Page 91 - Drumul_socialismului_1979_01

■4 © DUMINICĂ, 28 IANUARIE 1979 s
V

(Urmare din pag. 1) O artă perenă, tră Ia acest ceas aniver­
7\ sar '!
ZIUNÈ ¡ ; Cartea © scsrna m ©emiml • S limitele unui interviu să — Un sentiment de pe­
I e ••• ■/•zv.v.v.v.v.v.',...........av.eX-.v.mv!X...w\.((v.wi.v.v.vl.v.............. ........... • ' ' ' V■ • ••• : Îi ■ cuprinzi aportul tuturor oa­ apropiată de inima renitate prin ceea ce am
\ menilor de suflet care au realizat pînă azi, şi prin
CA ceea ce ne-am programat
NICOLAE M. ISAC
\_____________________ pus o cărămidă trainică La
la domici- temelia acestui edificiu de spectatorului pentru viitor. Vrem să în­
artă. Dar nu putem uita făţişăm publicului, oameni­
i „Ardeaiule, Ardealul meu..." lor muncii spectacole care
■iei contribuţia valoroasă a u-
pentru co- nor oameni ca Wiliam Flei- nă a spectacolelor prezen­ lente tinere şi de perspec­ să fie ale lor, care să facă
e junglei“. Debutant In 1938 cu o pie­ nime/ Şi nici nu cerem că cher, primul director şi di­ tate, ci şi prin apariţia u- tivă. Teatrul nostru este parte din viaţa lor cotidia­
! să de teatru, autor a optspre­ nu-i bine !/Noi, n-am dorit l nă, cu bucuriile şi necazu­
inul (lum­ zece plachete de versuri, război niclcînd/ Şi nici n-a- rijor, Ştefan Răduţ, inter­ nor talente tinere. socotit, pe drept cuvint, o
proză, culegeri de folclor, vem războaie-n gînd“... La o | pret şi dirijor talentat, lo- — Teatrul este prin ex­ oază de cadre tocmai pen­ rile lor, cu frumuseţea
ii Nicolae M. Isac, originar din lectură atentă, pot fi identi­ sif Kiltzer, dirijor şi in­ celenţă primenitor al talen­ tru că este un teatru în­ muncii lor, cu neajunsurile
satul Zlaşti, face păru: din ficate, în toate pocmele-cin- j
latriei pe care să le combatem
categoria poeţilor, mal pre­ tece din carte, obiceiurile strumentist, precum şi a telor reale — unii din cei drăzneţ, cu un repertoriu
tinical cis a creatorilor ţărani atît pământului, ciclul vieţii natu- I actualului dirijor şi com­ măi buni dintre cei buni modern, grefat în primul prin arma satirei. Vrem ca
îagazin de răspînditi in Transilvania rale — aratul, semănatul, fio- . pozitor Gheorghe David,. sînt atraşi de teatrele din fiecare spectator să simtă
pentru cei şi Banut. înarmat cu un rile, „griul copt in vini“, I rînd pe problematica jude­ că alături dc el se. află
intlmplare simţ folcloric nativ, bun cu­ toamna, naşterea, tinereţea şi , sub bagheta cărora s-au Capitală, alţii încep alfa­ ţului, care oferă un cadru
noscător al obiceiurilor sate­ copilăria, dragostea, inţelcp- realizat spectacole de alea­ betul artei şi se formează inimosul . nostru colectiv,
lor din jurul Hunedoarei, Ni­ ciunea, stingerea — toate şo- ■ fertil atît ideilor avansate
al : „Wili să ţinută artistică. aici, în teatrul nostru. Mă care nu va conteni să-şi în­
Eplso- colae M. Isac aduce, prin vo­ polind uşor mingiiatc parcă cit şi formelor diverse ale
lumul recent apărut „Ardca- dc suflul doinei, al doinei ' — In ultimii ani, scena gîndesc, de pildă, la Maria deplinească, prin mijloci­
isculbi: Dl- lulc, Ardealul meu...“, con­ pentru pămint. teatrului din Deva a cu­ Milea, Magdalena Popeşcu, genului. rea artei, nobila misiune
reşti — Căi­ tribuţia sa de suflet şi sim­ In ansamblu, volumul este noscut o întinerire, nu nu­ Elena Costea, Angelica — Ce sentimente încear­ de educare şi elevare spi­
te !n „Cu­ ţire românească către veş­ caracterizat astfel de prefa­ mai prin concepţia moder- Zsok, Anghel Ion eseu, ta­ că colectivul dumneavoas­ rituală a oamenilor.
riilor euro- nicia acestei bucăţi dc pft- ţatorul Ovldiu BIrlea, cunos­
tmisiune di- mint. Autorul este un cîntă- cut cercetător in problemele
la Palatul reţ al uimirii în faţa tulbu­ folclorului : „Pare că poetul
rătoarelor frumuseţi ale pa­
triei, ale satului natal fixat a rămas veşnic copil, mereu 1
ic seriilor : ireversibil în imediata apro­ gata de a jubila in faţa mi- 1
piere a marii cetăţi siderur­ nunilor lumii care în fapt nu '
pentru toţi. gice. Rostirile sale sint lim­ sint decît aspecte obişnuite, |
c varietăţi pezi şi mai ales purtătoare dacă nu chiar banalizate de COLŢUL... FILANTROPULUI
a unor adevăruri esenţiale, circuitul vieţii, pentru cei I
e „Agonie
•rentieră tv. precum în „Noi“, unde se mai mulţi“.
resimte inriuenţa lui Goga :
americano-
„Noi, n-anl cerut pămînt la VALERI-J BÂRGĂU '
O nouá filó q epopeii naţionale : li HANUL DIN BARA
NI
!5Ecaterina Teodoroiu“
in limba
lectura au- In august, cind vom come­ din cea dinţii un spaţiu op- \ MOTO: — Unde dormi, lu, mielule (bis)
I mora pentru a G2-a oară bă­ tini de desfăşurare. Astfel j
Ti tălia dc Ia Mărăşeşti, vom se face că portretul Ecatcri- '
depune — unii în fapt, alţii nei Teodoroiu se încheagă f — Dorm în gară. domnule (bis) r
doar în gind — o garoafă din liniile realităţii istorice si w
...........
leton : . Pu- de purpură pe sacrele Ies- nu din tuşe romanlico-litera-
gloric“. fî"!- pezi ale monumentului, pur- turizante. Punctul de vede­ în gara mîndrei noastre Hunedoaro
tind în inimă numele celei re e just şi am putea spune t
r- ;
oî întrebare . care, Ia numai 23 de ani şi-a singurul legitim, cind e vor- . cum vine noaptea, se deschide-un han
se naşte dat viaţa pentru Patrie. Dinu ba de o reconstituire, nu \
—v—.1 z» v*cuiva jbv«*.b«3«.Auci documentaristică, fireşte, ci 7
mează Cocea ii dedică Ecatcrinei în care nişte oameni dorm buştean
ai cintecului Teodoroiu un film de aleasă de una cu pretenţii dc a e- I pe jos. pe bănci. în sala de-aşteptare.
inspiraţie, film care mai a- vita locurile comune. Dinu i
oiuliai daugă o filă Ia marea epopee Cocea a ştiut să le ocoleas- )
naţională cinematografică, că şi in acest fel demonstrea- i
respiiind aerul uncia dintre ză elocvent că bâza adevă- } Nu mă refer la bietul om, proi an.
cele mai bogate istorii ale rată a eposului naţional este ^ venit cu mult ’nainte de plecări,
lumii, acela al istoriei po- realitatea istorică, incompa- I
porului român. rabil mai mişcătoare şi mai i ci la cei fără căpătîi şi caro
Ecaterina Teodoroiu a fost patetică decît florilegiul au- 1
şi va rămîne în conştiinţa reolant al ficţiunii, fie ea şi L îşi fac hogeac din gară şi divan.
poporului, una din stelele re­ de cea mai dcsăvîrşită bu- J
I : 7,00 Ka- prezentative ale unei pleia­ nă credinţă. I
Ilevista pre- de de eroi. Ea, aidoma ce­ S
dicjprogramul lorlalţi fii şi fiice ale Româ­ Cea mal captivantă in a- i Trîntiţi de-a valma-n visuri se aruncă
magazin du- niei, cu o conştiinţă crista­ cest film este disponibilita- ^ toţi derbedeii care fug de muncă,
De toate pen- lizată în focul luptelor pen­ tea cineastului de a restitui i
Itadio jurnal; dimensiunea reală a eroinei j toţi beţivanii fără căpătîi.
infinită —» tru libertate, întruneşte ace­ — concretizarea acestui obi- /
le calităţi morale care o pre­
Jnda veselă ; destinează pentru o viaţă ecliv datorindu-se în marc j
¡-şânsonetişti; trăită sub semnul sacrificiu­ măsură tinerei actriţe Stela 1 întreb pe şeful gării (cu-admiraţii):
in Wasiie V. lui suprem. Furcovici, capacităţii ei de a 1
10 Din ione­ Calitatea esenţială a scena­ trăi intens o partitură corn- 1 decît la clasa doua, hai, lăsaţi-i
lii,00 Clubul riului semnat de Miliai Opriş plexă, proiectată în conştiin- ?
16,00 Vraja noastră fntr-o lumină ţ în sala de-aşteptare clasa-ntîi !
00 Top 6 ; şi Vasile Cliiriţă este aceea ţa
foarte umanizantă, explicînd i
- melodii de că baza literară a filmului
riguroasă tot atunci resursele eroismu- }
face
o
distincţie
18,15 Tezaur } intre realitate şi mit, acor- lu, ‘ lui. i OMUL DE PE STRADA
între
and bal ; 19,00 4 dmd informaţiei provenite AL. COVACI î
dînd
entru toţi ;
lai ; 20,15 In- ---------------A
ai muzicii
0,38 Turneul
1.30 Consem-
mianţe ; 22,00
22,10 Panora- PANORAMIC ŞTIINŢIFIC • PANORAMIC ŞTIINŢIFIC
22.30 Ring de
lctln de ştiri;
stop muzical
A
Realizări 9 S T I AŢI C -t L • i • Elucidarea unui mister
...creşterea bruscă a tensiu­ ...in timpul verii, Soarele tie fluorescentă 7 Ele vor Un grup de experţi egip­ cea a altor mumii din fami­
imalul (Pa- româneşti nii arteriale reprezintă una iradiază în Arctica mai mul­ străluci doar Ia lumină ul­ teni şl americani au reuşit lia suveranilor. „Concluzia a
ay 9 Aventu- din cauzele frecvente ale ac­ tă căldură decît în Crimeea 7 travioletă. Măsura a fost lua­ să identifice mumia reginei fost că ca seamănă cel mai
Hood (Arta); cidentelor de automobil ? De Zăpada şi gheaţa reflectă in­ tă pentru automatele de sor­ Tiye, mama faraonului AUhe- mult cu regina Thuya, ma<
: Oraşul fan- Specialiştii Institutului tic exemplu, o emoţie puternică să 90 la sută din raze in at­ tare dc la oficiile poştale. naton şi, probabil, bunica lui nu reginei Tiye“ — a decla­
i) p - Aventurile medicină şi farmacie din provocată de încercarea dc mosferă, fapt ce permite Tutanlchamon. Descoperită in rat doctorul Wente. înarmată
(Arta); New Iaşi, în colaborare cu cer­ a întrece un alt automobil păstrarea stratului gros dc ...în Japonia a fost inven­ aşa-numita Vale a Regilor, In cu această informaţie, echipa
Cork — se- cetători dc la întreprinde­ urcă tensiunea cu 30—50 mm. gheaţă, eterna calotă gla­ tat un calculator care poate urmă cu 80 de ani, mumia de experţi, incluzînd po
onstructorul) ; rea de morărit şi panifi­ Urmările pot fi fatale : con­ ciară. percepe 120 cuvinte 7 Ce-i rămăsese un mister, fiind Ibrahim El Nawatvay, de la
Acel bleste- caţie din localitate, au rea­ ducătorul maşinii îşi pierde drept, ele trebuie să fie ros­ cunoscută doar sub numele Muzeul cairot, a obţinut dc
dat (Unirea) ; lizat un produs dietetic şi reflexele şi capacitatea dc a ...ştampila poştală este mal tite de o singură voce — al dc „Doamna în vîrstă“. la guvernul egiptean o meşă
tulantă (7 in acelaşi timp medicament reacţiona rapid, iar uneori veche decît marca poştală 7 cărui timbru a fost imprimat Studiind schiţele unor cer­ din părul reginei Tiye. A-
— biscuiţii alcalini, care au leşină. Ea a fost introdusă pentru în memoria' calculatorului ! cetători mai vechi, dr. Ed- ceasta se afla intr-o cutie
Triuit™'. reale efecte terapeutice an- prima oară în aprilie 1661 de ward Wentc, de la Universi­ purtind numele reginei, care
ural) t "- tată tiulceroase. Cu prilejul ex­ ...tramvaiul datează dc a- Henri Beshop, dirigintele u- ...unii pasageri al căilor fe­ tatea din Chicago, a remar­ a fost descoperită in mor-
nte (Muncito- perimentărilor s-a dovedit proape 100 dc ani 7 In ciuda nui oficiu poştal din Anglia, rate britanice au propus in­ cat „poziţia regală“ a' braţu­ mintul lui Tutanlchamon —
iN : Aurul lu! că ei neutralizează lent, „bătrîncfii“ sale, cercetători pentru a evita rcclamaţiilc în troducerea unor vagoane in lui drept al mumiei, care, în­ considerat nepotul reginei
seriile I-II din diverse ţări ale lumii legătură cu întîrzierea scri­ doit deasupra toracelui, su­ Tiye. Compararea şuviţei cu
; LONEA : dar in mod sensibil, acidul consideră că el are un mare sorilor şl pentru ca adresan­ care să fie interzis... vorbitul. gera ţinerea unui sceptru. păru] mumiei ncldenttficate a
ii săi — Ge­ clorhidric secretat dc sto­ viitor, bineînţeles prin spo­ ţii să poată verifica data ex­ Drept contramăsură, s-a în­ „Era reprezentarea obişnui­ arătat că cele două mostre
mac în cantitate marc in
fiinţat o asociaţie feministă
neral) ; PE- rirea vitezei de deplasare. pedierii. stampila, introdusă tă a reginei Tiye, atît in sta­ sînt identice, ceea ce a con­
arccrea pros- timpul senzaţiei dc foame Vechile tramvaie cu mersul de Beshop, era rotundă, cu de protest. Iar vagoanele tui cit şi In portrete“ — a stituit punctul culminant al
itoresc); ANI- sau cind bolnavul face un lin sînt treptat înlocuite cu un diametru de 13 mm. In pentru oamenii tăcuţi nu au declarat in legătură cu acest Investigaţiilor.
a 4* seriile Î-II efort fizic sau intelectual vagoane spaţioase, silenţioase, partea de sus, erau însem­ mai fost introduse dc teamă fapt doctorul Wcnte, care, Statuile, inscripţiile şl ce­
considerabil. De asemenea,
aproape
că
circule
or
să
; URICAMi : a căror viteză poate atinge nate prescurtat lunile, iar in Împreună cu alţi egiptologi, lelalte
relicve
I-II (7 Noicm- noul sortiment alimentar 75 km pe oră. partea de jos — zilele, cu ci­ goale... studiază de circa zece ani Importanţa demonstrează
reginei
Tiye in ;
1 :3 Al treilea arc proprietatea dc a se fre arabe. colecţia de mumii existentă timpul domniilor soţului ei, |
seriile I-II mula pe pereţii tubului di­ ...un om poate rezista 249 ...unul din misterele „triun­ în Muzeul de artă egipteană
; GURABAR- gestiv, formind o cuşă ade­ de zile fără hrană, numai cu ghiului Bermudeior“ a fost din Cairo. Amcnhotcp al m-lea, şi fiului
verde de rentă, protectoare, care apă şi vitamine 7 Un medic ...planeta Ncptun, descope­ descoperit, recent, de poliţia Pornind de la observaţia el, Alchenaton (secolul al
iCrul) ; ci­ exercită o acţiune cicatri- scoţian tratează cu acest re­ rită in septembrie 1816, nu şi paza de coastă america­ doctorului Wcnte, echipa de XlV-lca i.e.n.). Se cunoaşte
tul meu — zantă, asigurată prin ionii gim obezitatea, obţinlnd mari şi-a Încheiat Încă prima ro­ nă 7 Ele au constatat că dis­ că ca a purtat corespondenţă
•atrla) ; Apoi dc aluminiu pe care ii succese. taţie (de Ia descoperirea ei) pariţia mai multor ambarca­ experţi a început studierea diplomatică cu unit şefi de
igenda • a- conţin. în jurul Soarelui 7 Astrono­ ţiuni, mal ales dintre cele detaliată a mumiei, descrisă stat. Ceea ce va Însemna
Robln Hood ...oraşul Magnitogorsk, din mii au calculat că mişcarea mici, In zona respectivă, nu de anatomistul Elliot Smlth descoperirea pentru istorici
Biscuiţii alcalini vor in­
SOAGIU-BAI ; tra in curînd in producţie U.R.S.S., este situat pe două completă de rotaţie se va în­ sc datorează unor fenomene In 1912 drept „o femele de este greu de determinat deo­
virstă mijlocie cu păr casta­
d şi ardelenii continente 7 EI s-a dezvoltat cheia in anul 2011. parapsihologice, meteorologi­ niu, ondulat, lung şi lucios“. camdată, dar in rlndurile e-
rl); HAŢEG: 1» întreprinderea de specia­ pe ambele maluri ale fluviu­ ce neobişnuite, ci activităţii giptologilor se exprimă opl- ^
New-York — litate din Iaşi. lui Ural, care reprezintă ...dc acum înainte, mărcile unor bande de piraţi, care Cercetătorii au făcut o ra­
(Popular) ; (Agerpres) frontiera convenţională din­ poştale din Cehoslovacia vor diografie a craniului mumiei, nia că ea va ajuta la clarN .
ytul, pilot de tre Europa şl Asia. fi imprimate numai pe hir- ucid echipajele, Jefuiesc iah­ pe care au comparnt-o — cu ficarea unei perioade marcat
,N ; Capcana turile şi le scufundă. ajutorul computerului — cu te dc erezia lui Akhenatoa.
(Casa de
■ttarea Romă-
uerrllla (11
ÎRIA : Or-
ulantâ (Mu-
Clanura şl Turbine marine Termocentrală electrică mobilă pentru regiuni polare
iloaie (Luml-
: Corsarul
Prof. william Mouton, de
,aerul); GIIE- Ia Universitatea Tulame din in zone pe unde nu trec li­ Se prevede ca in viitorul lectrică va fi amarată Ia un
iî, aurul şi statul Loulsiana (S.U.A.), a niile dc navigaţie şi unde apropiat să înceapă construi­ O navâ-centrală electrică la sursa de alimentare per­ chel dc pc riul Pur. Ea orc
manentă — zăeămîntul de
icitoresc). realizat modelul unui gene­ curenţii marini sint suficient rea unei centrale electrice sui generis : „Aurora borea- gaze menţionat, pe baza că­ înfăţişarea unei şalupe uşoa­
lă-5“ este pe cale să plece
de puternici. Curentul electric
rator electric a cărei turbi­ produs in acest fel or putea subacvatice, avind o turbină într-o lungă cursă spre rîu- ruia va produce şl furniza c- re cu motor. Turbinele cl, cu
cu diametrul de 10,7 metri.
nă este pusă in mişcare de fl transmis prin cabluri pină rile nordice, urmind să stră­ ncrglc electrică Instalaţiilor o putere do 24 000 kilowaţi
curenţii oceanici şi care asi­ la ţărm. Pină in anul 1980, poate fi bată mai bine dc 3 000 de industriale, sondelor, staţiilor fiecare, ocupă puţin loc, iar
construită şi o centrală de
gură o producţie dc energie Turbina generatoarelor ma­ kilometri Înainte de a arun­ dc compresoare şi aşezărilor cazanele de aburi sint insta­
late in calele navei. Basti­
electrică la un preţ dc cost rine ar trebui construită din tip industrial la care, sc es­ ca ancora lntr-o zonă a fiu­ muncitoreşti din regiunea mentul nu este dotat cu mo­
jbabil pentru mai redus decît cel ce se aluminiu, iar durata funcţio­ timează, se poate realiza un lui Pur, din apropierea Cer­ Cercului polar, Înlocuind, ast­ toare dc propulsie, fiind re­
nuarie : vre- realizează în centralele elec­ nării ci ar fi do 30 do ani. randament de 70 Ia sută. cului polar, in preajma ză- fel, tipurile de centrale elec­ morcat pînă la faţa locului
1 călduroasă, trice pe bază de energic a- Ea se va afla permanent in Pină la sfirşitul secolului, la cămlntului dc gaze Urengol, trice mobile, folosite pînă dc o navă tehnică auxiliară.
tbător. Izolat tomică sau termică. stare de lmersiune şl va fi 30 dc kilometri dc ţărmurile cel mai mare rezervor de acum, care funcţionau cu Absenţa motoarelor de pro­
’o precipitai 11 Cu timpul — opinează con­ adusă la suprafaţă numai Floridei şl la 30 metri adin- combustibil gazos din Siberia motorină, ceea ce presupune pulsie se explică prin faptul
rcă de burni- structorul — asemenea tur­ pentru lucrări de întreţinere. cime vor funcţiona 200 de occidentală. Motivele acestei dificultăţi pentru alimentare
Vîntul va su- bine, cu diametrul de 170 Buna funcţionare a genera­ centrale electrice de acest şi transport al combustibilu­ că centrala trebuie deplasată
aderat cu in- torului nu este condiţionată expediţii sint, în primul rînd, lui respectiv. pe mari distanţe, pe cursul
isectorul su- metri şi lungimea de 80 de de adîncimca scufundării sau fel, cu o putere instalată to­ de natură economică. „Auro­ rîurllor nordice, unele din
metri, vor putea fi ancorate de temperatura apei. tală de 10 milioane kW. ra boreâlă-5“ se deplasează Noua navă-termocentrală e- ele cu debit redus de apă.