Page 81 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 81
CONDUCĂTORUL MARILOR „AMFITEATRUL ARTELOR"
Ediţia lunii ianuarie a ma Emozi
nifestării „Amfiteatrul arte
ÎNFĂPTUIRI Şl ASPIRAŢII ALE lor" s-a desfăşurat ieri sca nucr/fra
ra la Casa de cultură din
Deva şi a fost dedicată îm
plinirii a 120 de ani dc Ia
NAŢIUNII NOASTRE SOCIALISTE Unirea Principatelor Româ Ia I.C.S. Hunedoara, Prima
ne. Au colaborat Constantin sa expoziţie dc artă plastică'
Nelcga (editorial), Mircca se înscrie cu succes în edi
întreaga noastră naţiune a Din ansamblul armonizat Bele şi Aurelian Sîrbu (e- ţia a Il-a a Festivalului na
seu), loan Cârjoi (plastică), ţional „Cintarea României“.
păşit în cel de al patrulea al orientărilor strategice ale Cornel Florea (muzică), Du
an al cincinalului 1976—1980 partidului, ale secretarului său mitru Hurubă (proză), Cle
hotărîtă să continue efortul general, se desprinde ca un mente Constandin (folclor). EXPOZIŢIE DE PREZENTARE
susţinut pentru înfăptuirea fir roşu cea cu privire la in A fost prezentat filmul docu
neabătută a orientărilor, o- dustrializarea socialistă, o- mentar „Obiceiuri laice de Reorganizarea unor spaţii
biectivelor şi sarcinilor sta rientare profund revoluţio iarnă“. de expunere şi vînzare ale
magazinului
universal
„Ul-
bilite de Congresul al Xl-lea nară şi de largă perspectivă, TRACTOR NOU pia“ din Deva a creat po
şi Conferinţa Naţională ale decisivă pentru progresul IN DOTARE sibilitatea ca la parterul ma
•partidului. Cincinalul revolu multilateral, pentru moderni gazinului să se organizeze o
ţiei ştiinţifice şi tehnice, cu zarea şi perfecţionarea tutu In aceste zile, cooperativa expoziţie de prezentare a
puternice influenţe asupra ror structurilor economico-so- agricolă din Ostrov şi-a spo mobilei, pe care cumpărăto
rit zestrea tehnică cu încă rii o pot găsi in depozitul
dezvoltării economiei româ ciale ale ţării. O asemenea un tractor nou,. Dispunînd din strada Apuseni, nr. 12.
neşti, cu largi şi profunde orientare fundamentală a fă de peste 100 atelaje şi 5 mij
implicaţii de ordin calitativ cut posibil ca astăzi Româ loace de transport cu trac
in toate domeniile de activi nia să realizeze o producţie ţiune mecanică, unitatea îşi FAZA ZONALA
tate, exprimă în chipul cel industrială de 43 de ori mai acoperă cu forţe proprii vo A FESTIVALULUI
mai complet concepţia parti mare decit în 1938, iar în lumul de transporturi aproa - „CĂLUSERUI.
anului,
în
pe
timpul
tot
dului nostru asupra dezvol producţia agricolă creşterea ceea ce asigură realizarea u- TRANSILVĂNEAN"
tării, concepţie profund şti- să fie de 3 ori. Venitul na nor însemnate economii.
'ţnţifică, integratoare, în care ţional a crescut în acest in La căminul cultural din
se îmbină în mod strălucit terval de circa 13 ori, iar PIROGRAVURĂ Baia de Criş s-a desfăşurat
cerinţele legilor obiective cu veniturile reale ale oameni SI TÎMPLÂRIE o nouă fază zonală a Festi
particularităţile naţionale ale lor muncii au sporit din ARTISTICĂ valului „Căluşerul transilvă
României, precum şi cu as 1950 de aproape 6 ori. Indus nean“. Ca şi în ediţiile pre
„Constructorul“ cedente, artiştii amatori din
Clubul
La
piraţiile cele mai înaintate trializarea s-a dovedit în din Hunedoara s-a deschis o zona Apusenilor au demon
ale poporului nostru, dornic mod convingător jalonul interesantă şi apreciată ex strat şi de data aceasta o
dc afirmare prin elevare fundamental al tuturor poziţie de pirogravură şi tim- virtuozitate deosebită şi mă
multilaterală. schimbărilor şi ale salturilor plăric artistică. Cele peste iestrie interpretativă. Publi
O retrospectivă a evoluţiei calitative din toate sferele 30 de lucrări — din care o cul a aplaudat evoluţia e-
României socialiste, a poli producţiei materiale şi spi mare parte reliefează figuri chipelor de căluşeri de la
ticii sale interne şi interna rituale. La întreprinderea de tricotaje Petroşani, pregătirea ca le proeminente ale istoriei, căminele culturale din Vă-
lişoara, Ţcbea, Musariu (două
lupta poporului nostru pen
ţionale nu este posibilă fără Un obiectiv de cea mai drelor se efectuează din mers. lat-o pe tînăra maistoriţa tru libertate, nealîrnare şi generaţii), Dealu Mare şi Du
recunoaşterea adevărului de mare importanţă îl constituie Deak Ibolya, ajutind-o cu grijă şi înţelegere pe confecţio- unitate — aparţin artistului pă Piatră (trei generaţii),
o rară forţă de convingere preocuparea partidului, a se nera Floricica Lungu In realizarea unui nou produs. amator Vasilc Jitaru, tîmplar Nojag, Certej şi Hondol.
că perioada cea mai fertilă, cretarului său general, pentru Foto : A. LICIU
mai amplă şi mai profundă realizarea unui dialog ne
o formează cea de cind în mijlocit cu poporul, cu ma
fruntea partidului şi statului sele largi de oameni ai
nostru se află tovarăşul muncii, în vederea găsirii Un tînăr colectiv feminin de muncă
Nicolae Ceauşescu, persona celor mai bune căi pentru
litate care întruchipează în progresul şi perfecţionarea
modul cel mai strălucit nă continuă a relaţiilor de pro
zuinţele, aspiraţiile şi virtu ducţie, a structurilor econo îsi croieşte albia afirmării
ţile poporului român. Se mice şi sociale, a activită
cretarul general al partidu ţii organelor politice şi eco
lui, preşedintele Republicii, nomice de decizie, pentru a-
a imprimat dezvoltării Româ şezarea întregului mecanism Pe aceste idei principale — pentru ca lucrurile să mear
niei un dinamism viu, fermi politic, economic şi social pe deşi ele pot ~fi mult mai • „Noi lucrăm Ia tricotaje..." o Recunoştinţă gă din ce în ce mai bine.
tate revoluţionară, consec baza cerinţelor care să ex multe — culese cu prilejul Cele 350 da muncitoare, ma
venţă şi vigoare fără prece prime voinţa naţiunii noas unor deplasări recente în cea partidului, conducătorului iubit • Vîrsta medie a co joritatea calificate aici, la lo
dent, realism ştiinţific, clar tre socialiste. mai nouă unitate economică lectivului — 23 de ani • Aici toată lumea învaţă cul de muncă, eu însămi, în
viziune şi o nestrămutată în din Valea Jiului_ — Între ® 20 de fete creează zilnic modele • Marca fabricii văţăm să muncim şi să în
credere în forţele creatoare In acest cadru se înscriu — calitatea • „Piaţa" a dat note maxime primelor vingem greutăţi, să dobîndim
ale poporului. Sub directa măsurile luate în ultimii ani prinderea de tricotaje Petro produse • Transplant de tradiţie muncitorească • conştiinţă muncitorească. Şi,
sa activitate neobosită parti- în direcţia dezvoltării cerce şani — firul reportajului Sprijin permanent, efectiv, competent.
duf a întreprins măsurile şi tării ştiinţifice şi ingineriei străbate, fără pretenţia de cu toate că vîrsta fabricii se
programele cele mai îndrăz tehnologice, a îmbinării lor a fi spus tot ce se poate măsoară abia în luni — a
neţe, capabile să propulseze cu dezvoltarea de ansamblu spune despre această fabri intrat în funcţiune la înce
naţiunea noastră pe drumul a societăţii, perfecţionarea în- că fără arhivă, născută in a ţinut să ne mărturisească : Jiului. Pentru aceasta le putul lui octombrie 1978 —
făuririi societăţii socialiste văţămîntului, integrarea lui „Dacă 350 de fiice şi soţii de mulţumim din suflet". avem mulţumirea că facem
si comuniste. De aceea el se organică cu cercetarea şi bazinul carbonifer de pe cele mineri din Petroşani şi din Şi, cum este firesc, într-o paşi înainte...
bucură, pe bună dreptate, producţia, cele cu privire la două Jiuri, activitatea tînă- împrejurimi avem astăzi un întreprindere tinără lucrează Intr-un colţ de hală, im
de sentimentele cele mai instaurarea echităţii şi drep rului său colectiv, aflat la loc de muncă şi un cîştig a- oameni tineri, inimoşi, liotă-
înălţătoare ale poporului ro tăţii în relaţiile sociale, in- început de drum, care abia sigurat, aceasta se datoreşle riţi să înveţe şi să munceas propriu numit încă, la aceas
mân. stituţionalizarea cadrului de îşi croieşte albia afirmării. partidului, iubitului nos că. Vîrsta medie a colecti tă oră, atelier, 20 de tinere
Secretarul general al parti mocratic de manifestare a Întrebate, deunăzi, ce me tru conducător, tovarăşul creează zilnic modele. De
dului nostru, concepînd ma rolului de conducător al cla serie au, cîteva tinere din vului Întreprinderii de trico tricotaje, bineînţeles. Pentru
terialismul dialectic şi isto sei muncitoare în societate, Petroşani, abia trecute de Nicolae Ceauşescu, care ve taje Petroşani este de numai copii, femei şi bărbaţi. Ştiin
a democraţiei largi de masă
ric ca o ştiinţă în perma- pragul majoratului, au răs ghează cu consecvenţă şi 23 de ani. Aceasta nu con ţa şi imaginaţia lor se mate
mentă devenire, deschisă, în conducere. Aşezarea şi puns Concis şi cu cea mai deosebită grijă la munca şi stituie însă un impediment rializează apoi la maşinile de
reaşezarea activităţii orga
militează cu consecvenţă nismelor şi structurilor pe la viaţa minerilor şi a fami în calea unei munci ordona tricotat şi confecţionat — ma
pentru aplicarea lui creatoa firească fnîndrie posibilă : liilor lor, la bunăstarea ge te şi a obţinerii unor rezul
re, ţinîndu-se seama de baze noi, în viziunea parti „Noi lucrăm la tricotaje. Lo nerală a poporului. Căci fa tate bune. Dimpotrivă... şini moderne, de concepţie
condiţiile social-istorice, de dului, a secretarului său ge cuim în cartierul Livezeni brica noastră este prima din — Pentru că aici toată lu şi construcţie românească,
tovarăşul
Nicolae
neral,
particularităţile naţionale. In şi muncim în acelaşi cartier. cele 6 care se vor construi care ating productivităţi ri
această viziune el a adus şi Ceauşescu, are în vedere ne Altfel spus, fabrica a venit mea învaţă — după cum ne dicate.
aduce contribuţii originale i- cesitatea creşterii caracteru la- noi acasă“. în acest cincinal în Valea mărturisea tînăra directoare — Şi să ştiţi că lucrează
nestimabile la îmbogăţirea lui funcţional al acestora, Jiului, ca urmare a indicaţii a întreprinderii, ing. Corne bine fetele — apreciază teli-
tezaurului teoretic al gîndi- Mîndria acelor tinere este lor date de tovarăşul Nicolae lia lloiu, o femeie energică,
rii materialiste şi a prac pe deplin justificată. Aşa Ceauşescu şi tovarăşa Elena pe care adesea înserarea o DUMITRU GHEONEA
ticii construcţiei socialismu cum este şi mulţumirea tri- Ceauşescu în toamna anului găseşte în fabrică, in compe
lui. {Continuare în pag. a 2-a) coterei Marţoara Buga, care 1977, cînd au vizitat Valea tiţie cu căutările novatoare, {Continuare în pag a 2-a)
ÎN INTERIORUL ( O ÎNDATORIRE ZILNICĂ A FIECĂRUIA
ZIARULUI DINTRE NOI :
O Viaţa de partid : E- i Economisirea stricta
xistă certe posibilităţi
pentru ridicarea ni
velului dezbaterilor i - a energiei electrice!
la învăţămîntul poli-
tico-ideologic ® ENERGETICIENI ! Curba economisirii
• Creşterea producţiei I energiei electrice începe la producător. SÎNTETI
agricole şi a rentabi \ PRIMII CARE PUTETI CONFERI PUTERI- SUPS-
lităţii — obiective •
prioritare j RIOARE ENERGIEI ELECTRICE, dacă : redu-
' ceti consumurile tehnologice în centralei": pro-
® Climatul de princi
pialitate să determine j ducătoare ; îmbunătăţiţi randamanîelo de ar-
mutaţii calitative în * dere ale cazonelor ; diminuaţi consumurile feh-
procesul instructiv- I nologice în reţelele de transport a energiei
formativ
j electrice.
© Dialog cu cititorii i © Studiile efectuate în ţară demonstrează
© Semnal i că anul acesta consumurile proprii a'e proau-
® Săptămîna viitoare la cătoriîor de energie pot furniza O ECONOMIE
televiziune
Combinatul siderurgic Hunedoara : căile de rulare ale laminoarclor de 1300 şi 1000 mm. } DE 150 MILIOANE kWh ENERGIE ELECTRICĂ.
Foto : VIRGIL ONOIU
