Page 75 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 75
MIERCURI, 24 IANUARIE 1979 Pas. 3
UNIREA PRINCIPA TE LOR ROMÂNE 1979
ZIUÎVÎE
V.
aparţine,
prezentat de
>iu
i'iei
„Unirea Moldovei cu Jara Româneascâ — rod al luptei duse
de masele populare, de cărturarii patrioţi ai timpului, eveniment
(materaati-
aplaudat cu simpatie de opinia publică internaţională înaintată —
nbă germa-
a marcat un moment istoric de importanţă crucială în viaţa popo
ronoexpres
educaţie rului român, punctul de plecare în formarea statului naţional
clor patru unitar".
Ia sărituri
pentru NICOLAE CEAUSESCU
laţional
tomâniei“
l
120 de ani de la Unirea Principatelor Române
central al
ocialistc —
Unirea “-opera măreaţă
naţiunea a
tricolor u-
icol TV.
iarnă. Film a întregului popor român.
-artistic TV
programu-
Istoria arată că temeiu a cere libertate dinlăuntnul, veşti, entuziasmul mulţimii
rile Unirii îşi au începutu care este peste putinţă a a fost fără margini. Breşa
rile în vremurile îndepăr dobîndi fără libertate din- vremii relata .că „Poporul
tate ale formării poporului afară, libertatea de sub cu muzica... cu faclele a-
nostru şi că premisele uni dominaţia străină, ci va prinse s-au purtat pe toate Intrarea Iul Mihai Viteazul î» Alba Iulia. (Desen de D. Stoica)
tăţii naţionale — în forme cere libertatea naţională“. uliţele... jucînd Hora Unirii
: C,00 Ra- mai mult sau mai puţin împrejurările istorice au pe la. toate răspîntiile“. A-
nineţii; 7,00 cristalizate — au fost pre determinat ca unirea celor ceştia erau în primul rînd
1,00 Revista
:ripţie în zente în toată perioada e- trei ţări să nu se poată în zecile de mii de cetăţeni
in de ştiri; vului mediu, în ciuda vi făptui concomitent, ca pri care, în zbuciumatele zile
ascultăto- cisitudinilor vremii, care îi mă etapă a acestui proces
in de ştiri; de 22, 23 şi 24 ianuarie,
folclorice; făcuseră pe români să tră înscriindu-se unirea Mol : cînd la Bucureşti au avut
socialiste ; iască despărţiţi în mai dovei cu Ţara Românească. loc dezbaterile Adunării E-
:ci sub tri- multe ţări. Unitatea etnică Datorită voinţei maselor lective, au stat de veghe
;in de ştiri; şi lingvistică a poporului
pionierilor; largi, patriotismului înflă zile şi nopţi în jurul Adu
:ră radio- român, continuitatea vie nării Deputaţilor de pe
a de ştiri ; ţuirii sale pe acelaşi teri Dealul Mitropoliei, avînd,
■a folcloru- toriu au intrat în conştiin
De la 1 la prin combativitatea lor, un
invitaţilor ; ţa românilor. Legăturile rol hotărâtor în alegerea lui
; IC,15 Un comerciale, politice şi cul Alexandru Ioan Cuza ca
igură voin- turale dintre cele trei ţări
onatc eco- singur domn al celor două
Jnire-n cu- române, interesele comune Principate.
; 17,00 Bu- pentru apărarea gliei stră O vie impresie a produs
17,05 Odă moşeşti împotriva cotropi
17,25 Ţa- Unirea Principatelor în rîn-
nună; 17,15 torilor străini, au dăinuit dul românilor din Transil
18,00 Orele peste veacuri, tocmai da vania, care se aflau încă
ti in crez, torită conştiinţei unităţii
9,30 Caden- sub dominaţia străină. Ne
O zi intr-o de neam, contribuind la numărate au fost localită
'Ion stop dezvoltarea sentimentului ţile de dincolo de Carpaţi,
de solidaritate dintre ro în care entuziasmul faţă de
mâni. Unirea Moldovei cu Ţara
-Unirea, devenită realita Românească, aşa după cum Ţara. 1 Decembrie 1918. Poporul adunat la Alba lulia hotăreşte unirea Transilvaniei
te pentru prima dată la spunea Al. Papiu Ilarian,
1599—1600 prin mintea cu „era mai mare decât în r~
tezătoare şi sabia biruitoa Principate“. Aceştia sMem
itul liniştit re a voievodului român Mi- Unirea Principatelor Ro \
zclor (film
itria) ; Rc- hai Viteazul, a constituit o mâne a avut ample şi pro în cuget
ricire (Ar- pildă mereu vie pentru ge funde consecinţe de ordin U n i r e a
1A : Oraşul neraţiile ce au urmat. cărat şi înaltului simţ po politic, economic şi social,
ra) ; Mă Incadrîndu-se firesc în, şi-n simţire
Ia Erimo litic al celor mai înaintaţi dar în primul rînd a pus
i navală conştiinţa socială a epocii, fii ai poporului, în situa bazele statului naţional ro Urcăm pe verticalele socia
tructorul) ; ideea de emancipare a ro ţia cînd Conferinţa puteri mân modern, centralizat, Flacără neîntreruptă, faptă şi iubire,
.cel bleste- mânilor s-a înscris la loc lor europene ce a avut loc lismului şi comunismului din
(Unirca) ; cu un guvern unic şi o a- Luminoasă stea, de ieri, de azi, de miine, adincurile milenare ale unui
ici roşii (7 de frunte în cadrul nume la Paris în vara anului dunare legislativă unică, cu ■Unirea nu-i o trecătoare amintire, epos eroic şi baladesc, ilumi
om eu idei roaselor mişcări antifeuda 1858, nu a ţinut seama de o singură administraţie şi nat de înţelepciunea şi cre
PENI: Or- le sau antiotomane. In pro Unirea ESTE, Unirea ne RAMiNE.
;ă (Cultu- dorinţa de unire a româ o singură armată. Ea a dinţa intru eternitatea noas
'.or revolu- gramul răscoalei de sub nilor, aceasta se realizează constituit o adevărată pre Am fost uniţi şi fi-vom viaţa toată, tră a marelui Burebisla, cti
csc); VUL- conducerea lui Horea, Cloş prin alegerea ca domn al misă în lupta poporului
t — seriile ca şi Crişan, de la 1784— Moldovei şi Ţării Româ Ne simţim eroii de aproape, torul primului stat dac cen
i; LONEA: pentru cîştigarea indepen Patria cîndva gîndită şi visată, tralizat şi independent, sculp
or (Minc- 1785, planurile răsculaţilor neşti a lui Alexandru Ioan denţei în 1877. , j taţi in trupul gliei asemenea
Star — se- de a se adresa moldoveni Cuza. Avînd în vedere Adevărata libertate so Se-nalţă peste munţi, păduri, cîmpii şi ape. Carpaţilor şi veşnicului Da-
iresc) ; A- lor şi muntenilor pentru a- sprijinul pe care masele îi 1
:ul echipei cială şi naţională pentru Sîntein prezent şi sînlem viitor, nubius, cu visul şi cugetul
icitoresc) ; jutor, pot fi luate pe drept dăduseră alegerii sale ca care au luptat strămoşii Parcurgem drum de libertate, drum biruitor, arcuite către înălţimile vii
l lui Mac- cuvînt intenţii de unire a domn al Moldovei, Alexan noştri a devenit o realitate torului, ne regăsim aceiaşi in
:-ii (7 no- Transilvaniei cu celelalte dru Ioan Cuza arăta în ju abia în zilele noastre, cînd, Unirea o simţim cu-ntreaga-ne fiinţă,
: Să nu Columna lui Traían, Monu
xist (Stea- ţări române. Idealul unirii rământul depus cu prilejul aşa cum arăta tovarăşul Unirea ne e muncă, ne este conştiinţă. mentul de la Adamclisi, da
ABARZA : a constituit un ţel al revo învestirii cu prerogativele Nicolae Ceauşescu, „Socie nele şi cástrele răspinăite
a Kathari- luţiei din 1848, găsindu-şi o domniei: „...voi păzi cu tatea socialistă a creat co Flacără neîntreruptă, faptă şi iubire,
U); ORAŞ- clară exprimare în progra pretutindeni, de la porţile
tă (Patria); sfinţenie drepturile şi inte munitatea reală de interese Luminoasă stea, de ieri, de azi, de miine, senine ale Pontului Euxin
>ate ceasul mele revoluţionarilor mol resele patriei...“. a tuturor cetăţenilor, fără pină in Ardeal, Banat, Mun
.GIU-BĂI : doveni. In strădania sa de Odată cu alegerea lui deosebire de naţionalitate Unirea nu-i o trecătoare amintire,
femeie — Unirea o TRĂIM, Unirea ne RAMiNE. tenia şi Moldova — mărturii
sa de cul- a menţine vie flacăra luptei Alexandru Toan Cuza ca sau rasă, le-a asigurat înnobilate de singele jertfe
Cine pentru binele poporului, domn al Ţării Româneşti, drepturi şi posibilităţi ega lor, numite să grăiască pos
(Popular; , Nicolae Bălcescu prezicea el a fost proclamat oficial le de afirmare şi dezvol MIRON TIC
rtfi-ţiJadi- că revoluţia viitoare a ro domn al Principatelor U- tare...“. terităţii despre perenitatea,
Intoarcere latinitatea, spiritul şi cinstea
cultură) ; mânilor „nu se va mărgini nite, şi la aflarea acestei Prof. ION FRĂTILĂ unui popor al cărui legiti
•arca ora-
seriile I-II mă vocaţie pentru libertate,
: Ultimul unitate şi neatirnare i-a de
— seriile (Urnmro din pag. 1) paşnice, pe calea tratative finit consecvent personalita
TELIUC : tea.
egem (Mî- La aniversarea Unirii — uniţi lor.
,1921 s-a creat Partidul Co Aniversarea de astăzi a Deceba!, Tapae, Basarabii,
munist Român — eveniment celor 120 de ani de la rea Mihai Viteazul la Călugăreai
de o mare însemnătate pen în gînd şi faptă în jurul partidului lizarea Unirii Principatelor şi Alba Iulia sînt iot atilea
tru dezvoltarea ulterioară a Române are loc în condiţiile adevăruri şi sacrificii încrus
societăţii româneşti. Ridicând transformări revoluţionare, lui. Astfel, în primii trei ani gresul al Xl-lea şi de Confe cînd întregul nostru popor tate in coloana genetică a
pe o treaptă superioară parcurgînd mai multe etape ai actualului cincinal s-a- a- rinţa Naţională ale partidu se pregăteşte să întîmpine neamului, ceasul sfint al is
ferii loto toriei noastre a fost ceasul
1979 : tradiţiile de luptă pentru li istorice : a fost instaurată sigurat dezvoltarea indus lui. România situează pe cu noi şi remarcabile succe
bertate şi dreptate socială, puterea revoluţionar-demo- triei noastre socialiste în- primul plan al politicii sale se împlinirea a 35 de ani de Unirii Moldovei cu Ţara Ro
48, 23, 70, mânească* ceas în care a fost
2, 36, 33, împotriva exploatării, pentru cratică, au fost răsturnate tr-un ritm mediu anual de externe dezvoltarea multila la înfăptuirea insurecţiei na
independenţă şi suveranitate clasele exploatatoare şi a 11,2 la sută, obţinîndu-se o terală a relaţiilor cu toate ţionale armate antifasciste şi ales Domn în ambele capitale
•a 66, 89, naţională, marile confruntări triumfat revoluţia proletară ; producţie industrială supli statele socialiste, cu ţările î-n anfiimperialiste din August ale Principatelor, acelaşi Ale
1, 60, 19,
revoluţionare desfăşurate sub poporul a construit şi con mentară de circa 60 mi curs de dezvoltare, ne 1944, şi cel de-al Xll-Iea xandru Ioan Cuza, acest bun
III-a : 68, conducerea Partidului Comu solidat orînduirea socialistă liarde lei (din care 2,9 mi aliniate, cu toate statele lu Congres al partidului, eve român. Se va vorbi din a-
nist Român, printre care gre trecînd la făurirea societăţii liarde lei de către judeţul mii, indiferent de orînduire niment măreţ ce va trasa o- cest binecuvintat Iantiar, de
IV-a : 45, spre România aici în jurul
vele minerilor din 1929 din socialiste multilateral dez nostru) ceea ce oferă sigu socială, avînd la bază prin biectivele continuării operei
r-a : 59, Valea Jiului, ale ceferiştilor voltate. in acest cadru, pen ranţă că pe întregul cinci cipiile respectării indepen de edificare a societăţii so Carpaţilor, despre un popor
şi petroliştilor din 1933, s-au tru prima oară şi-a găsit re nal vor putea fi depăşite denţei şi suveranităţii naţio cialiste multilateral dezvol care prin forţa sa spirituală
înscris pe veci în carteq de zolvarea justă, în spiritul prevederile iniţiale de circa nale, egalităţii în drepturi, tate şi înaintării României s-a dovedit peiste veacuri de
aur a mişcării revoluţiona materialismului dialectic şi 100 miliarde lei. Şi în agri neamestecului în treburile spre comunism. Prin munca restrişte — liber.
re din România. istoric problema naţională, cultură au fost obţinute pro interne, avantajului reciproc, eroică a întregului nostru Unirea de acum 120 de ani
Victoria insurecţiei naţio realizîndu-se deplina egali ducţii superioare, care de nerecurgerea la forţă sau la popor, slrîns unit, la gînd şi a consfinţit nu numai o as
nale armate antifasciste şi tate în drepturi a tuturor ce păşesc cu mult recoltele din ameninţarea cu forţa. Pre faptă în jurul partidului, a piraţie, ci şi o realitate. Apo
anfiimperialiste de la 23 Au tăţenilor patriei fără deose perioada corespunzătoare a ocupată permanent de în secretarului său general, to geul Unirii l-am trăit sub
gust 1944 a marcat începutul bire de naţionalitate. cincinalului precedent. făptuirea securităţii şi cola varăşul Nicolae Ceauşescu, soarele Dreptăţii, odată cu
unei noi epoci în dezvolta Sărbătorim cea de a 120-a întreaga activitate a borării în Europa, România România socialistă va marca insurecţia din August 23. O
rea societăţii româneşti, des- aniversare a Unirii Principa României pe plan extern a- acordă o atenţie deosebită noi şi importanţi paşi în Dacie eternă — România de
chizînd poporului român per telor Române în condiţiile duce noi şi elocvente con problemelor dezarmării, de dezvoltarea forţelor sale de azi şi de miine — îşi dăltu-
spectiva făuririi unei vieţi remarcabile obţinute de po firmări ale consecvenţei cu mocratizării relaţiilor ■ inter producţie, ridicarea bunăstă ieşte destinul însorit de me
noi, demne şi independente, porul nostru în transpune care partidul şi statul nos naţionale, stingerii focarelor rii materiale şi spirituale a losul doinelor şi puritatea
tnfr-o perioadă de aproape rea în viaţă a măreţului tru acţionează pentru trans de conflict existente în lu maselor, întărirea indepen dorului, cu blindeţe, cu fer
trei decenii şi jumătate, program elaborat de Con punerea orientărilor funda me, soluţionării diferendelor denţei şi suveranităţii naţio mitate, cu trudă, cu eroism.
România a cunoscut uriaşe gresul al Xl-Iea al partidu mentale stabilite de Con- dintre state prin mijloace nale. DUMITRU DEM. IONAŞCU
