Page 86 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 86
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6
Coordonatele anului 1979 Oameni ai zilelor
In dezvoltarea eaonomicG-socială noastre 12.30 Telex
„Un crez 12,35 Curs de
niolă
12.55 Curs de
a oraşului Petriia 13.15 Concert c
ceză
pentru o viaţă“ 14.15 ferma
Reportaj
iPetrila — oraşul de pe ţii. în acest scop au fost extinderii prestaţiilor şi muncă al
cialist
Nc aflăm la Secţia turnă
malurile Jiului de est — alocate însemnate fonduri serviciilor în conformitate torie din cadrul C.S. Hu 14,40 Melodii p
cunoaşte, ca dealtfel toate de la buget pentru con cu cerinţele actuale ale ce nedoara. Aici — activitate 15,05 Stadion •
localităţile din Valea Jiu strucţia de locuinţe, extin lor peste 30 000 de locui intensă, muncă plină de sportiv in
lui, o permanentă dezvol derea suprafeţei comercia tori ai oraşului nostru. A- dăruire. Zărim şi un grup 1G,25 Un fapt
proapc —
tare şi înflorire economică le, pentru învăţămint, cul nul acesta se va desface de pionieri. In mijlocul lor 1G,45 Agendă c
— maistrul principal Con
şi socială. tură, sănătate, alimentări prin comerţul de stat un stantin Stancovici le vor 17.10 Clubul tii
în 1979 — anul celui cu apă, canalizări ş.a. Aşa volum de mărfuri în valoa beşte cu patos despre fru Ecran-Clu
Ianuarie l
dc-al Xll-lea Congres al de exemplu, în afară de lo re de peste 170 milioane museţea şi satisfacţiile mun 18.00 ca evenin
cii sale.
partidului, care va trasa cuinţe, se vor construi un de lei, cu 15 milioane lei — Maistrul Stancovici îşi tice interr
obiectivele continuării o- magazin universal cu o su mai mult ca în anul trecut. iubeşte mult meseria, e un ţionale
perei de edificare a socie prafaţă comercială de 4 000 Angajaţi plenar în între om harnic, mereu receptiv 18,20 Antologia
la nou — ne explică Ma-
tăţii socialiste multilateral mp, o şcoală generală cu cerea pentru îndeplinirea rius Matei, preşedintele co tru copii
dezvoltate şi înaintării 16 săli \de clasă, atelier şi exemplară a sarcinilor e- mitetului de sindicat pe nii de aui
României spre comunism — sală de sport la liceul in conomice şi sociale ce ne secţie. Lucrează aici la noi 19.30 Telejurnal
din anul 195G. Este mereu
oraşul Petriia îşi va spori dustrial, o creşă cu 100 de revin în cel de-al 4-lea an fruntaş în întrecerea socia 19,50 La ordine
conomie
potenţialul economic prin locuri, o cantină cu 300 de al cincinalului, oamenii listă. Prin muncă şi-a creat 20.00 Teleencich
deschiderea şi pregătirea locuri, un cinematograf cu muncii din oraşul nostru, prestigiu, şi-a cişiigat apre 20.30 Film seria
de noi fronturi de lucru în 500 locuri, un dispensar în frunte cu comuniştii, cierea din partea colecti de bani“.
vului.
cele două întreprinderi mi medical, un cămin cultural s-au mobilizat şi participă Stăm de vorbă cu C. Producţie
lor amcrii
niere, Lonea şi Petriia, la Cimpa cu 400 de locuri. în mod conştient şi res Stancovici : 21,25 De Ia o g
prin introducerea de noi Avem, de asemenea, plani ponsabil la conducerea tre Pagini dii
utilaje şi instalaţii de ma ficate lucrări pentru ali burilor economice, de stat satirică
Telejurnal
re randament în aceste u- mentarea cu apă şi canali şi obşteşti, la autogestiu- 21.55 5» Sport
■nităţi. Va avea loc, de fapt, zare, construcţia unui pod nea şi autogospodărireâ u- 22.10 Program
un proces continuu de mo peste Jiul de est, regula nităţilor economice şi so
dernizare a tehnologiilor de rizări pe acest curs de apă ciale, a oraşului în ansam
extracţie a cărbunelui, de şi devierea pîrîului Jieţ. blul său, pentru obţinerea UfAPH
perfecţionare a forţei de Importante lucrări vor fi de noi succese în întrece
muncă. Anul acesta se vor făcute în scopul ridicării rea socialistă şi paţrioti-că.
finaliza lucrările de dez gradului de confort şi pen- Anul celui de-al Xll-lea BUCUREŞTI
voltare a preparaţiei de tru buna întreţinere a’ fon Congres al partidului şi a 1918 s-a încheiat cu nerealizări. dioprogramul i
cărbune Petriia. Tot în a- dului locativ de stat, mo celei de-a 35-a aniversări Radiojurnal ;
presei ; 8,10 Ci
cest an se vor încheia lu dernizarea străzilor şi tro a eliberării patriei de sub diiior; 9,00 Bul
crările de construcţie şi va tuarelor, sistematizarea cir dominaţia fascistă va fi un Anul acesta se va intra 9,05 Audienţa
intra în producţie, în a culaţiei rutiere, extinderea an de noi şi bogate înfăp Buletin de şti
visţa literară
doua jumătate a anului, o zonelor şi a spaţiilor verzi, tuiri în dezvoltarea econo- în ritmil normal? Legendă şi doi
modernă fabrică de mobi amenajarea de noi solarii mico-soeială şi ridicarea tin de ştiri ;
lă, în care forţa principa şi terenuri de joacă pentru (Urmare din pag. 1) tatea să-l realizăm. Neca cultural ; 11
„U“ ; 11,35 i
lă de muncă o vor consti copii etc. însemnate lu gradului edilitar-gospodă- zuri mai sînt. Pentru blo radio-tv. ; 12,0'
tui femeile. crări se vor efectua prin resc al oraşului, în creşte de lucru, exproprierile sînt cul 20, cu 40 de aparta ştiri ; 12,05
Odată cu dezvoltarea in muncă patriotică — valoa rea nivelului de trai mate — Sint din judeţul Me făcute, documentaţiile teh mente, încă nu avem am folclorului ni
dustrială cresc .şi se moder rea lor ridieîndu-se la pe rial şi spiritual al petrile- hedinţi. M-am născut in- nice sosite, amplasamentele plasament ; ritmul demolă Medalion coinţ
tr-o familie de ţărani din
De Ia 1 Ia 3
nizează dotările social-cul- ste 30 milioane de lei. nilor. Ostrovul Corbului. La 14 asigurate. Noua conducere rilor pe care le execută dian-club ; 1G,
turale şi cele edilitar-gos- DAVID GAVRILĂ ani am plecat spre Oţelul a T.C. Deva acordă un S.G'.C.L. Haţeg nu este co nai; 1G,15 Rai
podăreşti, acordîndu-se o O mare atenţie acordăm prim-secretar al Roşu şi m-am înscris la sprijin permanent şantie respunzător, adică nu ne 18,00 Orele ser
manţe, cinteee
şcoala profesională de aici.
deosebită atenţie tuturor bunei aprovizionări a Comitetului orăşenesc La Hunedoara am venit de rului de la noi, a mai re asigură întotdeauna cel mai nă şi melodii
problemelor care conduc la populaţiei cu mărfuri ali de partid, peste 22 de ani. Şi de a- partizat aici doi maiştri, bun front de lucru ; greu 20.30 Azi, in R
îmbunătăţirea calităţii vie mentare şi nealimentare, primarul oraşului Petriia tunei lucrez tot aici, la tur Cadenţe sonor
nătorie. Pot spune că în iar şantierul a fost reor tăţi ne mai fac maşinile şi diojurnal ; 23,
mijlocul colectivului aces ganizat pe două loturi, un utilajele S.U.T. Deva, ca dansului ; 24,0
tei secţii m-am format ca ştiri ; 0,05—G,'
om, m-am călit în focul lot se ocupă numai de lo re se defectează mereu, muzical noclui
muncii, al dragostei pentru cuinţe, iar celălalt are în macaralele turn stau două- TIMIŞOARA
meseria aleasă. răspundere obiectivele in trei zile defecte, fiindcă nu litateâ radio;
In timp ce vorbeşte, în au pe cineva de la între nia azi ; 15,15
voce i se strecoară emoţia. dustriale. lare româneşt
— Noi, cei de Ia turnă — Constructorii au în ţinere în permanenţă pe ţionalităţilor i
torie — continuă — facem cheiat anul 1978 cu restan şantier. 18.30 Mărturii
în fiecare zi, în fiecare oră ţe. Ce se face pentru a Ie> — Şi forţa de muncă ne; 19,00—20,00
' o muncă încordată, aspră sonor.
dar totodată deosebit de recupera ? este mai bine asigurată în
frumoasă. Oamenii din — Şantierul a păşit pe şantier — arăta tovarăşul
schimbul meu sint uniţi. linia redresării abia spre Eugen Weidinger, tehni
Cu toţii sîntem legaţi de
această meserie. sfîrşitul anului trecut. Lu cian la sectorul sistemati
— Spuneaţi despre mese na decembrie a fost lună zare al consiliului popu
ria dv. că e o meserie grea, de vîrf. în 1978 au predat lar al oraşului. La blocuri
dar în acelaşi timp fru DEVA : An
moasă. Se întimpiă ca oa apartamentele nerealizate sînt astăzi peste 70 de tria) ; Fair Pi;
menii să se sperie de a- în 1977. Rămînerile în ur constructori, la lucru. Se rile lui Robin
cest greu al ei ? mă ale anului trecut sînt urmăreşte realizarea fizică HUNEDOARA:
— Ca să munceşti Ia tur şi valorică a planului zil tomă (Flacă
York, Nevv-V
nătorie, e nevoie de dra pe cale de a fi recupera riile I-II (C<
goste faţă de meserie. Cine te, există toate condiţiile nic, cit şi respectarea in
a pătruns temeinic in via în acest sens, cum arătam dicelui de calitate a lucră PETROŞANI:
ţa şi munca colectivului rilor. mat tren blinc
Orchestra amb
nostru, nu-1 mai părăseşte. mai sus. Aşa cum ne-am iembrie) ; Doc
Căci prin munca noastră pregătit, aşa cum s-a por Nerealizările şantierului
aici. trăim sentimentul pu nit Ia treabă există certi din Haţeg înregistrate anul ru (Republica)
terii noastre. tudinea că anul acesta pla trecut sînt, de fapt, acu Pasienţa (Culţi
potamul I-Iugo
Iată un crez de viaţă şl mulate din mai mulţi ani. resc) ; VULCA1
de muncă ce nu necesită nul la apartamente se va Mackenna —
vorbe in plus. îndeplini. Bineînţeles şi Şantierul, oamenii săi, (Muncitoresc) ;
restanţele. sînt în prezent pe linia si Rocco şi fraţii
Centrul de cercetare pentru securitate minieră Petroşani, laboratorul de electro- gură a redresării situaţiei. riile I-II (Min
seeuritate. Fizicianul Komodi Emil, cercetător ştiinţific, are contribuţii importante la dez IOAN VI.AD — Ne-am stabilit un plan NOASA: Minia
voltarea reţelelor de telecomunicaţii in subteranul unităţilor miniere. ziarist colaborator concret de acţiune, defal Procesul început trebuie (Muncitoresc) ;
Foto î VIRGIL ONOIU cat pe blocuri şi pe for însă continuat cu perseve Două mame (7
maţii de lucru — sublinia renţă, cu sprijinul perma BRAD : Al trei
tovarăşul inginer Mihail nent al conducerii T.C. De — seriile I-TI (S
ORAŞTIE : Si
Radu, şeful şantierului 3 va, consiliului popular oră seriile I-II (r
(Urmare din pag. 1) noi de grajd. Nici în live s-a născut ’
La ordinea zilei în agricultură I-îaţeg. Planul acestui an şenesc, al unităţilor eco
zile cooperativelor agrico este mobilizator (am în ve nomice ale oraşului, inclu vcntur'lc lui
(Flacăra) ; GI
perati vizată, a fost adop le din Geoagiu, Romoşel, U- dere şi recuperarea restan siv al viitorilor beneficiari Profetul, auru
tat Statutul asociaţiei po- nirea, Dobra, Orăştie şi ale ţelor), dar avem capaci de locuinţe din Haţeg. (Casa de culţi
tmicultorilor, care prevede Rodul livezilor trebuie altor unităţi lucrările nu New-Yorlc,
o serie de avantaje pentru se desfăşoară în mod co seriile I-II
BRAZI: Poliţi
cetăţenii membri ai aces respunzător, deşi există su curse ; CALA
tor asociaţii. în acelaşi pregătit eu răspundere ficiente forţe disponibile în din munţi
timp, prin grija consiliilor fiecare unitate. cultură) ; SI)
chestra amb
populare comunale şi oră Adunările generale ale ieşul) ; ILIA
şeneşti au fost şi sint spri şi spirit gospodăresc! cooperatorilor care se des picătura de ]
jinite acţiunile întreprinse făşoară în această perioa na) ; TELIUC
din insulă (IV
de cetăţeni pentru extin torilor din bazinele con prezintă sub 20 la sută din dă trebuie să dezbată te
derea culturii pomilor în sacrate, cum sînt cele din sarcina stabilită. în livada meinic activitatea din po
grădinile de lingă case şi Geoagiu — Romoşel, Peş- cooperativei agricole din micultură şi să hotărască
pe terenurile libere din tcana — Haţeg, şi altele a Toteşti, unde munca a fost măsuri energice în vederea IgiOTC
incinta unităţilor agricole, demonstrat cu prisosinţă bine organizată, prima creşterii producţiei de
întreprinderilor, instituţi că obţinerea unor recolte stropire s-a făcut la toţi fructe. Organizarea exem
ilor şi şcolilor. sporite de fructe şi de bu cei 37 000 pomi existenţi. plară a muncii în cadrul Rezultatele t
In perioada actuală, cînd nă calitate de pe fiecare Ea C.A.P. Sarmizegetusa, formaţiilor de lucru con ianuarie 1979 :
Extr. I : 79,
se pregătesc bazele recol pom şi la unitatea de su Ostrov, Pcşteana, Densuş, stituite din cooperatori şi 40, 63, 7G, 30
tei de fructe din cel de-al prafaţă este hotărîtor con şi în alte unităţi se impun mecanizatori, impulsiona Extr. a Il-a
patrulea an al cincinalu diţională de modul cum măsuri energice pentru ca rea lucrărilor de sezon, 71. 08, 57, 14,
lui, organizaţiile de partid sînt aplicate lucrările de tratamentele fitosanitare să cunoaşterea prevederilor de Fond de cîşti
şi consiliile populare sînt îngrijire a livezilor, de e- fie aplicate fără întîrziere plan şi creşterea răspun lei.
chemate să acorde o deo fectuarea la timp şi corec şi de calitate. derii fiecărui pomicultor
sebită atenţie înfăptuirii tă a tăierilor, fertilizării şi Mult întîrziate sînt şi lu faţă de soarta producţiei
sarcinilor ce le revin din a tratamentelor împotriva crările de tăiere în livezi, de fructe constituie dezi
programul judeţean de bolilor şi a dăunătorilor, în plantaţiile fermelor A- derate la a căror înfăptui
dezvoltare a pomiculturii. care se fac atît în timpul sociaţiei economice inter- re organizaţiile de partid Timpul pr
Măsurile şi acţiunile pe iernii, cit şi în perioada de cooperatiste pomicole To din unităţile agricole şi 27 ianuarie : '
cu cerul norc
care le întreprind în acest vegetaţie. teşti, pînă la data de 25 consiliile populare sînt cădea precipit, -
scop trebuie să vizeze deo Din datele centralizate ianuarie a.c., nu era încă chemate să-şi aducă o con formă de pios
potrivă atît livezile orga la Inspectoratul judeţean declanşată acţiunea amin tribuţie mai însemnată, a- Temperatura î
dere la slîrşi
nizate în sistem superin- pentru protecţia plantelor tită. De asemenea, o serie sigurînd astfel cantităţi lui.
itensiv, intensiv şi clasic, rezultă că, pînă acum, pri de restanţe s-au înregis sporite de fructe şi de ca dă cu cerul n
La munte :
cit şi pomii .răzleţi di.n ma stropire de iarnă s-a trat şi la fertilizări, în litate pentru îmbunătăţi dea ninsori
fiecare gospodărie şi loca realizat fa mai puţin de plantaţii fiind transportate rea aprovizionării popu întreprinderea „Marmura“ Simeria. Aspect de lucru do Frecvent, ceaţ
litate. Experienţa pomicul- 200 000 pomi, ceea ce re mai puţin de 500 tone gu laţiei. la linia de prelucrare a plăcilor de marmură.