Page 79 - Drumul_socialismului_1979_01

@ JOI, 25 IANUARIE 1979
i'nii. S

Biiioîeea şcolară - Integrată activ „Vă scriu, pentru că altă ceasta cerere, tovarăşul s
lUNE posibilitate de a vă pune Viorel Răceanu, prim-vice- \ CORECTITUDINE
la curent cu anumite ne­
preşedinte al Consiliului
reguli ca se manifestă în popular municipal ne spu­
Io procesul Instructiv-educativ cadrul unităţii în care îmi nea : „E una din cele cir­ \ Zi de lucru obişnuită. \
desfăşor activitatea nu am“. ca 200 de cereri pentru
\ La librăria „Gheorghe
Aşa işi începe scrisoarea schimbarea condiţiilor de l Lazăr“, din bulevardul .
un om al muncii ce acti­ confort. Noi o vom analiza,
bă rusii Cartea, deşi unul din­ zătoare păstrării cărţilor şi zultate bune, explică si­ vează in cadrul complexu­ ca şi pe toate celelalte, în / Dr. Petru Groza, din De- )
rmisiune tre cele mai vechi conservării colecţiilor de tuarea celor două biblioteci lui spitalicesc Hunedoara, lumina legii. Dacă situaţia 1 va, afluenţa de cumpără- i
câtoi'ii mijloace de informare, publicaţii etc. pe locuri fruntaşe la nivel al cărui nume, la dorinţa familiei respective se înca­ ^ lori era totuşi destul de
îşi păstrează neştirbită va­ Fazele pe localitate, zo­ republican. La Liceul pe­ sa. nu-l transcriem aici. drează în prevederile legii, i marc. La raionul unde j
»li ene. loarea de a modela mintea nă, municipiu şi judeţ au dagogic Deva şi Liceul in­ „lată un mic exemplu“ — o vom soluţiona în limita
studiouri- ieste vinzătoare tovarăşa i
docunien- şi sufletul omului. Iar în reliefat că bibliotecile şco­ dustrial nr. 1 Lupeni, to­ continuă scrisoarea, prin posibilităţilor. Dacă nu se \ Elena Neaga a venit un i
ley contextul actual al dezvol­ lare sînt .dotate cu fondul varăşele bibliotecare au care ni se cere să cerce­ încadrează, îi vom comuni­ i cetăţean şi a solicitat o 1
tl itiroi- tării învăţămîntului, bi­ de carte necesar procesu­ antrenat toţi factorii din tăm cele ce urmează. „A- ca acest lucru ca răspuns * carte. A fost servit repe- ţ
liber, vă blioteca şcolară se înscrie, lui instructiv-educativ, ceea şcoală : conducerea, cadre-. cum vreo 3 luni, l-am su­ la cerere“. In legătură cu ) de. Omul a dat 100 de lei, (,
nat de la serviciu pe tova­
soţul tovarăşei Pop despre
pe drept cuvînt, ca labo­ ce a făcut ca numărul e- le didactice, organizaţiile răşul director al spitalului, care se afirmă că este în­ ^ a luat cartea şi a plecat t
rator general de muncă in­ levilor cititori să depăşeas­ de copii şi tineret, cercu­ aducindu-i la cunoştinţă că cadrat la I.M.H., aceasta i fără să mai ia şi restul. 1
entru co- telectuală. că 80 la sută din totalul rile de elevi, familia. Co­ tovarăşa Pop Georgeia, de nu corespunde realităţii, > Tovarăşa Elena Neagu, '
l marina­ Festivalul naţional „Cîn- populaţiei şcolare. La aces­ lectivele acestor biblioteci la biroul plan-retribuţie be­ soţul ' efecluhul serviciul ^ damonstrindu-şi cinstea şi ţ
ţi 22 tarea României“, ediţia a te rezultate au condus, de­ au fost preocupate de rea­ neficiază de un concediu după-amiaza şi noaptea, ca i corectitudinea, a pus banii l
Ii-a, manifestare a mun­ sigur, şi metodele eficiente lizarea bibliografiei şcola­ medical de 5 zile de la fochist la o centrală termi­ } separat, a informat-o pe
. omagiul de stimulare a interesului secţia O.R.L., dar că apare că a grupului şcolar.
(re cii, a creaţiei — desfăşu­ re ia fiecare obiect de pontată îh perioada respec­ Am văzut pontajul pe ţ colega■ ei despre acest caz ţ
şi parti­ rat cu participarea tuturor pentru lectură, folosite de studiu, de popularizarea tivă. Pleacă directorul in lunile august—decembrie al l şi a rugit-o s-o anunţe i
tele inuzi- creatorilor de bunuri ma­ bibliotecari. Au fost orga­ cărţii social-politice, a căr­ l cind vine omul după bani. }
patriotică teriale şi spirituale — cu­ nizate, de asemenea, ac­ ţii tehnico-ştiinţifice şi pe­ ) lată dar fapte care vor- )
iră prinde în bogatul şi va­ ţiuni eficiente în vederea dagogice, de dezvoltarea ^ besc despre ţinută mora- i
: „Ar un formării şi îmbogăţirii bi­ gustului pentru lectură, or­ PPIMIA PWBEîSA ÎN A' i Ui, dc cinste şi coreclitu- /
roilucţie a riatul său repertoriu şi
iidicne, concursul „Cea mai bună bliotecilor personale ale e- ganizând simpozioane, me­ t dine — calităţi ale oame- 1
t prilejul bibliotecă şcolară“. în ca­ levilor prin deschiderea u- se rotunde, seri şi şezători mior muncii.
o a In- nor standuri de carte cu literare, recitaluri de poe­
ă TV drul etapei finale a con­
cursului (faza republicană), vînzare în unităţile de în- zie, întîlniri cu scriitori
Inspectoratul şcolar al ju­ văţămînt, vizite la librării, din judeţ şi din ţară. Efi­
tcogramtr- ABUZUL Şî FAVORITISMUL AlTERLAZA
deţului Hunedoara a avut întîlniri cu scriitori, edi­ cienţa activităţilor educa­
satisfacţia de a fi înscris tori şi librari. tive cu cartea se reflectă
pe lista eîştigătorilor eu La faza judeţeană a con­ în numărul mare de citi­ \
două distincţii de înaltă cursului „Cea mai bună bi­ tori, aproape 100 la sută RUilIlf mmOAMEMI j
apreciere : premiul special bliotecă şcolară“, desfăşu­ din numărul elevilor şi ca­
al C.C. al U.T.C., acordat rat la începutul acestui an drelor didactice. La Liceul ) DE LA ANA LA CAIAFA >
Liceului industrial nr. 1 şcolar, Liceul pedagogic pedagogic o atenţie deose­ concediu şi prin tovarăşa lovarăşei Pop. Pontată zil­
■6,uu Ila- bită se acordă, în activita­ Braicu (şefa biroului res­ nic 8 ore. „Cind aţi avut \ Mecanicul Ion Coşariu, j
iueţ.ii; 7,oo din Lupeni (bibliotecar E- Deva a ocupat locul I, Li­ pectiv — n.n.) obţine re­
10 Revista lena Dobra), şi premiul ceul industrial nr. 1 Lu­ tea cu cartea, formării vii­ concediu medical ?“ — o ^ care locuieşte în blocul <
rul mclo- special al Bibliotecii Cen­ peni şi Şcoala generală nr. toarelor cadre de educa­ partiţie pentru un aparta­ întrebăm. „Prin august“ — i 75, (apartament 27) din \
i ¡de ştiri; toare şi învăţători. Aici a ment cu trei camere, de ne răspunde. „Da ce nu a- ? Micro 15 Deva, are mari l
ascultătc- trale Pedagogice, acordat Li- 4 Deva — locul II, Liceul care cred că nu ar avea păreţi în pontaj ca fiind
t de ştiri. , ceului pedagogie din Deva agroindustrial Geoagiu şi luat fiinţă un cere de bi­ dreptul să beneficieze, căci bolnavă ?“. „Aşa m-am în­ ) necazuri cu starea locuin- J
tul temei- •-.(bibliotecar Olivia Stoica). Şcoala generală Densuş — blioteconomie cu elevii din soţul său, care e student la ţeles cu tovarăşa Braicu, i ţei, îndeosebi cu excesul \
iolcloric ; clasele terminale în scopul Institutul de submgineri, să mă ponteze, pentru că ? de umezeală şi cu frigul. I
diri; 11,05 Iniţiat în cinstea „Anu­ locul III, Liceul „Decebal“
ţări; 11,a) lui internaţional al copi­ Deva, Liceul industrial pregătirii viitorilor biblio­ face cursuri de zi, fiind şi am venit mai repede din t In repetate rînduri a fă- 1
:adio-tv. ; lului“ (1979), concursul a „Aurel Vlaicu“ Orăştie şi tecari din şcolile noastre, încadrat la IM. Hunedoa­ concediul de odihnă“. „Cind \ cui sesizări la constructor t
ştiri; 12,05 Liceul industrial Crişcior cere pe care 11 considerăm ra, dar pe dovada da chirie aţi avut concediul de odih­ i şi la G.I.G.C.L., dar fără l
folclorului antrenat în judeţul nostru apare că nu lucrează. Deci, nă ?“. „In septembrie" (! ?).
. ----- - - - —........... lngmc- i
la 1 la 3; 192 de biblioteci din licee, — menţiuni, prilejuind şi util şi la liceele care nu au în această familie, compu­ Daci, înţelegere pe baza u- ' nici un rezultat. Ingine- i
16,00 Ra- şcoli generale şi primare. un simpozion cu tema : profil pedagogic. Dealtfel, să din soţ, soţie şi mama nei situaţii care urma să ţ ritl Rotaru a promis o re- I
ntece pio- „Rolul bibliotecii şcolare în există posibilităţi ca toate soţiei, care lucrează iot aici aibă loc. Cine-i permite şe­ ( mediere „cind va sosi so- ţ
'elinică şi El a avut drept scop orga­
ricultură ; nizarea funcţională a bi­ dezvoltarea interesului pen­ bibliotecile şcolare să se la spital, intră trei retribu­ fei de birou să facă aseme­ / luţia de la Bucureşti“, (
icertante ; bliotecilor şcolare, cores­ tru lectură al elevilor“, la integreze mai mult în pro­ ţii, dar la chirie sînt de­ nea manevra în afara le­ ) maistrul Călin zice că } ■
ştiri; 17,05 care au participat bibliote­ cesul complex de instrucţie clarate numai două.. Acum, gii ? Ce fel de evidentă se i „nu depinde de mine“, \
17,30 In- punzător cerinţelor de în- despre tovarăşa Braicu. Are ţine in serviciul respectiv
; >18,00 O- văţămînt şi ale muncii po- carii din judeţ. şi educaţie, pe linia pregă­ o fată care, de asemenea, cu privire la efectuarea | tovarăşul Giţ şj o conta- ţ
Interprcţi litico-educative în şcoală, Faptul că în judeţul Hu­ tirii elevilor pentru viaţă. e studentă la seral, pentru concediului ? Favoritism ? i bilă au notat, dar n-au ?
uiar; 20,30 ţ rezolvat nimic. Iată de ce I
ti; 20,40 popularizarea fondului do nedoara activitatea biblio­ Prof. IOACHIM STÂNCIJ că fata a obţinut, prin re­ In toată regula; adică în i copiii trebui- să se culce l
22,00 O zi carte, antrenarea elevilor tecilor şi munca cu cartea inspector şcolar laţiile mamei sale, o ade­ toată neregula.
-5,00 Nor, îr munca cu cartea, crea­ constituie o preocupare la Inspectoratul verinţă precum că lucrează în actele de personal. ' seara tot îmbrăcaţi. Nu r
turn. rea de condiţii corespun­ permanentă, care a dat re­ şcolar ¡udejean ca fierar-betonist pe şan­ Carmen Braicu figurează ^ peste multă vreme blocul 1.
,00 Actua- tier, la I.C.S.H., adeverinţă ca infirmieră la policlinică. i iese din garanţie şi cetă- ^
l România în baza căreia urmează Ce trebuia să facă o infir­ / ţeanul se întreabă : cînd l
formaţia cursurile la institut. Tova­ mieră ? Să fie un sprijin ţ voi termina oare cu plim- *
.'Inscripţii răşa Braicu, ca să aibă „fe­ activ pentru eforturile me­ Î
18,40 Me- tiţa“ lingă ea, o încadrea­ bările de la... Ana la Ca- ’
violonistul dicilor de a reda sănătatea iafa. S
Coordona­ ză in unitatea noastră, pe oamenilor bolnavi ! Carmen
ţi : priori- funcţie de infirmieră“. Braicu nu îndeplineşte o a-
mecanisxn Scrisoarea mai are şi alte semenea condiţie, pentru că
ar; 19,30— elemente, de mai puţină e infirmieră doar pa hîrtie, I LIPSESC BATERIILE |
n. însemnătate pentru ceea ce în realitate făcîndu-şi de
vrem să scoatem în evi­ lucru prin serviciul pe ca- De mai multă vreme
denţă. Rezumînd, un om al ie-l conduce mama sa. Deci în oraşul Brad nu se gă- Î
mujicii ne sesizează un caz iarăşi pe alături de legali­ sesc baterii pentru lan- ti
de abuz combinat cu favo­ tate. l-am prezentat aceste ternă. Zadarnic au încer- V
ritism, aceste două meteh­ nereguli, tovarăşului dr. A-
ne mergînd de regulă mină Icxandru Marinescu, direc­ ma de ovine din cat lucrătorii de la fer- L
lles- r
iu! (Pa- în mină. Cine abuzează, torul spitalului. A ră­ ^ teacăn să procure bai'erii ’
¡5 Avcntu- cine e favorizat ? mas contrariat, pro m iţind ii )
od (Arta); Grupul vocal al clubului „Siderurgistui“ din Hunedoara. o intervenţie categorică ţ chiar şi din alte lotili- ţ
raşui fan- Georgeta Pop este una pentru sancţionarea şi s taţi învecinate. Peste tot l
Mă voi din funcţionarele din sub-
0 (Arta) ; ordinea tovarăşei Braicu. curmarea lor. O aşteptăm. răspunsul a fost acelaşi : i
fork — se- Manifestări omagiale dedkate aniversării Unirii Cercetind lucrurile în ceea Spitalul din Hunedoara este „s-au terminat, aşteptăm j
ructorul) ; o instituţie sanitară de să primim“. In această ţ
:el bleslc- ce o privesc, se cuvine să prestigiu, în care se dă in !
(Uiiirea) ; (Urmate din pag. 1) © In cadrul Combinatu­ pescu şi Tiberiu Mariş du corectăm de la început li­ perioadă bateriile le slnt (
nţă (7 No­ nele afirmaţii din scrisoa­ fiecare, moment o bătălie de mare trebuinţă îngriji- }
ul Poena- lui siderurgic Hunedoara ţinut expunerile „Unirea re. Deţine un apartament tenace pentru recîştigarea torilor de oi pe timp de \
iLUPENI : care au participat nume­ principatelor şi semnifica­ sănătăţii oamenilor, pentru
I). ; VUL- roşi pionieri şi şoimi ai au loc in aceste zile nu­ ţia sa istorică“ şi „Lupta de două camere, împreună salvarea vieţii lor. Un „tra­ ? noapte, la saivane, mai ţ
.— seriile patriei. La realizarea a- meroase manifestări dedi­ cu soţul şi mama sa. A fă­ tament“ curativ se impune i ales cînd trebuie supra- I
? LONEA: cate evenimentului de la pentru unitatea naţională cut doar cerere la Consiliul însă şi la serviciul amintit,
r (Mine- cestui spectacol şi-au-Jlat — permanenţă in istoria popular municipal pentru spre a-l vindeca de boala ^ vegheate fătările. Cind va ?
:f: Star — concursul pionierii din 24 Ianuarie. In acest ca­ a obţine din disponibilităţi­ abuzului şi favoritismului. Ui „umplut“ oare acest V
icitorcsc) ; poporului nostru“, care le consiliului un apartament
ză in l
■enu) t 1, . detaşamentele claselor a dru, la oţelăria nr. 2 şi s-au bucurat de un viu cu trei camere, neavind in TH. MĂRCUŞ ? gol care se semnalează
rest Vil-a (A, B, C) şi a IV-a la secţia I furnale, pro­ interes din partea oţela- ION VLAD i comerţ ?
llil ....'tC- acest sens recomandare din î
rlI (7 NO-/ (A, B, C) ale şcolii. fesorii Ghaorghe Alim- rilor şi furnaliştilor. partea spitalului. Despre a- ziarist colaborator
1 Să nu
ai exist
rURABAR-
jierdută a
(Minerul);
ii meu — Consumatorii de apă. din ciente spre a mai permite portat a coborît de la me­ costul unei asemenea in­
ia) ; Apoi oraşul de pe' Crişul Alb nu să se consume din ele şi dia de 240 000 lei, cît este tervenţii.
tda © A- pe judeţ, la 180 000 lei pe în acest ansamblu bun
lin Hooil se pot lăuda cu un consum în scopuri industriale, noi
iGIU-BAI : de apă prea mare. Prin in­ am luat măsurile necesare litru. Sîntem informaţi că am depistat şi cîţiva risi­
femeie — vestiţiile destinate alimen­ pentru a elimina aceste anul acesta, pînă la 1 mai, pitori de apă. Administra­
de cunu­ ţia pieţei de alimente a
ne nu ris- tării cu -apă a oraşului consumuri, astfel că ceea autoşervice-ul preluat de
(Popular) ; realizate pînă acum, li se ce dau puţurile de la Criş­ E.G.C.L. de la fosta între­ unul dintre aceştia. Auto­
storul şi asigură în medie un con­ cior este apă destinată con­ ; prindere de industrie lo­ gara oraşului e altul. Aici,
4.: Intoar- Brad Argumente pentru cală, va avea şi el sursă robinetul principal de la
de cultu- sum de 270 litri pe om şi sumului casnic“. La Brad,
¡patrioţilor zi. Deci, sub media de în felul acesta, deocamda­ proprie de apă. grupul sanitar, „reparat“
i; SIME- consum pe care ar permi- tă, nu se poate vorbi despre Am vizitat în Brad eîte- cu cîrpe, lasă să se scurgă
o oraşului o rezosvare va apartamente, spre a în canal sute de litri de
VH (Mure- te-o debitul surselor altor apă ca fiind o problemă.
timul post oraşe, cum ar ii Călanul, Cum s-a reuşit, acest lu­ vedea cum sînt întreţinute apă într-o zi. Chiar în ad­
riile I-Il bunăoară,, sau chiar Deva. instalaţiile interioare. Măr­ ministrarea E.G.C.L. se a-
.ARI: Me­ cru la Brad ? Nu-i nici un aproape completa turisim că se manifestă flă instalaţii ce permit ri­
niţii (Mun- îsfumai că la Brad 270 de li­ secret. Au fost înfăptuite
tri pe om şi zi înseamnă 270 la timp — aşa cum s-a grijă de gospodar faţă de sipirea cu largheţe a apei.
de litri asiguraţi în reali­ cerut — hotărîri mai vechi âceste instalaţii. De fapt, Di.n fericire dijmuitorii a-
tate fiecărui consumator. ale Consiliului popular ju­ du-şi“ comoditatea cu un alţii mai recent, surse pro­ anul trecut prin dispece­ cestui element de confort
Aici, debitul surselor de deţean. Astăzi, nici un con- ' fals argument, oum că în prii de apă. E.G.C.L. Brad ratul propriu, E.G.C.L. a sînt puţini şi sperăm că
sssmsm apă ale oraşului nu mâi sumator industrial de pe subteran, chipurile, nu poa­ s-a bucurat din partea or­ recepţionat de la locatari rîndurile acestea îi vor de­
termina să-şi .pună la punct
este „dijmuit“ de neglijen­ raza E.G.C.L. Brad nu con­ te fi folosită decît apă po­ ganelor locale de foarte un număr de 520 de sesi­
bil pentru ţe, ca în cazul altor oraşe, sumă apă potabilă în sco­ tabilă, consumă fără jenă mult sprijin în rezolvarea zări cu privire la defec­ instalaţiile.
me în ge- de consumuri neraţionale, puri industriale. Chiar şi în aceste scopuri apă din problemelor legate de ali­ ţiuni ale instalaţiilor. înca­ Modul în care am ară­
cerul va- cea destinată populaţiei. mentarea cu apă a oraşu­ drat bine cu personal cali­ tat că a fost tratată la
precipita- de risipă. Fabrica de panificaţie ca- ficat şi piese de instalaţii, Brad această importantă
! ploaie şi Ancheta “ noastră pe a- Y'e în mod obligatoriu tre­ Căci I.M. Barza are surse lui. „Ajută-te să te ajut“ —
va sufla proprii nu numai pentru zice un proverb românesc. dispeceratul a reuşit să re­ problemă a unui oraş este,
.d-vest şi ceastă. temă am început-o buie să consume în pro­ consumul tehnologic, ci şi Şi cei de la E.G.C.L. s-au zolve toate reclamaţiile în credem noi, un argument
•a minimă la Brad, printr-o discuţie cesul tehnologic apă pota­ ajutat pe ei înşişi. Au i'ă- termenul cel mai scurt. E- convingător pentru a de­
•1 grad şi cu tovarăşul Viorel Lupii, bilă şi-a creat surse pro­ de apă potabilă. Uzina de
Kima între prii. întreprinderea minie­ utilaj minier şi reparaţii eut-o cînd s-a pus proble­ xistă desigur şi aici pro­ termina şi pe alţii, să pro-,
leaţă lo- vicepreşedinte al • Biroului de la Crişcior, ştrandul de ma extinderii sursei de bleme. Absenţa pieselor do cedeze la fel.
şi seara executiv al Consiliului ră Barza, care foloseşte apă captare de la Crişcior, cînd schimb pentru bateriile a- Următoarea localizare a
luce polei. popular orăşenesc. în con­ destul de multă la perfora- la Gurabai'za, stadionul a- ou mic cu mare au muncit mestecătoare de tipuri mai acţiunii noastre — munici-
cluzia acestei discuţii, dîn- jul umed, ar putea consti­ sociaţiei sportive „Aurul“,
me în gc- efectiv la amenajarea fil­ vechi reclamă înlocuirea niui Deva.
cer noros. sul ne.spunea: „Cunoscînd tui. exemplu pentru toate la rîndul lor mari consu­ trelor rapide şi astfel in­ eu totul a bateriei, fapt ac­ iON CiOCLEI,
1 tempera-
că sursele de apă potabilă exploatările miniere ale matori de apă, şi-au creat, vestiţia specifică pe litrul ceptat mai greu de unii ALEXANDRU JURCA
ale oraşului sînt insufi­ căror conduceri, „motivîn- unii dintre ei, mai demult, de debit captat şi trans­ locatari, obligaţi să suporte. ziarist colaborator