Page 87 - Drumul_socialismului_1979_01

& SÎMBĂTĂ, 27 IANUARIE 1979 ? o'

DIN ACTIViTATEA CONSILIILOR DE EDUCAŢIE POUTiCĂ Şl
CULTURĂ SOCIALISTĂ
\ „11,’SESC PENTRU
| CĂ NU SE ADUC"
Munca cultural — educativă şi politică j In magazinele din co­
muna Lelese — unităţi
spa- în sprijinul producţiei I care sint aprovizionate
fran- Prolog la fazele Subordonarea activităţii de mijloace de propagan­ ţinute depăşiri de 43 i de către l.C.S. mărfuri
alimentare din Hunecloa-
cultural-cducative şi politi­ dă în vederea îndeplinirii tone la producţia dc sfeclă I ra — lipsesc de mai n ul-
mpul, \ le luni baterii pentru hn-
de ce îndeplinirii sarcinilor e- sarcinilor economice ale de zahăr, iar în sectorul
i spe- judeţene aje întrecerii conomice — iată unul din comunei. Amintesc dintre zootehnic s-au realizat de­ ( terne, becuri de diferite
scopurile majore ale actu­ acestea propaganda vi­ păşiri substanţiale la li­ puteri, sobe pentru gitil,
igazin lui educaţional spre care zuală ; gazetele de perete ; vrările de carne şi lapte. i burlane, tablă neagră şi
ii copiilor — artişti se îndreaptă cu predilecţie temele abordate în cadrul Am consemnat succint nu­ zincată. Pentru procura-
de a- (sau ar trebui să se în­ învăţămîntului politico- mai aceste cîtcva rezultate rea lor, cetăţenii sint ne- i
ij drepte), preocupările con­ ideologic şi învăţămîntului fără a mai nota cele ob­ voiţi să se deplaseze in 1
siliilor de educaţie politică agrozootehnic de masă; bri­ ţinute în activitatea de municipiul Hunedoara, la \
i... la Micii creatori şi artişti din maţiilor şi a elementelor in­ magazinele de specialila- i
judeţ — membri ai Organi­ dividuale, au fost iniţiate ac­ şi cultură socialistă. Moda­ găzile artistice de la fieca­ înfrumuseţare a comunei,
croni- zaţiei pionierilor şi ai Orga­ ţiuni prin care să se asigure lităţile dc transpunere în re cooperativă agricolă de de construcţii, contractări ie. Aceste mărfuri lipsesc j
poli- nizaţiei „Şoimii patriei“ —, nu numai participarea edu­ fapt a acestui deziderat producţie. De asemenea, a ş.a., deoarece ne-a intere­ — aşa cum ne face cu- 1
,erna- alături de colegii lor din cativă a copiilor, ci şi un sînt vaste, se întind pe o fost însuşită şi aplicată sat în primul rînd dacă noscut tovarăşul Mirón |
ţară, aşteaptă cu legitimă c- cadru de confruntare a for­ zonă largă a climatului spi­ iniţiativa „Ferma de pro­ 1 Sâlăşan, primarul comunei i
pen- moţie fazele judeţene alo maţiilor cu publicul : ştafe­ într-adevăr, eforturile ce — pentru că nu se aduc. 1
it. A- celei dc-a II-a ediţii a Fes­ ta „Uniţi în cuget şi sim­ ritual, . presupun eforturi ducţie şi educaţie socialis­ se întreprind în domeniul depozi- ţ
îediei tivalului naţional „Cintarea ţiri“ (organizată pe trei tra­ susţinute şi permanente tă“. activităţii cultural-educati­ Ele se găsesc în Organele j
României“. Marea întrecere see hunedorene, avind ca clin partea tuturor factori­ Dar criterul dc bază prin ve îşi au finalitate practi­ iele comerţului.
în e- comerciale trebuie să ia 1
constituie şi pentru cele punct final Alba Iulia), con­ lor învestiţi cu această care se poate evalua cali­ că în viaţa economică, în
două organizaţii un amplu şi cursul „2050 de ani de la muncă. Spre exemplificare, tatea şi eficienţa acestei realizarea obiectivelor şi măsuri pentru ca produ- |
litorii rodnic cadru de manifestare crearea primului stat dac să luăm de pildă activita­ activităţi este, desigur, re­ sarcinilor ridicării produc­ sele amintite să se gă- i
LI 1 a 1. creativităţii tinerelor gene­ centralizat şi independent“, tea din comuna Turdaş. zultatul economic. în acest tivităţii muncii, a produc­ sească şi în magazinele '
iouri- raţii, de intensă şi responsa­ concursul coral „Copiii cîntă sens aflăm că la C.A.P. comunei Lelese, ca şi în \
bilă preocupare şi mobiliza­ patria şi partidul“ (desfăşu­ — La noi — ne relatea­ ţiei. Fără această eficienţă, alte localităţi mai izolate.
alta. re calitativă. Valorificînd ex­ rat in toate municipiile). ză tovarăşul Ioan Verezan, Turdaş, planul pe anul tre­ fără rezultate concrete, ac­
atura perienţa primei ediţii, actua­ Etapele dc masă şi pc lo­ cut a fost îndeplinit la toţi tivitatea de propagandă ră-
la clapă a creat cadrul po­ calităţi au dezvăluit şi nea­ preşedintele consiliului co­ indicatorii, ba chiar s-au
litic şi organizatoric al în­ junsuri privind slaba preocu­ munal de educaţie politică obţinut depăşiri la sfecla mîne doar consemnată în
tregii activităţi cultural-cdu- şi cultură socialistă — se de zahăr şi porumb ; la planuri şi rapoarte.
înţc. cativo, asigurîndu-se astfel o pare pentru asigurarea unei utilizează o gamă variată C.A.P. Pricaz au fost ob- C. DROZD \
mai mari discipline a vizio­
orientare clară şi un carac­ nării, a unui climat propice s
ter unitar participării tutu­ desfăşurării acestora. Dc a-
ror pionierilor, şcolarilor şi semenea, ar fi fost necesară \ DEFECT DE 6 ANI
şoimilor patriei. o mai sporită atenţie pentru Rezultatele întrecerii judeţene
în ajunul acestor faze — excluderea competiţiei, a u- \ Pe un clulap din sediul |
Ra- care se vor desfăşura pe ge­ nor orgolii nejustificate pe ^ C.A.P. Teiu „zace“ de
; nuri artistice in perioada 11 care lc • manifestă unele ca­ a formaţiilor teatrale de amatori
evista i peste 6 ani, un televizor, '
ii el o- februarie — 4 martie 1979 — dre didactice. Sint încă si­ ) după cum îşi amintesc I
ştiri ; se cuvin remarcate preocu­ tuaţii in care nu sint res­ Comisia judeţeană de organizare a TEATRU ÎN LIMBA MAGHIARĂ. Locul I :
‘10,00 pările consiliilor şi comanda­ pectate precizările Consiliu­ Clubul sindicatelor Lupeni, cu^ piesa ţ gazdele. „Meseriaşii“ care
¡ Re- mentelor pioniereşti, ale co­ lui judeţean al Organizaţiei Festivalu!ui naţioanl „Cintarea României" l au umblat pe la el spun
10.40 misiilor pentru îndrumarea ne comunică următoarea clasificare a „Confraţii noştri" de Mehes Gyorgy. / că i-ar lipsi o lampă. I
Bule- activităţii Organizaţiei „Şoi­ pionierilor şi alo Inspectora­ formaţiilor teatrale de amatori în urma TEATRU DOCUMENT. Locul I : Casa 1 S-ar putea să aibă drep-
Atlas tului şcolar judeţean, în spe­ fazei judeţene desfăşurate, duminica tre­ (
oteca mii patriei“, pentru asigura­ cial în ceea ce priveşte nu­ armatei din Deva, cu piesa „Piepturi în ^ tale. Dar în alila timp să
aii era rea caracterului dc masă al mărul membrilor formaţiilor cută, la Hunedoara si Orăstie : calea întunericului" de Petrişor Ciorobea. ) nu poată fi procurată ? O
n de festivalului, pentru buna FORMAŢII DE LA ORAŞE
aoara organizare a întregii activi­ şi necesitatea evitării supra­ FORMAŢII DE LA COMUNE \ soluţie pentru a-l pune in 1
22,45 tăţi politico-educative şi cul- solicitării copiilor. S-au în- SI MUNICIPII i funcţiune ar fi bineveni-
c
13,00 tural-artistice, pentru îmbo­ tilnit formaţii (cele muzica­ TEATRU DE PĂPUŞI. Locul I : Casa de Lo u| I : Căminul cultural din Băiţa, cu I ta, mai ales pentru coope-
Meri- piesa „Vestitorii" de Val. Munteanu lo-
ojur- găţirea repertoriilor formaţii­ le, mai ales), cu repertorii cultură Hunedoara, cu piesa „Fata moşu- cui II : Căminul cultural din Sâlaşu de Sus, \ ratorii dornici să vizio-
ling ; lor şi diversificarea partici­ lipsite dc mesaj educativ, cu lui cea cuminte ; locul II : Casa de cultu- i neze emisiunile tv. pc
I Ro- pativă a tinerilor creatori şi discrepanţe calitative, în a- ră din Deva, cu piesa „Căsuţa iepuraşu-’ cu piesa „Cocosul cu două creste" de J teme de agricultură.
; bu- artişti. cest sens impunîndu-se o Gh. Vlad; locul 'III Căminul cultura din
uite ; lui". „Eroina de pe Jii" JJ BARIERA CU NECAZURI
20.40 Trecerile in revistă, fazele mai mare exigenţă faţă dc PIESE ÎN TREI ACTE. Locul I : Casa de Geoagiu, cu piesa
Ra­ pe localităţi, oraşe şi muni­ calităţile individuale ale co­ cultură din Deva, cu piesa „Piticul din de Nicolae Tăutu ; Căminul cultural din
ionul cipii, pu relevat strădaniile piilor. fără a considera că Răchitova, cu piesa „Examenele Luciei" ^ In ziua de 25 ianuarie,
n de îndrumătorilor artistici pen­ numărul acestora coincide şi qrăd'na de vară", de D. R. Popescu. de D. Solomon ; Menţiuni : Căminul cul­ ! a.c., intre orele 14,15 —
stop tru realizarea unui bogat cu valoarea. PIESE ÎNTR-UN ACT. Locul I : Casa de tural din Blăjeni, cu piesa „Adolescentul" i 15,30, am întîlnit zece me-
conţinut politico-ideologic tu­ cultură a sindicatelor din Petroşani, cu ^ canizatori de la S.M.A. 1
ctua- Un fapt îmbucurător : s-a piesa „Zorile la 4,54", de^ D. Hristea ; de Horia Lovlnescu ■ Căminul cultural din
omâ- turor manifestărilor şi pro­ renunţat la formele stereoti- Sîntâmăria Orlea, cu piesa „Suplinitoa­ Dobra, care ţineau o
)opu- gramelor cultural-artistice, a- pe, singure montajele mai a- locul II : Teatrul popular din Hunedoara, rele" de Paul Everac ; Căminul cultural Î „consfătuire“ de producţie i
! na- vindu-se prioritar în vedere vind. uneori, o notă dc pa­ cu piesa „Gheorghiţa" de Paul Everac ; la bariera C.F.R. de lin-
oare ; locul III : Casa de cultură din Brad, cu Orăşfioara de Sus cu piesa „Burebista"
pora- exigenţele politico-educative triotism declamatoriu, fără a de E. Poenaru. ^ gă grădina da legume a ^
oscop ale sărbătoririi marilor eve­ recurge la emoţia artistică. piesa „Schimbul" de Aurel Storin. L cooperativei agricole clin I
nimente din istoria poporu­ Apreciind responsabilitatea l localitate, unde unii slă- |
lui şi a partidului nostru. eu care s-a acţionat pentru
Demne de relevat sint preo­ diversificarea participării şi teau cu remorcile pline
cupările dovedite în această creşterii calităţii repertoriale, eu gunoi, iar alţii cu ele ^
direcţie de către consiliile comisia judeţeană de organi­ goale, după cum au fost I
Organizaţiei pionierilor mu­ zare a fazelor judeţene ale prinşi. Spuneau că şi in- |
(Pa- nicipale Deva, Hunedoara şi Festivalului „Cintarea Ror-' - tre orele 10,15—12,10 au
entu- nici“ a stabilit un am i
Lrta); Petroşani, orăşeneşti — Brad, fost obligaţi să facă ace- I
fan- Orăştie, Simeria şi comunale program do măsuri pentru laşi lucru din ciuza via- i
sTcw- — Baia dc Criş, Dobra, Pui, buna lor desfăşurare, pentru
se- Geoagiu. crearea cadrului politic şi de nevrelor trenurilor in a-
rul) ; ceasiă staţie. Şi în alte
leste- Repertoriile formaţiilor au schimb dc experienţă. în a- zile se întîmplă la fel.
rea) ; o puternică tentă patriotică, cest context do responsabilă
7 No- acţiune este îndreptăţită spe­ lată cum este „tocat“ lim- i
oena- valorificînd texte adecvate, ranţa unor rodnice manifes­ pul de lucru al mecani­
ENI : mobilizatoare, cînteee despre zatorilor chiar şi în accs-
1
tfipo- patrie şi partid, pioniereşti, tări politico-educative şi cul- le zile scurte de iarnă, i
1CUO- elemente coregrafice specifi­ lural-artistice, precum şi u-
j! lui rarea sinceră de succes tu­ deoarece grajdurile de
I-II ce virstei. Semnificative sint turor participanţilor la noua uncie se cară gunoiul se
EA : în acest sens montajele lile-
se- etapă a întrecerii. găsesc înir-o patre a li­
ANI- rar-muzical-coregrafice a că­ niei ferate, iar grădina în
e I-II ror problematică este priori­ Prof. EUGEN BURZA cealaltă. Nu poate oare
ANI : tar axată po imperativele
liric); politice şi educative ale ma­ vicepreşedinte nimeni de la C.F.R. să
imint al Consiliului judeţean schimbe macazul ?
osie); rilor aniversări.
iu — în dorinţa mobilizării for- al Organizaţiei pionierilor Noi blocuri de locuit in cartierul Bejan — Deva.
Apoi
^ A-
Huocl
BAI : Sectorul ile alimentaţie pu­ blicâ să fie un sprijin efec­
elenii în lumina cerinţelor consfătuirii pe ţară a oamenilor muncii din comerţul socialist
TEG: blică al comerţului din jude­ tiv al oricărui cetăţean. Tre­
k — ţul nostru se află, după con­ buie, deci, să ne creăm spa­
ar) ; sfătuirea pe ţară a oameni­ ţii de servire corespunzătoa­
)t de lor muncii din comerţul so­ Alimentaţia publică—gîndită şi realizată re, dar aceasta nu prin alte
icana cialist, în faţa unor cerinţe investiţii, ci prin folosirea
de sporite de a face un pas îna­ mai bună a celor pe care le
Or-
flYI li­ inte pe linia calităţii servi­ avem. Degrevarea unora din
ra şi rii. La consfătuire, secretarul după ideea largii accesibilităţi snaţiile de preparare de a-
emi­ general al partidului, tovară­ cest scop ne va permite să
sarul şul Nicolae Ceauşcscu spu­ le afectăm desfacerii. Inten­
nea : „Este necesar să dez­ surile actuale ale sectorului o anumită atmosferă de în­ ţionăm să practicăm pe sca­
voltăm şi mai mult unită­ de alimentaţie publică ? Discuţie cu tovarăşul DUMITRU BOGDAN, trecere între ei. Din aceas­ ră largă o formă nouă de
ţile de alimentaţie publi­ — Le enumăr pc scurt : ta va cîştiga consumatorul, desfacere — rotiservirea. A-
sa că, inclusiv pe acelea care accesibilitate redusă doar la directorul Direcţiei comerciale judeţene pentru că i se va putea o- ccasta înseamnă următorul
asigură desfacerea directă citeva categorii de consuma­ feri o varietate mult mai lucru : în centrul spaţiului
mare de produse. Şi nu ori­
a produselor lactate. Bucă­ tori, folosirea ineficientă a ce fel de produse, pentru că, de servire se află standul cu
tăria românească este cu­ personalului calificat, a spa­ rioară şi în această activi­ bucătari şefi. De notat că avind posibilitatea de a rea­ preparate din cele mai di­
ţiilor de servire şi capacită­
in
in 26 noscută prin diversitatea ţilor de producţie a prepa­ tate. aceşti bucătari şefi citc au 2—3 liza productivitatea planifi­ verse şi ospătarii care ser­
subordine
numai
ei. Cu toate acestea, res­ ratelor culinare, în consecin­ — în ce se va concretiza cată pe lucrător, avem ast­ vesc, iar în jur — mesele.
oameni,
adesea
), 29, taurantele noastre, în po­ ţă o servire nu tocmai bună această calitate superioară ? lot adesea ei nccalificaţi şi fel şi posibilitatea de a oferi Consumatorul alege clin ceea
nu
participă
73, fida măsurilor luate in ul­ şi o rentabilitate scăzută a — în mai multe clemente, efectiv la realizarea prepa­ preparate gustoase şi iefti­ ce i se oferă pe stand şi c<>»
mandă. în aceste localuri ng
timii doi ani, oferă un sor­ unor unităţi. dar două le consider prin­ ne din materie primă la in-
concentrarea
35 769 timent sărac de preparate“. — Aţi sesizat exact minu­ cipale şi anume : concentra­ ratelor. Prin acesta, din demînă. Or, aceasta este o se vor servi défit băulur®
producţiei,
anul
Nimic mai adevărat ca a- surile. Do la aplicarea De­ rea producţiei de preparate cîte 18 bucătării în fie­ primă condiţie a accesibili­ răcoritoare. iar preparatele
m ceastă constatare, care pune cretului 76/1976 al Consiliu­ culinare şi extinderea, în lo­ care din cele două mu­ tăţii. se vor axa, în general, pe
sectorul de alimentaţie pu­ lui dc Stat cu privire la ac­ calurile actuale, a spaţiilor — Expuse astfel, intenţiile legume, carne de pasăre, peş»
blică în faţa necesităţii unor tivitatea comercială şi de a- do servire. Aceasta va con­ nicipii vom face cîte 6, cu apar foarte clar ca o pre­ le. paste făinoase, urmăriri«:
transformări structurale. Cum limentaţie publică, in acest duce la eliminarea unor mi­ 6 bucătari şefi. Ceilalţi vor misă a saltului spre noua du-se in acest fel şi o ori en»
au gindit organele conducă­ sector s-au adus îmbunătă­ nusuri mari ce se manifes­ fi lucrători calificaţi în ca­ tare a consumatorului cătrs
intru calitate. Dar producţia culi­
neda toare ale activităţii comer­ ţiri în sensul reprofilării u- tă în prezent, la folosirea drul acestor bucătării. în fe­ nară trebuie pusă la Indc- o alimentaţie raţională. Anul
mai ciale să realizeze această nor unităţi. Are comerţul hu- mai bună a forţei de muncă lul acesta, diversitatea de acesta vor fi profilate pe a-
sub transformare de fond ? Iată nedorean în intenţie ampli­ calificate şi mărirea rulaju­ produse, calde sau reci. pe mîna consumatorului în for­ ceaslă formă dc servire 4 u-
nită. cîtcva răspunsuri date la în­ ficarea preocupărilor de a- lui do consumatori pe ace­ care consumatorul o vede în me de servire operative. Ce nitaţi în Deva. 5 in Hune­
scă- ceastă natură ? se intenţionează sub acest
7alu- trebările redacţiei de către eaşi suprafaţă de servire. toate expoziţiile noastre cu­ doara şi 5 in Valea Jiului.
tovarăşul Dumitru Bogdan, — Avem în intenţie trans­ — Aveţi exemple concrete ? linare, arc mult mai multe aspect ? Treptat, ele vor constitui
îme- directorul Direcţiei comer­ formarea structurală a aces­ — Da. în Deva sînt în pre­ — în privinţa aceasta, centrul de greutate al ali­
că- şanse să se regăsească pe ideea pe care o urmărim mentaţiei publice.
rare. ciale judeţene. tui sector şi anul 1979 va fi zent 25 de bucătării cu 16 listele de meniu. în plus, in­
— Tovarăşe director, care anul acestei transformări, al bucătari şefi, iar în Hune­ tervine specializarea pe pro­ este cea a largii accesibili-
sint, după opinia dv., minu­ paşilor către o calitate supe­ doara 26 de bucătării cu 18 duse a acestor lucrători şi laţi. Vrem ca alimentaţia pu- ION CIOCLEI