvaniei în- Petru Rares, Mihai Viteazul concret, de înaltă respon­ Adunarea generală a oamenilor mai bună a muncii în
tr-un singur stat, sub dom­ şi alţii. sabilitate şi exigenţă mun­ subteran. Faţă de produc­
nia glorioasă a lui Mihai • Primul război mondial im­ citorească, ieri s-a desfă­ muncii de ia l M. Lupeni ţia medie zilnică realizată
Viteazul de la 1599—1600 perialist, ascuţirea contra­ şurat la mina Lupeni adu­ în primele 8 luni ale anu­
Chiar dacă a durcvt puţin, dicţiilor orînduirii capitaliste narea generală a oamenilor lui trecut, în luna noiem­
realizarea marelui voievod a au dus la o creştere fără muncii — forul suprem de de partid Petroşani, Alexan­ nerilor de secretarul gene­ brie aceasta a fost mai
devenit pentru generaţiile precedent a luptei popoare­ autoconducere muncitoreas­ dru Toadcr, adjunct al mi­ ral al partidului, tovară­ mâre cu 689 tone, în de-
ce s-au succedat un simbol lor asuprite pentru elibera­ că al întreprinderii —, ca­ nistrului minelor, petrolu­ şul Nicolae Ceauşesou, de .cembrie cu 910 tone, iar
şi un îndemn la luptă ne­ re şi unitate naţională. Vic­ re a analizat activitatea lui şi geologiei, Corvin a spori producţia de căr­ în luna ianuarie cu 1069
curmată pentru unitate şi toria Marii Revoluţii Socia­ desfăşurată în vederea în­ Smărăndescu, secretar al bune a ţării. Sînt conclu­ tone de cărbune cocsii'ica-
independenţă naţională. liste din Octombrie a dus la deplinirii planului şi an­ Uniunii sindicatelor clin dente rezultatele obţinute bil. In perioada care a
Unitatea naţională a fost nimicirea imperiului ţarist, gajamentelor pe anul 1978 ramurile minieră, energie de colectivul minei mai trecut din acest an, planul
de asemenea un ţel major iar sub loviturile puternice şi a dezbătut măsurile ne­ electrică, petrol şi geolo­ ales în ultima perioadă, a fost depăşit în medie cu
ol tuturor mişcărilor sociale ale popoarelor s-a prăbuşit cesare realizării sarcini­ gie, Vasile Oghcrlaci, di— cînd organul de conduce­ 353 tone/zi, realizîndu-se
•ale românilor în perioada şi imperiul habsburgic, pe lor ce revin colectivului rector general al Combina­ re colectivă şi-a sporit în acest fel o producţie su­
istoriei moderne. La un an ruinele căruia s-ou ridicat ■minei în cel de-al 4-lea an tului minier Valea Jiului. mult preocupările pentru plimentară de 5 700 tone
după înăbuşirea revoluţiei state naţionale independen­ al cincinalului. Colectivul de muncă al asigurarea capacităţilor de de cărbune. Pentru asigu­
de la 1848, Nicolae Băicşs- te. Astfel s-a creat şi statul ■Ba lucrările adună- celei mai mari unităţi pro­ producţie, extinderea me­ rarea capacităţilor de pro­
tu arăta : „Noi românii nu naţionpl unitar român, idea­ nării au participat tovară­ ducătoare de cărbune cocsi- canizării complexe şi folo­ ducţie — condiţie esenţia­
vom putea fi puternici pînă lul de veacuri aj-poporului şii : VIRGIL, TROFIN, ficabil' din ţară, păstrătorul sirea mai deplină a tehni­ lă a realizării ritmurilor
•cînd nu ne vom uni cu toţii român. membru al Comitetu­ unor bogate tradiţii revo­ cii din dotare, organizarea de creştere a producţiei
înfr-unul, şi acelaşi corp po­ Formarea statului naţional lui Politic Executiv al luţionare şi minereşti, ini­ superioară a producţiei şi prevăzute de plan — în
litic". Unirea Moldovei cu unitar român nu a fost efec­ C.C. al P.O.R., viceprim- ţiatorul întrecerii din a- a muncii, utilizarea judi­ anul expirat s-au executat
■fara Românească de la 24 tul unei înfîmpJări şi nici ro- ministru al guvernului, eest an a minerilor din în­ cioasă a efectivului de
ianuarie 1859, cînd au fost ■ du! unei conjecturi favorabi­ Teodor Ilaş, prim-secre- treaga ţară, desfăşoară o muncitori, aprovizionarea 'T.S.R kilometri lucrări de
puse bazele statului român le, o! înţelegerilor de la tar al Comitetului judeţean susţinută şi rodnică acti­ la timp şi în condiţii mai pregătire în cărbune şi
modern .— România — a masa tratativelor, ci — aşa Hunedoara al P.C.R., Cle­ vitate pentru transpunerea bune a fronturilor de lu steril, cu 1 255 metri în
r
fost un moment hotărîtor pe cum sublinia secretarul gé­ ment Ncgruţ, prim-secreţa- în fapte a indicaţiilor şi cru, îmbunătăţirea activi­
'drumul înfăptuirii sfatului néral al partidului nostru, to­ rul Comitetului municipal îndemnurilor adresate mi­ tăţii de transport, crearea (Continuare în pag. a 2-a)
•naţional unitar român. Şl la varăşul Nicolae Ceauşescu
puţină vreme după aceasta, — „rezultatul luptei hofărî-
prip jertfe şi lupte grele, foare .a celor mai largi mase Pin sec(ia clo tuburi CONSFĂTUIRE
poporul nostru a cucerit în ale poporului, un act de pro­ premo a I.1W.C. Dc.va — In
Comitetul
orăşenesc
de
războiul din 1877 indepen­ fundă dreptate naţională". depozitul de tuburi premo pârlii! Lupeni a organizat
denţa de stat a României. în condiţiile creşterii avîn- al aceleiaşi întreprinderi. o interesantă consfătuire
Iar de aici — la multiplii
¡•n Transilvania, românii, tului revoluţionar, în mai beneficiari din judeţ şi din pe tema orientării profe­
care au reprezentat întot­ (ară. sionale a elevilor şi pre­
deauna marea majoritate a (Continuare în pag. a 3-a) gătirea cadrelor necesare
profesiilor de bază din e-
conomia oraşului : mineri,
preparatori, constructori
Actorii amatori hunedoreni în etc. au participat factori
cu munci de răspundere de
competiţia judeţeană a valorilor ZI
Cea mai importantă com­ întrecerea echipelor de va, regia M. Lungeanu), „O
petiţie artistică a anului, teatru, din municipii şi o- problemă de familie“ de malta
Festivalul naţional „Cîn- raşe. Cernute prin sita fa- Virgil Stoenescu (Casa de
itarea României“, a intrat .zelor precedente, finaliste­ cultură a sindicatelor din la întreprinderile şi de la
oraş,
şcolile
mineri,
din
duminică în faza judeţea­ le judeţene au evoluat cu Călan, regia Gh. Alexdi), părinţi ai unor elevi.
nă, debutînd cu întrecerile ambiţie şi talent, ridicîn­ „O noapte cu lună pli­
actorilor amatori. Evoluţi­ du-se de cele mai multe nă“ de O. S. Gomoescu „ÎMPLINIRI
ile numeroaselor echipe de ori la cote artistice apre­ (Casa de cultură Haţeg, re­ Şl PERSPECTIVE”
Ieri, purtători ai cravate­
gia Alexandru Chiriţă), lor roşii cu tricolor din
„Schimbul“ de Aurel Storin oraşul Vulcan s-au îniilnit
(Casa de cultură Bracl, re­ cu activişti ai Comitetului
orăşenesc de. partid. întâl­
gia Dumitru IJîrzea), „A- nirea a prilejuit un viu
dolescentul“ de Floria Lo- dialog pe tema: „Vulcan —
vinescu (Casa de cultură împliniri şi perspective in
■teatru clin oraşele şi comu­ ciabile. cincinalul revoluţiei lehui-
Orăştie, regia Schon Ro-
nele judeţului au demon­ întrecerea a fost deschisă land şi Ioan Vas.iu) „Con­ co-ştiinţifice“'.
strat convingător nivelul la de păpuşari, care au pre­ fraţii noştrii“ de Meheş ZILNIC — 30 KILOMETRI
care se situează arta sce­ zentat piesele „Căsuţa ie­ Gyorgy (Clubul sindicatelor pe cărări de munte
nică hunedoreană a amato­ puraşului“ (Deva) şi „Fata De aproape 10 ani, Ro-
rilor, atenţia do care se moşului cea cuminte“ (Hu­ din I.upcni, regia Kadar mulus Dana csic factor
bucură genul dramatic, nedoara) — ambele în re­ Klara), „Autograful“ de poştal în comuna de mun­
te, niăjeni. Zilnic străbate
preocupările şi eforturile gia Iui Pavel Crişan din Paul Everac (Sindicatul în- pe jos peste 30 de kilo­
ce se depun pentru promo­ Hunedoara. In continuare, văţămînt Simeria, .regia metri, Iegîiul satele intre
Florian Brădeanu), „Piep­
varea teatrului în cadrul au fost prezentate piesele ele, ducînd „Scînlcia“,
..România liberă“, „Drumul
aşezămintelor culturale hu- „Gheorghiţa“ de Paul Eve- turi în calea întunericului“ socialismului“, alte publi­
caţii, scrisori, pensii, man­
nedorene. i rac (Teatrul popular Hu­ de Pctrişor Ciorobea (Ca­ date poştale... Pe cărările
nedoara, regia Aurel Bu­ sa armatei Deva, regia Pe-
Hunedoara. Casa de cul­ munţilor, Homulus Dana Işl
suioc), „Piticul din grădi­ trişor Ciorobea), „Zorile lâ împlineşte cu multă sîrgu-
tură din Hunedoara a găz­ na de vară“ de D. R. Po- inţă îndatoririle muncii sale
duit timp de peste opt ore pescu (Casa de cultură De­ (Continuare în pag. a 2-a) de zi cu zi...