Page 9 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 9

Proletari dtin toate ţârile, unîţi-vâ I
                                                                                                                                                          ANUL XXXI


                                                                                                                                                            NR. 6 584


                                                                                                                                                            . VINERI,
                                                                                                                                                            5 IANUARIE

                                                                                                                                                              1979

                                                                                                                                                      4 pagini — 30 bani







                                                                       D I N   P R i M E t E   Z I C E  A L E   A N U L U I
                                                                                                                                                      Responsabilul
                                                                        SUCCESE DE PRESTIGIU \hÎNTRECEREA SOCIALISTĂ
                                                                                                                                                         căminului
                                                                          I. M. Lupent î      nou abataj frontal şi va în­  reuşit  în  producţie  primu­
                                                                    RANDAMENTE SPORITE        cepe  puternic  la  cărbune.   lui  cuptor  de  100  tone  pe   Gheorghe  Buţiu  este
                                                                                              Garanţie că şi sporurile de   şarjă.  Astfel,  in  cea  dinţii
                                                                                              producţie vor creşte mult.  lună de funcţionare — de­  originar  din  Tg.  Mureş,
                La  plenara  C.C.  al  P.C.It.  din  1  noiembrie  1978,  se­  Hotăriţl să muncească a-                cembrie  1978  —  sarcinile   dar  se  simte  acasă  la
              cretarul  general  al  partidului,  tovarăşul  Nicolae   nul  acesta  cu  forţe  spori­  I.   M. Lonea :   de  plan  au  fost  depăşite   el  în  Valea  Jiului,  la
              Ceauşescu,  a  pus  în  Îaţa  tuturor  organelor  şi  organi­  te  pentru  a  da  ţării  căr­  MECANIZAREA   cu peste 6 la sută, ritm cu   Lonea. Aici, la miña Lo­
              zaţiilor  de  partid  şi  de  stat,  a  cadrelor  şl  oamenilor   bune  tot  mal  mult  şl  mai   IŞI SPUNE CUVINTUL  care  s-a  intrat  şi  în  noul   nea,  a  lucrat  ca  miner
                                                                    bun,  minerii  de  la  Lupeni
              muncii  din  economie  sarcina  de  a  acţiona  cu  energie   înregistrează  cele  dinţii                an.  Obiectivul  principal  al   mai  bine  de  18  ani.  O
             'sporit!;  nentru  reducerea  mai  substanţială  a  consumu­  succese.  Sectorul  IV  a  ra­  Sectorul III al minei Lo­  oţelarilor de aici este acum   îatîmpLare  neprevăzută
              rilor  materiale,  a  cheltuielilor  de  producţie,  în  scopul   portat un plus de 143 tone,   nea  a  fost  înzestrat  cu   realizarea  ritmică  a  pro­  l-a  scos  însă  din  subte­
                                                                                                                       ducţiei  planificate  şi  —  pe
              creşterii  neîncetate  a  indicelui  de  folosire  a  materiilor   sectorul  II  peste  30  tone.   complexe  mecanizate.  La   această cale — atingerea în   ran.  Medicii  au  hotărît
              prime  şi  recuperarea  pînă  la  ultimul  gram  a  materia­  Complexul nr. 3, condus de   unul  dintre  acestea  mun­  cel mai scurt timp a para­  să  fie  pensionat.  Multă
              lelor care rămîn după prelucrarea industrială.        Constantin Lupulescu a în­  ceşte  cunoscutul  miner  şef   metrilor proiectaţi.  vreme  minerul  Gheor­
                                                                                              de  brigadă  Ion  Cojocariu,
                Pentru  a  veni  în  sprijinul  unor  preocupări  şi  ini­  registrat  un  randament  do   cu ortacii săi. In mod deo­              ghe  Buţiu  n-a  putut  în­
                                                                    9,1  tone  pe  post,  Iar  com­
              ţiative  ale  colectivelor  de  oameni  ai  muncii  pe  linia   plexul nr. 4, condus de Va­  sebit  se  acţionează  aici   ÎNAINTE DE TERMEN   ţelege.  Cum  adică  el,
              recuperării  şl  reintroducerii  în  circuitul  productiv  a   lentin Tofană — 10,68 tone.   pentru creşterea randamen­  CU 10 ZILE   bărbatul  zdnavăn,  tare
              resurselor  secundare,  pentru  generalizarea  experienţei   De   asemenea,   abatajul   telor  pe  post.  Faţă  de  7,5              ca  stînca,  să  nu  mai  co-  -
              pozitive  în  acest  domeniu  şi  pentru  combaterea  ori­  frontal  de  la  sectorul  VI  «   tone  planificat,  minerii  au   Constructorii de la I.C.S.   boare  la  cărbune  ?  Aco­
              cărei  atitudini  de  neglijenţă,  de  risipă,  de  proastă   obţinut 16,65 tone cărbune   obţinut  şi  14  tone,  deci  a-   Hunedoara au început noul   lo  unde  îşi  dovedise  cu­
              gospodărire  a  materialelor  ce  rămîn  după  prelucrarea   pe post. Este un început de   proape  dublu.  Bine  au  în­  an  cu  un  succes  de  pres­  rajul,  puterea  de  mun­
              industrială,  redacţia  ziarului  nostru  inaugurează  as­  nou an de muncă fructuos,   ceput  şi  noul  an  de  mun­  tigiu — terminarea repara­  că,  bărbăţia,  împreună
                                                                                              că. Cu cele  mai bune rea­
                                                                                                                       ţiei  capitale  efectuată  la
                                                                    pe  care  minerii  de  la  Lu­
                                                                                                                                                    cu  bravii  săi  ortaci.  A
              tăzi  rubrica  :  „O  avuţie  ce  trebuie  reintrodusă  în  cir­  peni sînt ferm hotăriţl să-l   lizări se află brigăzile con­  furnalul nr. 7 de 1 000 m.c.
              cuitul productiv — RESURSELE SECUNDARE”.              amplifice  în  zilele  urmă­  duse  de  Ion  Cojocariu  şl   de  la  C.S.  Hunedoara,  cu   spus-o  cu  fermitate  tu­
                Invităm  pe  această  cale  cititorii,  colaboratorii,  oa­  toare.           Grigore Biro.            zece zile înainte de terme­  turor că nu pleacă de la
              menii  muncii  din  economia  judeţului  nostru  să  vină                                                nul  planificat.  Prin  efor­
              în  sprijinul  acţiunii  de  descoperire  şi  reintroducere  in   I.  M. Paroşeni;                       turile  susţinute  alo  echi­
              circuitul  productiv  a  resurselor  secundare,  semna-   ILIE FILICHE, CA DE    In  Valea  Jiului  se  află   pelor  de  lăcătuşi,  instala­
              lîndu-ne  preocupările  şi  iniţiativele  colectivelor  în   OBICEI, PRIMUL    multe  alte  brigăzi  mine­  tori  şi  zidari  conduşi  de
                                                                                                                       meşterii Petru Sîrbu, Nico­
              care  lucrează,  experienţa  şl  rezultatele  obţinute,  pre­                   reşti  care  au scos din pri­  lae  Gîlvitu,  Ion  Voicu,  Işt-
              cum  şi  orice  nereguli  care  contravin  spiritului  gospo­  Minerii  minei  fruntaşe   mele  zile  cărbune  peste   van Szocs, Ianoş Şimo, ale   Lonea, nu
              dăresc,  care  favorizează  risipa  şi  care,  în  ultimă  in­  pe Valea Jiului au început   plan.  Gheorghe  Scorpie,   altor  constructori  şi  side-   lea Jiului !
              stanţă,  au  repercusiuni  asupra  eficienţei  economice,   ■din  prima  zi  de  muncă   mina  Uricani,  cu  brigada   rurgişti, în prima zi do lu­  înţeles  şi  i-au
              creşterii  beneficiilor  întreprinderii,  aplicării  corespun­  lupta  pentru  noi  recorduri   sa  are  un  plus  de  83  to­  cru  din  acest  an  furnalul   un  loc  de
                                                                                              ne  ;  Eugen  Voicu,  mina
              zătoare  a  noului  sistem  de  autogestiune  şi  autocon-   In  producţia  de  cărbune.   Petrila  —  plus  73  tone  ;   nr."  7  a  fost  încărcat,  re-   dar  în  deplin  contact  cu
              ducere muncitoreasca.                                 Primele  şuturi  au  însem­  Gheorghe  Imbru,  mina  Ll-   intrînd  în  fluxul  produc­  mina  şi  cu  minerii:  res­
                                                                                                                       tiv din combinat. In cadrul
                Deschidem  noua  noastră  rubrică  cu  un  articol   nat pentru brigada destoi­  vezeni  —  plus  130  tone  şl   recentei  reparaţii  capitale,   ponsabilul  căminului  de
                                                                    nicului  miner  Ilie  Filiche
              despre :                                              şl  cele  dinţii  recorduri:   alţii.              furnalului  i-au  fost  aduse   nefamilişti.  Aici  locu­
                                                                    mai  bine  de  70  tone  de                        şi  unele  modernizări  prin   iesc  minerii  tineri,  în
                                                                    cărbune  extras  în  plus.  In   OŢELARIE NOUA —   sporirea numărului gurilor   formare.  Sînt  ca  o  fami­
                 Preocupări, iniţiative,                            vremea aceasta celălalt cu­     OŢEL NOU           de vînt, îmbunătăţirile in­  lie,  în  fruntea  căreia  se
                                                                    noscut  şef  de  brigadă,  Fa-                     troduse  la partea  de zidă­  se află el, Gheorghe Bu­
                                                                    zakaş  Franclsc  a  încheiat   Colectivul  de  la  noua  o-   rie  a  vetrei  etc.,  ceea  ce   ţiu.  Se  sfătuieşte  mereu
                    rezultate în marele                             cu  multe  zile  înainte  de   telărie  electrică  a  Combi­  se  va  reflecta  pozitiv  în   cu  ei,  le  dă  poveţe,  îi
                                                                    termen   montarea   unul   natului  siderurgic  Hune­  funcţionarea  şi  producţia
                                                                    complex  mecanizat  într-un  doara  a  asigurat  un  debut  acestui mare agregat.  ceartă cu asprime părin­
                 combinat hunedorean                                                                                                                tească  pe  cei  care  mai
                                                                                                                                                    fac  rele.  „Asta,  numai
                                                                                                                                                    aşa,  o  vreme.  Pînă  se
              Dimensiunea  preocupării   trică  nr.  1  care,  în  urma  u-                                                                         învaţă  bine  cu  mina.  Pe
            siderurgiştilor   hunedoreni   nor  studii  şi  experimentări                                                                           urmă  devin  alţi  oameni,
             pentru  realizarea  exigentă   sîrguincioase,  a  ajuns  La  o                                                                         oameni  cu  adevărat  —
            a  sarcinilor  de  plan  este   soluţie  de  înaltă  eficienţă                                                                          spune   zîrnbmd   fostul
             dată  în  principal  de  nive­  în  ce  priveşte  recuperarea                                                                          miner.  Eu  în  primul
            lul  superior  al  îndeplinirii   unor  preţioase  elemente  de                                                                         rînd  nu-i  las  să  lipseas­
            indicatorilor  de  bază,  de   aliere  din  resursele  secun­                                                                           că  de  la  şut.  Ştiţi,  ei
             neobosita  investigare  a  la­  dare  de  metal.  După  cum                                                                            sînt  tineri,  dimineaţa  se
             turii  calitative  a  producţiei   ne  relata  şeful  secţiei,  in­                                                                    scoală mai greu. Ppuiţru
             pentru  valorificarea  cit  mai   ginerul   Ioan   Cioroianu,                                                                          mine nu este mare lucru
             eficientă a resurselor mate­  printr-o  riguroasă  sortare                                                                             să-i  scol  dimineaţă  de
             riale.  Aceste  căutări au că­  a  unor  asemenea  resurse  şi                                                                         dimineaţă,  să  meargă  la
            pătat  un  caracter  perma­  aplicarea  unei  tehnologii                                                                                şut“...
            nent  în  toate  sectoarele   proprii,  în  anul  trecut  au                                                                              —  Patru  fără  un  sfert
             productive  ale  C.S.  Hune­  fost  recuperate  cca.  25  la                                                                           —  se  aude  dimineaţa
            doara.                     sută  nichel,  peste  8  la  sută                                                                            glasul  lui  Gheorghe  Bu­
              în  cadrul  celor  patru  o-   crom  şi  20  la  sută  molib­                                                                         ţiu,  la  uşa  minerilor  ca­
            ţelării  ale  combinatului  se   den  din  resursele  secunda­                                                                          re  la  6  intră  în  mină.
            dă o adevărată bătălie pen­  re  <le  elemente  de  aliere,                                                                             Face  rondul  prin  cămin
             tru  reducerea  consumului   ceea  ce  a  condus  la  redu­                                                                            şi  cînd  tinerii  au  plecat
            de  metal,  pentru  buna  lui   cerea  eforturilor  valutare,                                                                           e  mulţumit.  Din  cămi­
            gospodărire  şi  valorificarea   la  sporirea  valorii  produc­                                                                         nul său sînt tot mai pu­
            superioară  a  resurselor  se­  ţiei nete. concomitent cu                                                                               ţini  cei  care  lipsesc  ne-
            cundare  de  materie  primă.                                                                                                            motivat de la şuit...
            Pilduitoare  în  această  di­       SABIN IONESCU
                                                                               Situindu-se în fruntea întrecerii din secţia sculărle a I.C. Orăştlc, frezorul Ion Volşan de­
            recţie  este  iniţiativa  colec­                                  păşeşte lunar sarcinile de plan cu 10—15 ia sută, executînd lucrări de foarte bună calitate.  GH. I. NEGREA
             tivului  de  la  oţelăria  elec­  (Continuare în pag a 2-al                                                  Foto: VIRGIL ONOIIJ
              ÎN ZIARUL DE AZI :
                                               Fertilizarea, densitatea si lucrările de întreţinere
              •  Pe  drumurile  judeţu­                                                               * *
                lui  —  acţiuni  perma­                        factori care decid soarta recoltei de porumb
                nente pentru asigura­
                rea  circulaţiei  nor­
                male !                   Sporirea  recoltei  de  po­  Cunoscînd  influenţa  pe   ceasta,  odată  cu  semănatul   în  a  doua  jumătate  a  pri­  agricole  pe  seama  creşterii
                                        rumb la unitatea de supra­  care  o  are  fertilizarea  tere­  am  mai  încorporat  în  sol,   mei  decade  a  lunii  aprilie   densităţii  culturilor  la  uni­
              •  Unde sînt maşinile în­  faţă  reprezintă  unul  din  o-   nului asupra nivelului re-  pe rînd, eîte 100 kg azotat  şi l-am încheiat -în ziua de
                treprinderii,  tovarăşe   bieetivele  pentru  înfăptui­                                                                            tatea  de  suprafaţă,  am  ur­
                director ?              rea  căruia,  la  cooperativa                                                                              mărit îndeaproape materia­
                                                                                                                                                   lizarea  acestui  deziderat.
                      (pagina a Il-a)
                                        agricolă  din  Orăştie,  i  se                                                                             Densitatea  pe  care  am  asi­
              •  „Agora“  slujeşte  fru­  acordă  an  de  an  o  deose­                                                                            gurat-o  la  semănat  a  fost
                mosul  prin  cuvînt  şi   bită  atenţie.  Cooperatorii  şi                                                                         de  60  000  plante  la  hectar,
                imagine                 mecanizatorii  sînt  cointere­                                                                             iar  la  recoltare  au  rămas
                                                                                                                                                   cîte  52  000  plante  la  acee­
                                        saţi,  în  baza  acordului  glo­
              •  Perfecţionarea  cadre­                                                                                                            aşi unitate de suprafaţă.
                lor—  gîndită  complex,   bal,  să  asigure  ridicarea                                                                               Lucrările  de  întreţinere
                rezolvată  pe  baza  re­  continuă  a  rentabilităţii  a-                                                                          a  culturii  s-au  bucurat  de
                surselor existente      cestui  produs.  Fireşte,  la                                                                              o  deosebită  atenţie  din
                                        stabilirea  tehnologiei  ce  o                                                                             partea  mecanizatorilor  şi  a
              •  Dialog cu cititorii    aplicăm  avem  în  vedere  să   coltei,  ne-am  îngrijit  ca  în   de  amoniu  la  hectar.  îna­  12  aprilie  a.c.  Ţinînd  sea­  cooperatorilor. Cele trei
                     (pagina a IlI-a)   asigurăm  un  echilibru  co­  acest an să aplicăm, în me­  inte  de  semănat  s-a  făcut   ma  de  indicaţiile  date  de
                                        respunzător  între  toţi  fac­  die,  cîte  400  kg  îngrăşă­  pregătirea patului germina­  secretarul general a-1 parti­  SEVER MISCHIE
              •  Programul  tv.  pen­
                tru săptămîna viitoare  torii  care  decid  soarta  pro­  minte  complexe  (NPK  în   tiv  prin  lucrări  de  diseuire   dului,   tovarăşul   Nicolac   inginer şei la C.A.P. Orăşti«
                     (pagina a IV-a)    ducţiei  la  cultura  porum­  raport  1—2—1)  pe  întreaga   şi cu comb?natorul.  Ceauşescu.  referitor  la  ne­
                                        bului în teren neirigat.   suprafaţă.  In  afară  de  a-  Semănatul l-am început  cesitatea  sporirii  producţiei  (Continuare în pag. a 2-a)
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14