Page 82 - Drumul_socialismului_1979_01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ?

Stăruitoarea muncă depusă VIAŢA PE PARTID minti faptul că sînt încă
de organele şi organizaţiile destule cazuri in care nu Un tinâr colectiv feminin de muncă
de partid pentru perfecţio­ toţi cursanţii îşi întocmesc
narea continuă a organizării conspecte — furnale I, schim­
şi ridicarea conţinutului în- bul III, reparaţii electrice,
văţămîntului politico-ideolo­ Există certe posibilităţi pentru suflante-C.T.E. — iar în u- îşi croieşte albia afirmării
gic urmăreşte, în esenţă, cul­ nele sectoare se resimte lip­
tivarea şi dezvoltarea în con­ sa unor puncte de documen­ 9,00Tele
ştiinţa membrilor de partid, tare politico-ideologică sau a {Urmare din pag. 1) jelor Bucureşti. Vine frec­ 10,00 Film
a tuturor oamenilor muncii ridicarea nivelului dezbaterilor microbibliotecilor, cum este vent în fabrică, stă zile în zece
a concepţiei materialist-dia- cazul la punctul de documen­ .......................... .. ................ ......... ................■■■■... HH.f | şir în secţii, coordonează, în­ 11.30Com
teñí
lectice despre lume şi socie­ tare de la suflante-C.T.E. şi niciana C.T.C., Viorica Şotîn- drumă, sprijină efectiv acti­ 11.50Muzi
tate, însuşirea ţelurilor fun­ la învăţămîntul poiitico-ideoiogic în alte sectoare. Ca un as­ gă. Aiit cele de la creaţie, vitatea colectivului. „Trebuie 12.03Tele:
damentale ale politicii parti­ pect cu caracter mai larg se cit şi cele din atelierele de să ajutăm cit putem paşii de 17.00Tele:
dului nostru, în strînsă de­ desprinde faptul că materia­ producţie. Marca fabricii început ai acestei noi uni­ 17.03Emis
pendenţă cu sarcinile speci­ ţelăria nr. 1 (propagandişti de care dispune colectivul lele ajutătoare — planşe, noastre este calitatea. Nu a- man;
fice ce revin fiecărui colec­ Nistor Partehie şi Traian Is­ respectiv pentru a da viaţă grafice, seturi de materiale vem voie să înşelăm gustul tăţi de tricotaje. Şi, spre 18.50Rcpc
tiv în înfăptuirea acesteia cu pas), dezbaterile decurg în- sarcinilor concrete ce le re­ propagandistice sau obişnuita estetic al cumpărătorilor. mulţumirea mea, constat tilni:
tablă şcolară pe care o gă­
maximă exigenţă. In lumina tr-o atmosferă degajată, cu vin în lumina documentelor sim în fiecare secţie — sînt Şi nu l-au înşelat. Primele multă receptivitate şi înţele­ 19,201001
de partid. Aşa se face că, in
acestor principii, în secţiile o largă participare, prin in­ aceste sectoare, dar mai ales utilizate în mică măsură pen­ produse ale Întreprinderii de gere, dorinţa lucrătoarelor 19.30Tele;
şi sectoarele Combinatului tervenţii repetate ale cursan­ la secţia dolomită II, spre e- tru a susţine vizual, pe bază tricotaje Petroşani, apărute de a învăţa, de a munci mai 20.00 Cuvt
ţilor pînă ce ideea luată în
siderurgic de la Hunedoara de comparaţii interesante şi bine. Cred că se va face • G!
au fost organizate şi func­ discuţie este pe deplin cla­ xemplu, — care, în fapt, este bine documentate, temele pu­ în magazinele din municipiu treabă bună aici“ — conclu­ Ev
una din marile consumatoare
ţionează în acest an la rificată. Această atmosferă de energie şi combustibil ga- şi din alte oraşe din ţară, au ziona tovarăşul Ion Ordeanu. <le
învăţămîntul politico-ideolo­ firească este creată în primul zos din C. S. Hunedoara — se în dezbatere. Totodată, întrunit sufragiile unanime — Toată lumea este inte­ • C<
pentru crearea unui cadru
gic 240 de cursuri, in care rînd de propagandişti — ca­ ale cumpărătorilor. Mereu resată ca activitatea să se ai
au fost cuprinşi peste 9 600 re mai întii fac o succintă din dezbaterile ce au loc în de dezbateri cit mai atrăgă­ aşa şi mereu mai bine, spre desfăşoare în condiţii nor­
siderurgişti, fiind încadraţi incursiune în tema la zi, îm­ cadrul învăţămîntului poiiti­ tor şi adîncirea gradului de mulţumirea generală a oa­ male, să ne facem planul, să ein
co-ideoiogic se desprind nu­
în acestea şi tovarăşii din părţită pe două-trei idei însuşire a cunoştinţelor prac­ menilor. ne putem mîndri cu roadele CO;
tice în spiritul documentelor
principale — apoi de cursanţi, meroase propuneri viabile,
trs
cercurile de ncmembri de care în marea lor majoritate care stimulează puternic spi­ Aflat la început de drum, muncii noastre — releva to­
partid, precum şi un mare de partid, se impune ca o (¡0
număr de tineri din rîndul dovedesc o temeinică studie­ ritul gospodăresc şi acţiunile necesitate accentuarea — în colectivul se rodează din varăşa Maria Muscalu, se­ loz
organizaţiilor U.T.C., care au re a documentelor de partid întreprinse de colectiv în do­ cadrul instruirilor lunare ale mers. Primul bilanţ încheiat cretara organizaţiei de partid Co
meniul reducerii consumuri­
perspectiva de a fi primiţi recomandate în bibliografie, lor specifice. propagandiştilor — a proble­ aici, după cele trei luni de pe întreprindere. Am fost şi al
în partid. S-a avut grijă ca studiu efectuat în strînsă le­ maticii metodologice în or­ funcţionare din 1978, demon­ analizaţi... La început, cînd « Di
Pozitiv este de asemenea
cercurile să fie astfel organi­ gătură cu sarcinile concrete faptul că toţi propagandiştii ganizarea şi conducerea dis­ strează că s-a demarat pro­ ni s-a spus că secretariatul Sp
ale colectivului.
zate îneît să corespundă atît constituie exemplu pentru cuţiilor, folosindu-se pe scară miţător. Astfel, producţia Comitetului municipal dc tis'
nivelului de pregătire poli- In mod asemănător se des­ cursanţi în ce priveşte con­ largă experienţa valoroasă pe globală a fost depăşită cu partid Petroşani va analiza, 22,13 Telej
1,ico-ideologică a siderurgişti- făşoară învăţămîntul la uzi­ spectarea temelor, urmăresc care au acumulat-o numeroşi 10,7 la sută, productivitatea la faţa locului, activitatea în­
lor, cit şi preferinţelor lor. na cocsochimică,, secţiile I şi printr-o evidenţă clară si propagandişti din cadrul muncii cu 14,5 la sută, iar treprinderii noastre, ne-a
IX — furnale, la suflante
combinatului.
Un recent sondaj făcut în precisă evoluţia participării producţia fizică cu 11,5 la fost cam teamă. Insă după
cadrul a numeroase aseme­ C.T.E., laboratorul chimic, la discuţii şi a calităţii aces­ Dată fiind seriozitatea cu sută. „Treptat, ţinînd cont expunerea concluziilor ne-am
nea cursuri din secţiile com­ secţia dolomită II, unde dis­ tor participări, depunînd e- care comitetul de partid al că majoritatea lucrătoarelor dat scama cit de necesară
binatului hunedorean a pus cuţiile sînt antrenante, pur­ forturi pentru a-i activiza pe combinatului, organele şi or­ sîntem fiice şi soţii de mi­ şi de utilă a fost analiza, ce BUCURI
tate la obiect, evitîndu-se de­
în evidenţă efectul pozitiv al toţi cursanţii, pentru a a- ganizaţiile de partid din neri — releva confecţionară sprijin a constituit ea pen­ dioprogi'ui
acestor intense preocupări, vierile spre discuţii nesemni­ secţii şi sectoare se ocupă Lidia Negru — vom trans­ tru colectivul nostru. Acum Radio jura:
în primul rînd respectarea ficative, La cursul de tipul dînci însuşirea cunoştinţelor de perfecţionarea continuă planta şi în fabrica noastră avem nişte jaloane mai cla­ sei; 8,10 Fii
ncsc; 9,00
graficelor stabilite pentru ţi­ III, de la centrul de cerce­ necesare, a politicii partidu­ a activităţii educaţionale în tradiţia de hărnicie şi dărui­ re de urmat, ştim şi noi mai 9,05 Răspi
lui nostru.
tare, ca şi la cursul condus
ansamblul ci, există temei
nerea învăţămîntului, frec­ că intr-un timp relativ scurt re muncitoarească a mineri­ bine pe ce pîrghii să acţio­ rm ■; 10,0(
venţa bună şi nivelul dezba­ de propagandistul Ion Ţoc, Sondajul făcut în Combi­ . j Atla:
terilor în continuă creştere, de la secţia I furnale, dezba­ natul siderurgic de la Hune­ vor fi rezolvate şi cerinţele lor“. năm cu prioritate. Cu sigu­ Şn.nţa şi
— muzică,
subliniat de o tot mai con­ terile sînt viu stimulate de doara a evidenţiat şi unele amintite mai sus, incit pro­ In vizitele la „tricotaje“ la ranţă că la analiza următoa­ tin dc şti
cretă abordare a tematicilor. practica încetăţenită aici de carenţe, prin a căror înlătu­ cesul de învăţămînt politic Petroşani, l-am întilnit de re vom avea şi noi mai celui mai
La cursurile de învăţămînt a se prezenta la fiecare te­ rare nivelul — actualmente şi ideologic să răspundă în fiecare dată pe tovarăşul in­ multe şi mai bune de rapor­ ţării ; 11,
de tipul I — probleme fun­ mă unele referate scurte, bun — al învăţămîntului po­ tot mai mare măsură exigen­ giner Ion Ordaanu, din ca­ tat. Colectivul îşi croieşte radio-tv. ;
ţelor actuale.
ştiri ; i;
damentale ale activităţii de care situează în atenţie idei­ iitico-ideoiogic, poate urca drul serviciului producţie al adine albia afirmării munci­ folclorului
partid şi de stat — din ca­ le majore ale acesteia, cu pe trepte superioare. In rîn­ SABIN IONESCU Centralei industriei tricota­ toreşti. la 1 la ;
drul schimbului „C“ de la o- deschidere spre posibilităţile dul acestor observaţii am a- club ; l<
16,20 Coori
16,40 Cel :
Patria ;
Conducătorul marilor înfăptuiri şi ştiri ; 17,0
dră ţară •
poran ; 17
. jé 18,00 Orele
aspiraţii aie naţiunii noastre socialiste ¡Ü tacol liter,
Interpreţi
popular ;
(Urmare din pag. 1) ţiune amplă, larg cuprinză­ du-se suveranitatea şi inde­ ştiri ; 21,0
toare, vizînd implicaţii ideo­ pendenţa, egalitatea în drep­ y y ai mmm Œ nesc prin
logice, politice, economice, turi a fiecărei naţiuni, ne­ semnări ;
înlăturarea paralelismelor şi psihologice, etice, estetice. amestecul. avantajul reciproc, ippiiifi cîntcc ;
suprapunerilor şi, în ultimă Avem de-a face cu un om pentru întărirea frontului jâpjşş». oră ; 23,0(
muzical tii
instanţă, sporirea supleţei şi ale cărui convingeri să fie forţelor antiimperialiste şi £3 Iplpi
eficacităţii lor. formate pe baza concepţiei soluţionarea reală şi justă a
O atenţie deosebită acordă materialiste despre lume şi marilor probleme ce con­ ■
partidul omului, îmbunătăţirii societate, devotat cauzei so­ fruntă omenirea contempo­
necontenite a condiţiilor lui cialismului, cu o largă cul­ rană. Will! sfiiî
de viaţă, formării sale multi­ tură, animat permanent de Oamenii muncii din jude­ iliili
laterale. Programul elaborat dăruire fără preget înfăp­ ţul nostru, în consens cu iii
de plenara din noiembrie tuirii neabătute a programu­ spiritul întregii naţiuni, tră­ DEVA :
1971, sarcinile stabilite de lui partidului, om cu o com­ iesc sentimente înălţătoare fi tria) ; Fai
documentele Congresului al portare demnă în muncă şi de preţuire fără margini fa­ rile lui R<
Xl-lea şi Conferinţa Naţio­ societate. ţă de partidul- conducător, ■ HUNEDO/
tomă (Fio
nală, sint doar cîteva din Problemele construcţiei so­ faţă de secretarul general ; GVy. ;V întoarce 1
principalele momente în care cialiste şi comuniste se află, al partidului, tovarăşul New-York
partidul- şi-a fundamentat şi in viziunea partidului nostru, Nicolae Ceauşescu, angajin- Itp'*.,> Rjgi riile I-II
elaborat concepţia cu privire într-o strînsă interdependen­ du-se să acţioneze cu toată PETRO şa:
la activitatea politico-ideo- ţă cu" politica externă. Parti­ fermitatea revoluţionară pen­ m mat tren
Orchestra
Jogică şi culturală de educa­ dul nostru, secretarul său ge­ tru înfăptuirea neabătută a iembric) ;
re a comuniştilor, a tuturor neral, desfăşoară o bogată obiectivelor şi sarcinilor ce mw ru (Repul
oamenilor muncii în vederea activitate pentru afirmarea le revin din documentele Pasienţa •
făuririi societăţii socialiste largă a spiritului de drepta­ Congresului al Xl-lea şi potamul 1
multilateral dezvoltate. în a- te, coexistenţă, pace şi co­ Conferinţei Naţionale ale C.S. Hunedoara — sala de comandă a atelierului staţii şi reţele — S.P.C. In fotogra­ resc) ; V.U
Mackenna
ceste documente cerinţele pu­ laborare în lume, pentru a- partidului, spre binele şi fie : comuniştii! Darnian Fopescu şi Elena Minerali, secretarul biroului- organizaţiei de ba­ (Muncitori
se în faţa omului modern şezarea relaţiilor dintre state prosperitatea ■ patriei socia­ ză P.C.R. pe atelier — ambii electricieni evidenţiaţi în întrecerea socialistă — urmărind cu Rocco şii
sînt structurate într-o accep- pe principii noi, respectîn- liste. atenţie alimentarea secţiilor cu energic electrică. — Foto : N. NEGRU riile I-lIi
TRILA : -ş
(Muncitoye
SA : TEC'.
Adunarea generală a oa­ ÀUTOCQNDUŒREA MUNCITOREASCA ÎN ACŢIUNE rii a cel puţin 6 000 uni­ (Muncitorc
menilor muncii de la I.A.S. tăţi nutritive, în medie, fa- Doua man
*iD : A
Mintia a prilejuit o apro­ hectar, am început să fer­ — .¿riile î*
fundată şi exigentă analiză tilizăm 'cu gunoi de grajd ORAiŞTiE :
— în spiritul hotărârilor Creşterea producţiei apicole şi îngrăşăminte chimice te­ seriile I-îIJ
s-a nasolii
Congresului al Xl-lea şi renurile cultivate cu plan­ venturilci: 1
Conferinţei Naţionale ale te furajere“. Dc asemenea, (Flacăra);;
partidului — a rezultatelor în cuvîntul lor tovarăşii Profetul, .ţ
(Casa tleic
economico-financiare înre­ şi a rentabilităţii - obiective prioritare Horia Boldura, Ion Ispas, New-York,
gistrate în anul trecut, pre­ Vaier Lungu, Nistor Giura seriile I-
cum şi a măsurilor care Dorin, Gheorghe Iovan şi BRAZI: P<
curse ; Ci
trebuie întreprinse în sco­ diminuarea influenţei fac­ producţiile obţinute. Tră- toamnă au o bună dezvol­ sută, va trebui să ne preo­ alţii s-au referit pe larg la din munţii
pul îndeplinirii exemplare torilor naturali asupra pro­ gînd învăţăminte din defi­ tare. Pentru a le stimula cupăm mai insistent de a- resursele existente şi care ră) ; Farr
a indicatorilor de plan pe ducţiei. Deoarece în acest cienţele ce s-au manifestat, creşterea, am trecut la fer­ sigurarea furajelor din vor trebui mai deplin fruc­ căzuţi (11:1
Orchestrai
anul 1979. an suprafaţa cultivată cu am luat măsuri pentru pre­ tilizarea lor suplimentară producţie proprie prin a- tificate în scopul creşterii reşul) ; IL
picătura d
Subliniind faptul că pre­ cartofi se va extinde la 50 cu uree“. meliorarea pajiştilor natu­ producţiei vegetale şi ani­ na) ; TEL!
vederile la unii indicatori de hectare, este necesar să gătirea temeinică a recoltei- rale. Prin construirea şi maliere, precum şi a efi­ din insulă.
— cum sînt producţiile de procurăm sămînţă din so­ darea în exploatare a cinci cienţei economice a între­ LARI : Me
legume, cartofi şi de lapte iuri mai timpurii; respec­ saivane, s-au îmbunătăţit gii activităţi a unităţii. Mă­ yului (Mur
pe cap de vacă, efectivul tiv Os tara, care şi în anul Adunarea geoeraiă a oamenilor simţitor condiţiile de mun­ surile adoptate de aduna­
do ovine şi livrările la ex­ 1978, în teren bine ferti­ că şi de viaţă în cadrul rea generală a oamenilor
port — au fost depăşite, lizat cu îngrăşăminte chi­ muncii de ia I. k S* Mintia fermei. In scopul creşterii muncii se referă îndeosebi
darea de seamă a consi­ mice, ne-a asigurat obţine­ numărului de miei şi a la folosirea raţională a pă­ VW
liului oamenilor muncii şi rea unor recolte medii de producţiei de lapte şi lină mântului şi ridicarea fer­
participanţii la dezbateri cîte 29—31 tone la hectar. viitoare. Pe întreaga su­ Şeful fermei nr. 2 Mes­ vom acorda mai multă a- tilităţii lui, la extinderea Timpul 1
au reliefat cauzele care au Analizînd temeinic posibi­ prafaţă destinată culturii teacăn (care este speciali­ tenţie controlului şi îndru­ culturilor duble, creşterea 26 ianuarie
influenţat negativ produc­ lităţile existente, lucrătorii cartofilor. — 60 de hecta­ zată pe creşterea oilor), mării activităţii la fiecare gradului de mecanizare a răci şi va C
medă.
ţia la culturile de grîu, orz din ferma noastră s-au re —, am aplicat îngrăşă­ ing. Matei Cianu, relata : stînă“. lucrărilor, ameliorarea ra­ mult acopr
şi porumb — care deţin "o angajat să depăşească pro­ minte complexe, iar pe 20 „Pentru a evita situaţii de „în anul trecut noi am selor de animale, eco­ sufla modi
loc;
licări
însemnată pondere in acti­ ducţiile planificate la grîu, dc ha vom face şi fertili­ natura celor întâlnite în a- urmărit mai mult produc- şl nord. V<
vitatea economică a unită­ orz şi cartofi de vară cu zarea cu gunoi de grajd. nul trecut, cînd am depă­ ţia de lapte, dar am scă­ nomisirea carburanţilor şi taţii sub j
ţii —, cit şi diminuarea peste 40 tone, fapt pe de­ Culturile însămânţate în şit cheltuielile cu 13 la pat din vedere cheltuielile energiei electrice, fo­ la început,
rentabilităţii produselor. In plin realizabil prin aplica­ — afirma şeful fermei nr. losirea eficientă a pro­ poviţă şi r
acest context, şeful fermei rea cu rigurozitate a teh­ 6 Lăpuşnic, ing. Radu Mi- ducţiei secundare, în spe­ ratura mir
prinsă întri
de producţie vegetală nr. nologiilor stabilite, prin huţ. Iată de ce, pe lingă * cial a paielor şi cocenilor, iar cea m;
4 Deva, ing. Marin Con­ folosirea eficientă a bazei Răspunzînd chemării la lapte de oaie 20 hl şi de dublarea efectivului mediu reducerea cheltuielilor ma­ 5 grade. I
stan tinescu, spunea că: tehnico-materîale“. întrecere adresată do carne cu 10 tone, să re­ de vaci şi a producţiei de teriale de producţie, întări­ lat, condiţi
punerii po
„Era posibil să obţinem „Deşi am reuşit să re­ I.A.S. Pecica, judeţul A- ducă cheltuielile cu lapte, ne vom îngriji în­ rea ordinii şi disciplinei în La munt.
beneficii mai mari peste ducem costul pe hectarul rad, lucrătorii de Ia I.A.S. 100 000 Iei şi să obţină su­ curs de r;
prevederile de plan dacă de arătură normală cu Mintia s-au angajat să plimentar o producţie deaproape şi de rezultatele muncă, a autogestiunii şi mult acope
şi la culturile de orz şi mai mult de 20 lei — afir­ depăşească producţiile de marfă în valoare de financiare, în sensul de a autoconducerii muncito­ ninge. Vin-
re, cu inte
grîu se obţineau recolte ma şeful fermei nr. 7 Lă- grîu cu 30 de tone, orz reduce cheltuielile şi a ob­ reşti. 60-80 km/o
mai bune prin aplicarea puşnie, ing. Soos Ludovic, 20 tone, legume 50 tone, 180 000 lei. ţine venituri, băneşti supli­ pada.
tehnologiilor înaintate şi nu sîntem mulţumiţi cu mentare. în scopul realiză­ N. TÎRCOB