Page 77 - Drumul_socialismului_1979_01

Proletari din toate ţările uniţi-vă !

Cooperaţia meşteşugărească in

lata unui salt imoortant pentru

dezvoltarea prestaţiilor de servicii

[ Convorbire cu tovarăşul GHEORGHE CERNĂIANU,
vicepreşedinte al U.J.C.M.
aniversării Unirii
— Deşi, cum vă spu­ lui precedent, producţia
neam cînd v-am propus a- marfă cu 6,2 la sută, li­
cest dialog, discuţia noas-. vrările către fondul pieţei Pîiflcipalelir i
tră vizează anul 1979, vă cu 3,3 la sută, exportul cu
rugăm, tovarăşe vicepre­ 2,2 la sută, desfacerea prin
şedinte, să vă referiţi la a- unităţi proprii cu 12,9 la Româna j
nul recent încheiat, pre- sută, iar prestările de ser­
zentîndu-ne bilanţul ce l-a vicii către populaţie cu
raportat cooperaţia meşte­ 48,3 la sută ! • In incinta Filialei '
şugărească hunedoreană. — Am reţinut această Deva a Arhivelor stalului I
— 1978 a fost un an rod­ creştere masivă a prestări­ s-a deschis expoziţia „120 \
nic pentru cooperatorii lor şi vă rugăm să o deta­ de ani dc la unirea Prin- 9
C.S. Hunedoara — C.T.E. 3 întreţinere : Lucrători cu munci dc răspundere stabilesc
noştri în sensul că s-a în­ liaţi. într-o unanimitate de păreri măsuri pentru recuperarea aburului tehnologic. cipatelor Române“. In J
registrat o dinamică în­ — Cum se poate uşor Foto : N. NEGRU expoziţie sînt prezentate »
semnată, iar majoritatea constata, toţi indicatorii de documente şi fotografii 1
indicatorilor de plan au plan cresc, însă prestările care oglindesc aportul ma- ţ
fost depăşiţi. Iată, planul de servicii către populaţie selor populare — ţărani, |
producţiei globale a fost au o dinamică foarte mare. În întreprinderile miniere din Yclea Jiului meşteşugari, lucrători, tir- «
depăşit cu 4,6 la sută (rit­ Ceea ce înseamnă că în goveţi, cărturari — la rea- 9
mul de creştere a fost de 1979, ele vor fi indicatorul Uzarea marelui act de la 24 '
11,5 la sută), cel al produc­ care trebuie să stea în ianuarie 1859, care a pus |
ţiei marfă cu 1,6 la sută centrul atenţiei noastre. Creşte neîncetat producţia de cărbune bazele statului naţional J
(•creştere — 11,6 la sută), la Fapt cît se poate de firesc, român modern. (Sa remar- j
capitolul livrări către fon­ dacă ţinem seama că a a- întrecerea socialistă a ţiatorul chemării la între­ tor care a lansat chema­ că în expoziţie un docu- '
dul pieţei realizările au sigura servicii multe şi di­ minerilor din Valea Jiului, cere în acest an către toţi rea la întrecere către toate ment original privind tre- 1
întrecut cu 5,4 la sută sar­ verse populaţiei este prin­ care a debutat cu rezulta­ minerii ţării, care a reali­ sectoarele miniere din Va­ cerea lui Ah xandru loan J
cinile revenite, în vreme cipala îndatorire a coope­ te fructuoase la începutul zat în ziua respectivă un lea Jiului. în ziua de 23 ia­ Cuza prin D '.va !) ® Sub |
ce exportul a fost depăşit raţiei meşteşugăreşti, pre­ acestui an, se desfăşoară plus de producţie de 518 nuarie, sectorul IV a reali­ egida Casei judeţene a I
cu 3,6 lg sută. Cea mai di­ cum şi de realitatea că sub semnul unui entuziasm tone de cărbune cocsifica- zat suplimentar sarcinilor corpului dldi etic, la Deva J
namică creştere — de 18,9 ţara noastră a ajuns în- tot mai puternic, exprimînd bil, prin care ridică la de plan 351 tone de căr­ a fost organizat un sim- |
la sută — s-a obţinut la tr-un stadiu de dezvoltare hotărîrea tuturor colecti­ 6 521 tone de cărbune bune, ridicînd la 4 800 to­ pozion consacrat eveni- s
prestările de servicii către care permite şi solicită velor de muncă din a- plusul de producţie obţinut ne plusul de producţie în­ meniului de la 24 ianua- j
populaţie, principalul indi­ progresul rapid al acestui dîncurile acestui important de întreaga întreprindere registrat de acest colectiv rie 1859, la care au parii- *
cator al cooperaţiei meşte­ sector. Retribuţiile vor bazin carbonifer al ţării de de la începutul acestui an. de la începutul anului. Din cipat cu lucrări profesori j>
şugăreşti, materializîndu-se creşte mereu, în 1979 ur- a întîmpina marile eveni­ In cadrul acestei între­ cadrul sectorului, se evi­ şi cercetători din Deva, 8
astfel indicaţiile conduce­ mînd a se trece la etapa a mente ale anului cu succe­ ceri entuziaste şi fructuoa­ denţiază pentru conştiincio­ Hunedoara şi Sarmizege- J
rii partidului nostru de a Il-a a majorării acestora, se deosebite în sporirea se, minerii de la Lupeni zitatea, dăruirea în muncă, tusa. • La Clubul sindi- ţ
spori volumul şi gama ser­ populaţia are realmente producţiei de cărbune. sînt urmaţi în hărnicie şi în buna organizare şi utiliza­ cotelor din Simeria, sim- >
viciilor puse la dispoziţia nevoie de servicii cît mai In cursul zilei de 23 ia­ realizări de către cei din rea deplină a tehnicii mo­ pozionul „120 de ani de 8
populaţiei. Toate aceste re­ diverse. Tocmai de aceea, nuarie a.c., în Valea Jiu­ Petrila, cu un plus de pro­ derne din dotare, brigăzile la unirea Principatelor J
zultate sînt rodul muncii accentul se pune Joe acest lui s-a realizat cea moi ducţie de 1 511 tone, de la conduse de Vdlentin Tofa- Române — act istoric da |
conştiincioase, plină de indicator, ştiut fiind că pe mare producţie zilnică pe începutul anului, şi de că­ nă, cu un randament de 17 o deosebită importanţă in '
responsabilitate a lucrăto­ măsura dezvoltării unei bazin din acest an şi din tre cei de la Uricani, cu tone pe post, faţă de nor­ contemporaneitate", a fost J
rilor cooperaţiei meşteşu­ ţări serviciile capătă o în­ anul trecut, exfrăgîndu-se 330 tone de cărbune. ma de 10,2 tone pe post, urmat dc un program ar- ]
găreşti care, mobilizaţi de semnătate tot mai mare. 30 540 tone de cărbune. In Solicitat telefonic să Constantin Lupulescu, cu tistic. *
organizaţiile de partid, — Prevederile, în special ziua respectivă, 7 din ce­ relateze despre succesul 16 tone pe post faţă de O fn zona Bradului — I
şi-au pus hărnicia şi talen­ cele de la capitolul pres­ le 10 întreprinderi miniere colectivului mînei Lupeni 9,5 tone pe post cît are la Blăjeni, Buceş, Baia de '
tul în slujba traducerii în tări servicii, sînt mobiliza­ ale Văii Jiului şi-au reali­ din ziua de 23 ianuarie planificat, loan Sălăgeon, Criş şi în alte comune au I
viaţă a sarcinilor stabilite toare. In ce direcţii se va zat şi depăşit planul, mine­ a.c., zi în care s-a desfă­ cu 10 tone pe post faţă de loc spectacole evocatoare, '
de conducerea partidului acţiona pentru îndeplinirea le Lupeni, Petrila, Uricani, şurat şi adunarea genera­ planul brigăzii de 8 tone recitaluri de poezie şi >
si statului ■ nostru în secto­ lor ? Aninoasa, Livezeni, Vulcan lă a oamenilor muncii pe pe post. montaje literar-muzicale 8
rul prestărilor de servicii — In momentul de faţă şi Paroşeni înregistrîrvd îm­ întreprindere, tovarăşul loan Aceste rezultate atestă sub genericul „Uniţi în 7
către populaţie. se pregătesc adunările a- preună un spor de produc­ Predoşan, secretar adjunct dăruirea şi hotărîrea mi­ cuget şi-n simţiri". Câmi- |
—- Succesele anului 1978 nuale ale cooperatorilor şi ţie de 1 235 tone de căr­ al comitetului de partid ai nerilor din Lupeni, din nul cultural din Blăjeni *
■au fost mult mai multe, şi e perioada cînd se defini­ bune. I. M. Lupeni, a subliniat toată Valea Jiului de a a găzduit un emoţionant |
în ce priveşte calitatea ac­ tivează planurile de mă­ Cea moi mare depăşire că cele mai bune rezultate munci mai bine, de a da recital de poezie, la a '
tivităţii etc., şi nu le pu­ suri menite a asigura în­ de plan a fost obţinută de au fost obţinute de colec­ ţării cît mai mult cărbune cărui reuşită au colaborat 1
tem enumera pe toate. De deplinirea cifrelor pe 1979. colectivul I.M. Lupeni, ini­ tivul sectorului IV — sec­ cocsificabil şi energetic. Susana durea, Zoiţa Mar- s
aceea, vă propunem să vă Ceea ce vreau să remarc cu, Dan Jurca, Delia Pă- |
referiţi la anul în care am este faptul că specialiştii trui, şi care a fost urmat "
păşit de curînd. Ce preve­ noştri, conducerile coope­ de un program artistic, |
deri sînt stabilite pentru rativelor, toţi cooperatorii ÎN INTERIORUL ZIARULUI : susţinut de elevii şcolii 8
1979 ? analizează cu foarte multă • întărirea rîndurilor partidului — sarcină perma­ I.C. Orăştie, sculărie : din localitate. '
atenţie resursele de care Rectificatorul Constan­ • „Hai să dăm mină J
— Evident, cooperaţia' nentă, de înaltă răspundere comunistă
meşteşugărească hunedo­ dispun şi le înscriu în pla­ • Biblioteca şcolară — integrată activ în procesul tin Stoica, muncitor con­ cu mini". Sub acest ge- s
reană va cunoaşte o dez­ nurile M.T.O. Ce vă * pot instructiv-educativ ştiincios, bine pregătit neric s-a desfăşurat un |
voltare continuă. Astfel, spune acum este că pentru • Abuzul şi favoritismul alterează relaţiile dintre profesional, la locul său reuşit montaj muzical-li- J
producţia globală va creş­ TR. BONDOR oameni dc muncă. terar la Şcoala generală I
te cu 5,4 la sută, în com­ • Brad : Argumente pentru o rezolvare aproape nr. 2 din Hunedoara, la «
completă
paraţie cu realizările anu­ (Continuare în pag. a 2-a) Foto : VIRGIL ONOIU (Continuare în pag. a 3-a) |
Chiar şi în secţiile fruntaşe oamenii spun eă

se poate munci şi mai bine

In pas cu majoritatea u- caje din marmură au avut cadrul adunării, au eviden­ clpal Adam Todor, secre­
nităţilor economice clin cea mai însemnată contri­ ţiat însă certe posibilităţi tarul comitetului de partid
judeţul nostru, întreprin­ buţie la realizările amin­ de îmbunătăţire a activi­ din întreprindere — situa­
derea „Marmura“ Simeria tite, ca urmare a preocu­ tăţii chiar şi în comparti­ ţie în care firesc era ca re­
a încheiat cel de-al treilea părilor deosebite pentru mentele citate în darea zultatele să nu difere prea
an al cincinalului eu un mult de la un sector la al­
bilanţ reuşit, valoarea pro­ tul. Şi ■ totuşi, comparînd
ducţiei nete realizate peste AUT0C0NDUCEREA activităţile depuse la cele
■plan ridieîndu-se la mai două ateliere de frunte —
mult de 5 600 000 lei. în dale mozaicate şi respectiv
principal prin depăşirea MUNCITOREASCA ÎN ACŢIUNE placaje din marmură —
■productivităţii muncii şi a constatăm deosebiri eviden­
nivelului planificat al pro­ utilizarea raţională a ma­ de seamă ca exemplu în ţe în ce priveşte realizările,
ducţiei fizice. După cum a teriei prime, exploatarea ce priveşte realizările obţi­ în favoarea primului ate­
•rezultat şi din adunarea intensivă a utilajelor teh­ nute. „Se poate spune că lier (deşi ou rezultate bu­
generală a oamenilor mun­ nologico şl ridicarea cali­ în anuj trecut a existat o ne a muncit şi colectivul
cii de la secţia Simeria a tăţii produselor. mai bună corelare a ca­ de la placaje). Şi această
întreprinderii, colectivele Spiritul de autentică a- pacităţilor de producţie cu
naliză a muncii depuse, de sarcinile de plan în mai SABIN IONESCU
atelierului de dale mozai- obiectivitate în abordarea toate sectoarele de produc­
cate şi atelierului de pla­ acesteia în dezbaterile din ţie — arăta maistrul prin- (Continuare în pag. a 2-a)