Page 90 - Drumul_socialismului_1979_01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NU

-V
în pas cu dezvoltarea întreprinderii, Disciplina-o problemă cu implicaţii

organizaţia U.T.C. se căleşte, se fortifică majore in minerit

(Urmare din pag. T) o seamă de alţi vorbitori, DX.
printre care tovarăşul 8,04 Gimn
Organizaţia de tineret din tinerilor din orgonizajiile ţie, merită evidenţiate birou­ velul judeţului : grupul vocal Vasile Matei, şef sector liu
cadrul întreprinderii mecanice menjionate, s-a reuşit ca în rile organizaţiilor: „strun­ şi formaţia de căluşari. o înaltă răspundere faţă de 1, Cornel Giurcă, maistru, 8,ÎS Tot l!
»,io şoimi
Orăştie numără 610 utecişti, trimestrul III al anului trecut guri", „sculărie", TESA, „tur­ O preocupare de maximă soarta producţiei de cărbu­ Constantin Ragan, şef sec­ 0,80 Film
cuprinşi în 11 organizaţii, să fie ferită de intemperii o nătorie", în fruntea cărora importanţă a comitetului a ne, care şi-a dobândit prin tor 6 transport, Constantin pii :
Eplsoi
ceea ce reprezintă o forţă cantitate de aproximativ 400 s-au aflat secretari cu o bu­ constituit-o organizarea şi muncă .un binemeritat pres­ Modilcă, şef echipă lăcă­ 0,15 Pcntn
şi o rezervă însemnată in mc cherestea ruşinoase şi fag, nă experienţă în murica de desfăşurarea unor întreceri tigiu în faţa celorlalte co­ tuşi în sectorul 5 generai, ncavo
dezvoltare. acţiune amplă, desfăşurată organizaţie ca : Lazăr Oonea- sportive Ia nivelul organiza­ lective de mineri. Dar Ion Todea, şef sector 0 in­ 10.00 Viaţa
pe durata de o lună, la care nu, loan Bărbulescu, Zoriţa ţiilor, integrate în ampla com­ chiar şi în sectorul 2, 11.15 De st’
Comitetul U.T.C. de la I.M. vestiţii, Gheorghe Durlă, 13.15 Telex
au participat peste 350 tineri. Părău. Dealtfel ei au reuşit petiţie cu caracter naţional fruntaş pe mină, după cum
Orăştie, îndrumat şi sprijinit De asemenea, de o largă prin stilul lor de muncă să brigadier în sectorul 2 13,20 Albim
de comitetul de partid pe în­ participare s-au bucurat ac­ creeze un nucleu de harnici „Daciada". Campionatul in­ relata tovarăşul Marin producţie, Iacob Stoica, şef 15.10 Tenis
16.10 Micul
Stoieulescu, avem destul de
treprindere, a întreprins o se­ ţiunile în sprijinul producţiei, utecişti evidenţiaţi în între­ tern de f.otbal, între organi­ sector 2 şi Ion Geană, con­ mici :
rie de măsuri de natură or­ zaţii, desfăşurat pe perioada mulţi tovarăşi care încă tabilul şei al minei, au ac­ cu... 1
ganizatorică pentru îmbună­ acţiuni iniţiate în organizaţii- , cerea „Tineretul, factor activ a 3 luni, a antrenat un nu­ mai absentează nemotivat centuat asupra necesităţii 17.00 Film
în realizarea cincinalului re­
Slialcc:
tăţirea stilului şi. metodelor le de la atelierele strunguri, voluţiei tehnico-ştiinfifice". Din măr de 400 tineri, cîştigătoa- de la lucru -şi din cei care sporirii preocupărilor din (Iul 4
de muncă în viaţa de orga­ sculărie, turnătorie. re fiind organizaţia U.T.C. nu efeotuează complet nici partea consiliului oamenilor 17,50 Hantlb
nizaţie, pentru antrenarea ti­ sculărie. Cupa „23 August" cele 6 ore din program. muncii, comitetului sindi­ namo
pisa l
nerilor în marea întrecere, a- rúbrica tineretului la fotbal, la care au luat' Desigur, abaterile de la catului şi organizaţiei pa ca
lături de vîrstnici, la reali­ parte un număr de 150 ti­ disciplina muncii, de la U.T.C. pentru intensificarea peni“,
rcctă.
zarea tuturor indicatorilor de neri, a fost cîştigată de or­ disciplina tehnologică şi de activităţii educative în sportu
plan. Comitetul U.T.C. pe Prin munca depusă de bi­ rîndul acestora îi putem a- ganizaţia mantaj-prese. Cam­ la disciplina de protecţia scopul instaurării unui cli­ 19.00 Tcleju!
întreprindere pune un accent pionatul intern de volei în­ muncii sînt şi mai frec­ mat de înaltă disciplină 10.15 Report
roul organizaţiei U.T.C. de miinti pe loan Samu, loan vente în alte sectoare. Zimnic
deosebit pe creşterea spiri­ la atelierul strunguri, s-a reu­ Popescu, Cornei Romoşan, tre organizaţii a dus fa în­ — Am în brigadă 100 de minerească în toate com­ 19.35 Dc to
tului de răspundere, pe res­ şit, prin acţiuni voluniar-pa- loan Gridan, loan Visăroi, chegarea unei echipe de vo­ oameni, spunea în cuvân­ partimentele de activitate Spccta
pectarea principiului muncii friotice şi prin economii de Marin Popescu, Grigore Cor- lei masculin, care acum acti­ tul său brigadierul Gbeor- ale întreprinderii, — con­ 20.35 Film i
colective şi a responsabilită­ materiale, realizarea unui nea. vează în compionatul jude­ ghe Scorpie din sectorul 3 diţie esenţială a îndeplini­ ■şi exta
ţii faţă de sarcinile ce revin strung SN 320x750. Tot dato­ O preocupare de prim or­ ţean, ocupînd locul 3 după producţie — dar în realita­ rii ritmice a planului de Coprod
italian;
organizaţiei, in urma acestor rită iniţiativei de care a dat din a comitetului o consti­ disputarea turului. te contez pe un efectiv de către toate brigăzile şi sec­ 22,30 Telejui
măsuri, s-au obţinut rezulta­ dovadă biroul organizaţiei tuie participarea tinerilor la Sigur, prin forţa ce o re­ 80. Unii aşa-zişi „băieţi toarele pe tot parcursul a- Sport.
te demne de remarcat. în U.T.C. de la sculărie, în anul diverse formaţii artistice, ca­ prezintă, tinerii din I.M. O- buni“ lucrează bine pînă în nului nu numai într-o pe­
anul 1978, în cadrul întreprin­ 1978, prin acţiuni în sprijinul re să reprezinte întreprinde­ răştie pot dobîndi succese şi ziua de plată a retribuţiei, rioadă sau alta; 16,00 Telex
derii, comitetul U.T.C. a orga­ producţiei, s-au executat lu­ rea în faza a ll-a a Festiva­ mai mari în complexa lor ac­ iar după aceea 3 zile nu Cu deplină maturitate 16.05 Einisiu
nizat un şantier propriu al crările de reparaţii la dispozi­ tivitate — lucru ce preocupă dau pe la mină. Şi din nou politică şi răspundere mun­ maghi:
tineretului, al organizaţiei tivele şi matriţele necesare lului naţional „Cîntarea Ro­ permanent atît comitetul, cît ia plata avansului fac la citorească adunarea repre­ 10.05 Versur
torilor
U.T.C. — strunguri, la care realizării produselor de ex­ mâniei". Un număr de peste şi .organizaţiile U.T.C, Sîntem, fel. Cred că în cadrul fie­ zentanţilor oamenilor mun­ 10.20 1001 (li
au fost antrenaţi, lună de port. ■ 60 utecişti sînt antrenaţi în însă convinşi că în pas cu cărei brigăzi trebuie să ne cii de la mina Uricani a 10,30 Telejui
6 formaţii artistice — briga­
lună, un număr de 140 tineri. în urma unor astfel de ac­ da artistică, grup vocal, ta­ dezvoltarea ce o cunoaşte ocupăm foarte serios de e- analizat multilateral în­ 10,50 Panora
treaga activitate a minei,
Din iniţiativa organizaţiilor ţiuni minuţios dirijate de co­ raf, formaţie de dansuri întreprinderea noastră şi ducarea unor astfel de oa­ modul în care a acţionat, 20.20 Roman
tere ÎS
de tineret „sculărie", „mon- mitetul U.T.C., am reuşit ca. populare, formaţie de călu­ bucurîndu-ne de sprijinul per- meni, să dezvoltăm o opi­ sub îndrumarea organiza- - soclul
taj-prese" şi TESA au fost la 1 decembrie 1978 să ra­ şari, solişti vocali şi instru­ .manent al comitetului de nie foarte puternică faţă ţiei de partid, organul de 21.10 Mai a\
Intellgi
deschise mai multe fronturi portăm îndeplinirea integra­ mentişti. în urma confruntă­ de acest gen de abateri; conducere colectivă, între­ sau se
de muncă la lucrările de in­ lă a planului economic al rilor ce au avut loc în toam­ partid, vom reuşi să ne asu­ să-i determinăm să înţe­ gul colectiv de muncă pen­ 21.10 Interpr
vestiţii, rezultatul fiind darea organizaţiei. Subliniind con­ măm şi să îndeplinim sarcini leagă că este atît în inte­ tru îndeplinirea sarcinilor popula
în exploatare a unei noi ca­ tribuţia deosebită a tinerilor na anului 1978, la nivelul o- tot mai mobilizatoare. resul lor cît şi al întregii de plan, a dezbătut şi a- 21,55 Cadran
22,15 Telejui
pacităţi de producţie în ca­ la rezolvarea problemelor roşului Orăştie, au fost cali­ societăţi să muncească cin­ probat programul de mă­
drul atelierului, şi anume a- organizatorice, cît şi impli­ ficate pentru etapa superioa­ IULIAN MIC stit la rînd cu ceilalţi. suri pentru îndeplinirea
telierul „sculeri-mafriţeri", iar carea organizaţiilor în rea­ ră două formaţii care ur­ secretarul comitetului U.T.C. Abordînd principalele as­ planului şi angajamentului
prin contribuţia deosebită a lizarea sarcinilor de produc- mează a se confrunta la ni­ de la I.M. Orăştie pecte ale activităţii minei, pe anul 1979.
IlUCUREŞ
(liojurnal; <
sei; 8,00 .
sutelor ; 9,5
De ce unele lecţii se fio pe apucate ? minical ; 12,
triu toţi ; 13
13,15 Coloai
folk ; 13,30
Un bun exemplu de urmat malelor) şi la S.M.A. Ilia, iar lectorul cercului pentru notat că s-au ţinut doar două 14.00 Şanson
în privinţa desfăşurării învă- unde lectorii îşi pregătesc cu cultura plantelor, ing. Petri- expuneri (!). Nici in ziua 14,20 Med;
ţămintului agrozootehnic ofe­ răspundere planurile de lec­ şor Mircea, a slăbit intere­ cînd am vizitat unitatea nu Vasilaclie ;
ră cercul pentru cultura le­ ţii, ţin la zi evidenţa cursan­ sul pentru pregătirea con- s-a ţinut lecţia programată, tcca dc au
pasionaţilor
gumelor de la C.A.P. Dobra, ţilor, folosesc materiale di- specţelor şi ţinerea la zi a deoarece inginerul era plecat muzicii ;
al cărui lector este ing. Zo- dactice-demonstrative, orga­ evidenţei cu prezenţa cursan­ după îngrijitori la animale. 17,30 Noutfiţ
rica Nicula. La acest cerc nizează aplicaţii practice le­ ţilor. Secretarul organizaţiei de pretutindeni
expunerile se fac pe bază de gate de conţinutul temelor. partid, Ludovic Căta, ne coral ; 18,30
conspecte, cu exemple con­ Aprecieri pozitive (nu şi la Inginera şefă a C.A.P. spunea : „Am încercat toate illuzicoteca.
20.00 Radiojl
crete din activitatea fermei Teiu, Maria Căluşer, care metodele ca şi inginerul să struraentişti
legumicole. Avind un pro­ frecvenţă însă, pare este doar conduce cercul pentru cultu­ se integreze în activitatea populare ;
nunţat caracter practic, lec­ de 85—90 la sută — n.n.) se ra plantelor, ne-a prezentat fermei, dar nu reuşim să-l melodiilor ;
ţiile sînt atractive şi pe în­ determinăm să-şi facă dato­ nări ; 21,35
ţelesul cursanţilor, ceea ce ria“. Direcţia agricolă jude­ Radiojurnal
asigură şi o bună frecvenţă. ţeană nu-1 poate pune oare mic sportiv
dans; 24,00 1
Letiţia Oprean, care în fie­ la punct pe acest inginer in- 0,05—5,00 No
care an participă la cursu­ nocturn.
rile învăţămîntului agrozoo­ La mvătămîntu! agrozootehnic disciplinat şi nepăsător faţă
tehnic, aprecia că acestea de soarta producţiei zooteh­
constituie realmente un mij­ nice la C.A.P. Teiu ? Serioa­
loc eficient de perfecţionare se deficienţe în organizarea
a cunoştinţelor legumicultori­ şi desfăşurarea învăţămintu-
lor, do însuşire a metodelor pot face şi la adresa cercu­ o situaţie care, fiind întoc­ lui agrozootehnic se întîlnesc
DEVA : A
noi care trebuie aplicate in rilor pentru cultura plante­ mită după „vechiul pro­ şi la C.A.P. Spini (ing. şef tria) ; Fair I
vederea creşterii producţiei lor şi creşterea animalelor gram“, este total nepotrivită Marin Crişan). rile Iui Robii
de legume. Dealtfel, aici au care funcţionează la C.A.P. cu ceea ce s-a stabilit de or­ Recuperarea restanţelor HUNEDOAR;
început şi se desfăşoară in­ Veţel. ganele agricole judeţene. Du­ privind ţinerea lecţiilor şi tomă (Flăcăi
tens pregătirile pentru for­ La timpul potrivit am con­ pă datele calendaristice de ridicarea conţinutului şi a e- lui Don Jua
York,
Neiv-
marea paturilor calde şi în- semnat o bună activitate la ţinere a cursurilor rezultă că ficienţei acestora constituie riile I-II i (t
sămînţarea în răsadniţe, în cercurile pentru cultura plan­ la unitatea respectivă învăţă- cerinţe esenţiale pe care să PETROŞANI
prima .jumătate a lunii fe­ telor şi creşterea animalelor mîntul agrozootehnic se va le asigure organizaţiile de m,at tren blii
bruarie a.c., a legumelor tim­ de ia C.A.P. Lăpuşnic. Ulti­ încheia în această lună (?). partid din unităţile agricole, Orchestra arc
purii. ma lecţie programată în a- Despre cercul pentru creşte­ conducerile C.A.P.. I.A.S. şi tembric) ; Di
ru (Republic
O preocupare susţinută ceastă lună pentru crescăto­ rea animalelor, condus de S.M.A., precum şi lectorii Pasienţa (Cui
pentru buna desfăşurare a rii de animale nu s-a ţinut ing. Mircea Budeanu (aceas­ cercurilor de învăţămînt a- aproape cum
S.M.A. Deva. Mecanicul Miron Nagy, de la centrul de la data stabilită, deoarece
reparaţii, lucrează cu multă pricepere şi răspundere la pos­ cursurilor se întîlneşte, de a- ta este un fel de a spune, grozootehnic. resc) ; VUI.C,
tul distribuţie, in cadrul fluxului de reparare a motoarelor semenea, la C.A.P. Leşnic lectorul a fost antrenat în deoarece în realitate are o Maelcenna —
(Muncitoresc)
de tractor. Foto : VIItGIL ONOIU (cercul pentru creşterea ani­ rezolvarea altor probleme, slabă activitate — n.n.), am N. TÎRCOB Rocco şl frai
riile I-1I («li
TRILA : Intc
crişilor (Mun<
înaltă preţuire comunistă faţă dé ÎN AJUTORUL PROPAGANDIŞTILOR, nirea principatelor române societăţii socialiste, sub NOASA: Mini
— moment care se înscrie conducerea înţeleaptă a (Muncitoresc)
conducătorul iubit al poporului LECTORILOR SI AL CELOR CARE FAC cu litere de aur în istoria Partidului Comunist ' Ro­ Star — seriile
brie) ; BRAJ
Partidul, întregul nostru porului, pentru triumful, INFORMAREA POLITICĂ poporului nostru. mân. In această epocă, j urămint —
(Steaua roşie)
întregul nostru popor şi,
popor au sărbătorit, la 26 cauzei socialismului şi co­ în consens cu el, oamenii România a păşit pe dru­ ZA : Iarba
ianuarie, aniversarea zilei munismului în România. muncii din judeţul nostru mul emancipării generale acasă (M 1 n
prin efortul susţinut al în­
raştie : so
de naştere a tovarăşului Este unanim recunoscută şi Cronica evemmmteior săptămmli A- • au sărbătorit acest mare tregului popor, pe baza mă­ seriile I-1I (i
*■ '
1- Z /
•/ - Í
" '■
.• •- •• N
Nicolae Ceauşescu, secreta­ apreciată — se spune în eveniment.evocînd cu mân­ s-a născut k
rul general al partidului, scrisoare — magistrala con­ drie etapele istorice pe reţelor programe adoptate venturile lui
(Flacăra) ; GI
preşedintele republicii. în tribuţie pe care aţi adus-o vitale, exprimă în modul faţă de tovarăşul Nicolae care le-a străbătut, sacri­ de partid. A fost înlătura­ Profetul, auru
judeţul nostru, ca dealtfel şi o aduceţi, acţionînd neo­ cel mai strălucit spiritul Ceauşescu pentru fermita­ ficiile pe care poporul şi tă pentru totdeauna ex­ (Casa de culţi;
ploatarea omului de către
în întreaga ţară, oamenii bosit, în fruntea partidului viu, profund creator, al po­ tea şi dîrzenia cu care a- oamenii de seamă ai nea­ om, în toate sferele vieţii New-York,
seriile I-II
muncii au consacrat ani­ şi statului — aplieînd crea­ porului român, dornic de pără cauza dreaptă a pă­ mului le-au făcut pentru oamenii muncii au devenit BRAZI: Polif
versării zilei de naştere a tor principiile socialismului afirmare pe toate planuri­ cii, colaborării şi prieteniei cîştigârea independenţei şi stăpîni pe destinele lor, curse ; CALA
din munţi
conducătorului iubit cele ştiinţific în condiţiile con­ le, de înălţare prin muncă între popoare, promovarea suveranităţii naţionale, pen­ s-a creat o economie pu­ cultură) ; Ci:
mai bune rezultate. în mun­ crete din România —, la tenace,^ sîrguincioâsă şi principiilor noi de relaţii tru înflorirea continuă a ternică în plină moderni­ nlei • G'
că dobîndite la acest în­ dezvoltarea gîndirii şi prac­ rodnică. Este inestimabi­ între partide, de egalitate economiei şi spiritualităţii zare şi perfecţionare, au Iunie) ; SIMJ
chestra amb-
ceput de an, însoţite de- ticii revoluţionare, la ela­ lă contribuţia tovarăşului şi respect reciproc, pentru româneşti, pentru împlini­ căpătat un avînt Tară pre­ reşul) ; ILIA :
gîndurile şi sentimentele borarea celor mai cores­ Nicolae Ceauşescu la întă­ convingerea cu care acţio­ rea tuturor aspiraţiilor po­ cedent ştiinţa, cultura, în- picătura de r.
de cel mai ales respect şi punzătoare soluţii pentru rirea continuă a partidu­ nează pentru soluţionarea litice, sociale şi naţionale văţămîntul şi arta, creşte na) ; TELIUC
fierbinte recunoştinţă. asigurarea mersului îna­ lui, a legăturilor . sale cu marilor probleme ale ome­ întru propăşirea largă a neîncetat nivelul de trai al din insulă (Mr
LARI : Profeţi
Cu acest prilej, Comite­ inte al patriei, la înfăptui­ masele de oameni ai mun­ nirii contemporane — dez­ ţării. poporului. ardelenii (Muu
tul Politic Executiv al C.C. rea politicii noastre inter­ cii, pentru aşezarea tuturor armarea, lichidarea sub­ Toate manifestările con­
al P.C.R. a adresat tova­ ne şi externe, consacrată raporturilor din societate dezvoltării, instaurarea u- sacrate aniversării unirii Marile cuceriri de pînă
răşului Nicolae Ceauşescu înfloririi multilaterale a e- au constituit un minunat acum formează o bază so­ IVREM
o scrisoare omagială, în conomiei, ştiinţei şi cultu­ pe principiile eticii şi echi­ nei noi ordini economice prilej de afirmare a unui lidă şi trainică pentru noi
tăţii, ale democraţiei socia­
care sînt exprimate senti­ rii, ridicării vieţii poporu­ liste. Partidul şi poporul mondiale şi, prin aceasta, adevăr unanim recunoscut, izbînzi pe care poporul Timpul prr
mentele de profundă sti­ lui pe noi trepte de civili­ făurirea unei lumi mai anume că adevărata împli­ nostru le va dobîndi, sub ziua de 28 1!
zaţie şi progres. exprimă aceeaşi preţuire drepte şi mai bune. impulsul puternic al docu­ me în genera
mă şi afecţiune tovărăşeas­ nire a celor mai înaintate cu cerul schia
secretarul
Omagiindu-şi
că, cele mai calde felici­ ■general, preşedintele repu­ Sărbătorind unirea, sărbătorim izbînzi idealuri la care a visat mentelor Congresului al se vor semnai
tări şi urări de ani mulţi blicii,- partidul şi poporul neamul nostru au căpătat XI-lea şi Conferinţei Na­ slabe sub ion
ţă şi ploaie. V
şi fericiţi, multă sănătate nostru dau în fapt o înal­ constructive conturul profund al reali­ ţionale ale partidului, în fia slab la mi
tăţii abia după eliberarea
şi putere de muncă pentru tă preţuire bărbatului ca­ Un alt eveniment mar­ o încheiem este aniversa­ patriei de sub dominaţia fas­ anii următori. tensificâri din.
dic. •
progresul şi fericirea po­ re, prin întreaga sa acti- cant al-săptămânii pe care rea a 120 de ani de la U- cistă şi trecerea la făurirea CORNEL ARMEANU