Page 94 - Drumul_socialismului_1979_01

DRUMUL SOCIALISMULUI
Pag. 2

Viaţa de partid Adevărul de fiecare zi

0 activitate susţinută cu (Urmare din pag. 1} chirie, cărbunele pentru în­ mogene, în ce priveşte hăr­ 9,00Teit
nicia şi responsabilitatea în
călzit, alte numeroase în­
îşi doreşte o familie. Ade­ lesniri. muncă. Brigada mea întru­ 10,00 Hon
vărul este unul singur, nu Ştefan Adam : In subte­ neşte aceste cerinţe şi fie­ tere
luar
cercurile de nemeiabri de partid trebuie să-l mai argumen­ ran e mai greu, decît la care dintre noi ducem aca­ 10,30Pub
10,55Meii
să cîte 4 500—1700 lei lu­
tez şi eu: cine munceşte
ziuă, dar munca minerului
Potrivit indicaţiilor date la în gol (fierăstraie, macarale, cu tragere de inimă, câş­ este răsplătită. Asta nu în­ nar. 17,00Tele
17,03Tele
Plenara C.C. al P.C.R. din cilindri, agregate de sudură, tigă bine şi îşi îndestulea­ seamnă că toţi minerii rea­ Moldovan Ştefan: Dacă 17,25Cun
22—23 martie 1978 s-a hotărît maşini de polizat etc.) si să ză traiul. lizează venituri frumoase. privesc prin ,anii ce au 17,43Mull
18,10Din
ca pe lingă organizaţiile de se asigure folosirea raţiona­ Gheorghe Ghicioiu îm­ Numai cei ce se ţin de trecut, pot zice, cu cea mai Hcp<
bază să se creeze cercuri de lă a iluminatului. preună cu brigada sa a treabă. Din păcate, nu toţi dreaptă... dreptate că am It.P.
nemembri de partid, care să O altă temă care a fost fost declarat fruntaş în înţeleg asta. Unii vin la noi •reuşit în viaţă. In 3952 18,20Lccţ
contribuie nemijlocit la în­ dezbătută cu viu interes, doar pentru a lua bani cînd am venit în Valea Jiu­ crăti
tărirea muncii economico-so- condusă de tovarăşul ing. întrecerea socialistă pe 18,45Ansi
mun
ciale. Aurel Molotcov, şeful sec­ 1978 şi este un om cu mulţi şi se fac că nu pri­ lui nu aveam nimic decît 19,00Invă
în fiecare din cele 4 orga­ ţiei, s-a axat pe economisi­ vorbă dreaptă, deschisă. cep că numai munca stă ce era pe mine. Acum am ideo!
nizaţii de bază aflate în sec­ rea de metal, ca rezultat al •— Cum a fost şutul de la baza câştigului. lată, am un apartament frumos mo­ 19.20 1001
ţia Laminor 800 din C.S. Hu­ încălzirii privind scoaterea azi ? l-am întrebat. avut un ortac, ’ unul Chio- bilat, înzestrat cu tot ce-i 19,30 Tele
nedoara îşi desfăşoară acti­ de metal prin laminare, şu- — Bun. Am trimis la zi chină, care întîrzia, lipsea trebuie unei familii, cele 3 19,50Anei
vitatea cîte un cerc dc ne­ tare, debitare şi finisare la fete le-am crescut în con­ 20.20 Scar
membri de partid, cuprinzind maşinile tehnologice din a- 36 de vagonete cu cărbu­ nemotivat, chiulea, iar cînd diţii - materiale bune, am mier
în sfera lor de activitate pe­ justaj. Tovarăşii nemembri ne cu vreo 7-8 .peste sar­ îşi încasa drepturile băneşti copii
Drafi
ste 40 de oameni ai muncii : de partid din grupa organi­ cinile revenite. Cărbune de boimbănea, deşi îi spuneam avut o viaţă demnă, cinsti­ 22,05Muzi
muncitori, ingineri, tehni­ zaţiei schimbului A şi D, în calitate. • toţi că el este singur vino­ tă, clădită pe muncă. Azi, 22,15Tele.
cieni, specialişti. La consti­ care s-a dezbătut această — Aţi calculat cit aţi vat că nu cîştigă 4-5 000 dc minerul este respectat,
tuirea cercurilor, birourile temă, au privit cu mult simţ cîştigat astăzi ? lei pe lună, cit primeau preţuit pe măsura muncii
organizaţiilor de bază au ţi­ de răspundere problema eco­ ceilalţi mineri. Pină la ur­ Iul, şi acest fapt ne în­
nut cont de calităţile morale nomisirii de metal, urmărind — Nu, că nu prea am
şi profesionale ale celor ce in perioada următoare mai avut cînd, dar pot socoti mă a plecat... deamnă • să muncim cu şi
urmau a fi cuprinşi, acestea atent procesul de încălzire, pe loc. Deci 36 de vagone- Ştefan Mihai: In mine­ mai mult spor, cu mai BUCUR
constituind criteriul decisiv, laminare, şutare şi debitare te a 18 lei, fiecare face rit e o regulă bine stabili­ multă dăruire, convinşi că dloprogra
pentru a asigura şi o impor­ ia lungimile cerute de bene­ circa 162 lei pe post. Bani tă : retribuţia unui om de­ în acest fel şi numai pe a- Hfliojiirr
tantă rezervă de cadre. în ficiari. La una din intîlnirile buni, care îmi permit, mie presei; 8.
secţia noastră, aceste cercuri avute cu cercurile de ne­ pinde nu numai de el, ci eeastă cale ţara se înalţă diilor; 9,0
tot mai sus, iar viaţa noas­
sînt antrenate prioritar în membri de partid, tovarăşul şi familiei, să avem o exis­ şi de modul cum muncesc 9,05 Kăsp
soluţionarea problemelor le­ Ioan Dragota, secretarul co­ tenţă îndestulată, dacă ţi­ ortacii, adică colectivul. De tră, a minerilor, ca şi a tu­ lor; 10,00
gate de îndeplinirea sarcini­ mitetului de partid, a subli­ nem seama că minerii au aceea este foarte important turor cetăţenilor României, 10.20 Al
folk; 10/.
Asociaţia economică dc stat
lor ce stau în faţa organiza­ niat că una din preocupările şi cooperatistă sere Sîntan- şi alte numeroase avanta­ — lucru care de fapt se înfloreşte. E un adevăr de Buletin d
ţiilor de bază, a secţiei, a principale ale cercurilor de drei. Ferma nr. 2 : sc execută f je : o masă caldă gratuită, realizează — să se alcă- care neam convins şi ne folcloric;
atelierului, asigurind creşte­ nemembri de partid trebuie legatul la castraveţi. beneficiază de gratuităţi la • tuiască brigăzi şi echipe o- convingem zi de zi. r& Radio-
rea gradului de participare a să fie combaterea neglijen­ de .ştiri;
tuturor oamenilor muncii la tei în muncă, cultivarea răs­ folciorulu
rezolvarea operativă a pro­ punderii pentru realizarea pere intei
la 1 la 3
blemelor cu care sc confrun­ sarcinilor profesionale, pre­ început de an deosebit, da atracţie, unele mai tă spre cei suferinzi, per­ vul profesoral este preocu­ 1 rioşilor; (
tă colectivele din care fac venirea oricăror abateri de început sigur şi prosper, cu vechi, altele mai noi, sint sonalul ce serveşte aceste pat să asigure elevilor o 10.20 Com­
parte, intensificarea muncii la normele tehnologice fixa­ ginduri bune şi speranţe din an in an mai multe. maşini fiind caracterizat cit mai bună pregătire şi ic,40 Noi
politice de la om la om, pu­ te. De asemenea, s-a subli­ mari. Continuare ascenden­ Supermagazinul universal prin promptitudine şi mul­ instruire. muzică u
nerea în valoare a iniţiati­ niat că din rîndu! acestora, tă de cincinal, ce ne dă primeşte zilnic sule şi sute tă omenie. tiu de şi
velor, întărirea ordinii şi dis­ organizaţiile de partid vor tuturor putere, voinţă şi Cum spuneam, realizările şi te cînt,
Revista
ciplinei în muncă. putea primi noi membri, ca­ de cumpărători, rivalizînd Gara, una din gările im­ se înmulţesc dc la un an la Orele s
în vederea cunoaşterii maf re să întărească organizaţii­ încredere, apropiindu-ne cu multe magazine din ora­ portante ale judeţului, este altul. Două construcţii im­ populară;
aprofundate a sarcinilor ce le de bază. S-a dovedit că ziua de mi ine. şele judeţului. Este vizitat traversată zilnic de zeci de portante au fost deja por­ peisaj inc
le revin, periodic, birourile toate cercurile de nemembri Aici, la Ilia, prima lună şi de mulţi cumpărători din trenuri, de persoane şi nite încă din finalul anului ran; 20,30
organizaţiilor de bază poartă de partid se străduiesc să fie a calendarului a însemnat localităţile vecine, care au marfă. Aici, în preajma gă- tului rom
discuţii cu tovarăşii din cer­ într-o întrecere continuă noi paşi, deschideri largi trecut. Este vorba de un tiu de şt
curile de nemembri de partid pentru a asigura bunul mers spre împlinirea viitorului modern complex de creşte­ sonore ;
oră ; 23,01
cu privire la modul de re­ al producţiei şi îndeplinirea oraş,* agroindustrial. Timp re a vacilor de lapte, de muzical r
zolvare mai operativă a u- sarcinilor mare productivitate, pre­
nor probleme reieşite din in­ O modalitate eficientă de de muncă şi de eforturi, Deschideri spre oraş cum şi de un motel. A-
struirea organelor şi cu pri­ cuprindere şi antrenare a ne­ timp de împliniri şi certi­
lejul transmiterii de sarcini. membrilor dc partid la o tudini noi. Mulţi dintre oa­ cestora li se vor adăuga IVJI
Astfel, s-au organizat dezba­ muncă susţinută este accca menii care au pus bazele noi apartamente, poşta
teri cu tovarăşii din cercu­ a încredinţării de sarcini înnoirii acestei localităţi se nouă, alte construcţii eco­
rile de nemembri de partid concrete. în funcţie de po­ află şi azi, ca la început, numai cuvinte de laudă de­ rii, s-a înălţat una din cele nomica. Toate acestea vor DEVA :
de pe lingă organizaţiile din sibilităţile fiecăruia dintre ei. spre modul cum este apro­ mai impunătoare construc­ crea noi locuri de muncă, oboare (P
schimburile D şi C privitoa­ Astfel, o parte din nemembrii in primele rinduri. Sint oa­ vizionat. Valoarea anuală a ţii, moara da măcinat po­ rezervă (/
HA : Ani:
re la situaţia concretă a în­ de partid pe care îi avem meni gospodari, oameni ca­ în primul rind pentru oa­ Portret ci
călzirii lingourilor de la cup­ în cadrul secţiei sint cola­ re şi-au iubit locul şi pă- vînzărilor da mărfuri şi a- rumb, dată in folosinţă in menii Iliei, Mulţi dintre Jucăria (t
toare, accentul punîndu-se pe boratori de bază ai colecti­ mintul, sint oameni care limente este de cile va mi­ primăvara anului trecut, muncitorii da azi carc-şi TROŞANI
economisirea gazului metan. velor ..Vitrina calităţii“, ga­ şi-au găsit timp şi pentru lioane de lei. In cadrul spi­ înzestrată cu utilaj modern desfăşoară activitatea fie la minpului
Dezbaterea a fost condusă de zetei de perete ..Laminato- treburile economice, sociale talului, al policlinicii şi şi încadrată cu personal Deva sau Hunedoara, nu telăreasa
Concediul
tovarăşul ing. Beneş Ladis- rul“, iar unii sînt aleşi în şi edilitar-gospodăreşli. In­ circumscripţiei sanitare îşi muncitor in marc parte din peste multă vreme îşi vor loc (Repi
lau. şeful atelierului 1 de birourile grupelor sindicale ventarul realizărilor este in găsesc alinare şi însănătoşi­ cadrul comunei. valorifica puterea şi mă­ Circiuma
încălzire, unde s-au stabilit şi în comitetul sindical pe continuă creştere, comuna re in fiecare an citeva mii Copiii localităţii au unde Piatniţkai;
forme şi metode de econo­ secţie, în organizaţia de de oameni. La oricare che­ învăţa o meserie, aceea de iestria pe vatra viitorului mame (IV
misire a gazului metan la Cruce roşie, cit şi în comi­ da azi dispune şi poartă lor oraş — Ilia. CAN : E
(Muncitor
exploatarea cuptoarelor, pu- siile de protecţie a muncii. multe din caracteristicile ţi­ mare, din comună sau din mecanizator în cadrul liceu­ beliscul ţ
tindu-se încadra în consumul Printre tovarăşii nemembri nui centru urban. Punctele afară, salvările se îndreap- lui agroindustrial. Colecti­ MIRON TIC LA : Inti:
normal. de partid cuprinşi în aceste ______f lor (Mi
De asemenea, s-nu organi­ cercuri, care au o activitate NOASA :
zat dezbateri pe schimbul B bună, se numără Iulia Fiis- I-II (Mun
şi D cu cercurile de nemem­ cu — tehnician, Victor Mie- mm Comisarul
bri de partid pe tema eco­ ra — apaducler, Moise Cozac ICong (Ste;
Ci
TIE :
nomisirii energiei electrice la — lăcătuş, foan Stoica — in­ (Patria);
linia de laminare .şi în sec­ stalator. Valeria Pălraşcu — Sa â ■■ ţesci (Fia
torul ajustaj. Dezbaterea a contabilă, Romulus Zăroni — BAI : S
fost condusă de tovarăşul inginer, Florea Tudoran — mmMI cultură); .
ing. Daniel Doboli. şef ener­ macaragiu. Ştefan Panait — lie de n
getic în atelierul de întreţi­ lăcătuş. Cornel Sfănculea — BRAZI :
nu face;
nere. în cadrul acestei ac­ alimentator. Petru Martin — L_v > (Casa de
ţiuni s-a dezbătut pe larg finisalor. Petru Bera — e- RIA : Al
importanţa economisirii ener­ lectrician Mişu Dragomir — (Mureşul) ;
giei electrice pe plan naţio­ ajustor. Petru Groşagn — torul din
nal şi. totodată, s-au arătat macaragiu. Ionel Popa — in­ na).
concret mijloacele dc econo­ giner, Vasile Tauş — mais­
misire a energiei în secţie. tru. Francisc Szabo şi Vasile
Au fost stabilite unele mă­ Moldovan — finisatori. ^ 1®RC
suri care să conducă nemij­ FRANCISC ANDRAS
locit la îmbunătăţirea situa­ membru al comitetului
ţiei. Printre primele măsuri Rezultate
a fost aceea ca marile agre­ de partid d<n secţia din 28 iam
gate consumatoare de ener­ Laminor 800 mm Ascoli — p
gie să fie oprite cînd merg de la C.S. Hunedoara C.S. HUN EDO Alt A. Intersecţia căilor de rulare de Ia laminoarcle de 1 300 mm, 1 000 mm şi 750 mm. Foto: VIUGIL ONOIU Atalanta —
Avellino —
Florentina
Internazion
Sub conducereg^-orgam- cooperatori', îndeosebi din Juventus
Lanerossi ■ •
rii din Ostrov au obţinut Realizările economico-financiare bune se obţin prin zootehnie, care au ajuns să Roma —
zaţiei de partid, cooperato­
Cagiiari —
rezultate economico-iinan- realizeze peste 1 000 nor­ Monza —
me, realizînd un cîştig mai
Nocerina i-
ciare care situează coope­ mare de 35 000 lei anual. Palermo —
rativa agricolă în rîndul eforturile unite ale tuturor membrilor cooperatori Mai sînt însă unii coopera­ Taranto —
unităţilor fruntaşe. Grija tori care ar vrea să cîştige ici. Fond de
•pentru sporirea continuă a rea noastră în muncă, pen­ mas în cîmp. Să tragem cit mai mult, dar partici­
•producţiei agricole şi a a- tru a onora cu cinste sar­ concluzii din aceste nea­ parea lor la muncă lasă de KtO
vuţiei obşteşti este cu pu­ cinile ce nc-au revenit. Adunări generate în C.Á.P. junsuri şi să trecem la fer­ dorit. In 1979 noi trebuie
tere reliefată de faptul că Putem spune că acest lucru tilizarea unor suprafeţe mai să lucrăm cu beneficii, Rezultatei
in anul trecut alocaţiile la l-am reuşit, depăşind efec­ mari de teren, preluînd şi deoarece în anul viitor şi ianuarie 197
Extragere;
fondul de dezvoltare au tivele şi dînd în plus la gunoiul de grajd oferit din în C.A.P. se va aplica noul Extragere;
fost de trei ori mai mari fondul de stat mai mult de la ierbicidare, cooperatorii iar la recoltare o parte din gospodăriile cooperatorilor mecanism economic. Orga­ 75, 20.
Extragere;
faţă de prevederile pianu­ 40 000 1 lapte şi 3 tope n-au mai intervenit cu sa­ cartofii care erau consi­ (Fonel Preda). nizaţia noastră de partid şi 22, 5.
lui. Analiza realizărilor din carne. Dacă îndeplineam pa să distrugă buruienile, deraţi mai mărunţi au ră- — Noi, mecanizatorii, consiliul de conducere vor Fond dc
1978 şi aprobarea indicato­ planul şi la viţei, rezulta­ purtăm o mare răspundere acţiona energic pentru ca lei.
rilor de plan pe acest an a tele erau mult mai bune. pentru soarta producţiei. trecerea la noua calitate să
prilejuit dezbateri fruc­ Pentru perioada de iarnă Fiind retribuiţi în acord se regăsească într-o nouă
tuoase, în adunarea gene­ avem suficiente furaje şi global, după recoltele ob­ atitudine faţă de muncă, Vre
rală a membrilor coopera­ ne străduim să le gospodă­ ANGAJAMENTUL COOPERATORILOR DIN OSTROV ţinute, sîntem cointeresaţi în producţii sporite şi o
tori. rim cu grijă. Planul pe lu­ PE ANUL 1979: să efectuăm lucrările la contribuţie mai însemnată Timpul p
— Ce sîntem în stare să na ianuarie Ia lapte l-am timp şi de calitate. Unin- la fondul de stat (Fonel 30 ianuarie
în generai
facem cînd toţi cooperato­ realizat cu 8 zile mai de­ © depăşirea producţiei de cereale cu 42 tone du-ne eforturile cu ale Mihuţoni). cu cerul nt
rii îşi unesc eforturile şi vreme. Propun ca de pe a- cooperatorilor şi respectând însemnate posibilităţi de precipitaţii
pun umărul la înfăptuirea cum să trecem la fertiliza­ ® obţinerea unei producţii suplimentare de 150 tone tehnologiile stabilite pen­ ploaie şi a'
hotărîrilor adoptate de a- rea păşunilor şi tinetelor cartofi tru fiecare cultură, vom a amplifica rezultatele e- Vintul va s
cu intensilii
dunarea generală a C.A.P., (Iustin Opric). putea depăşi producţiile conomico-financiare şi de a la 40—00 Ic
«am auzit din prezentarea — Nu putem da vi­ © asigurarea unui efectiv mai mare cu 20 capete planificate pe 1979 (Moise dezvolta avuţia obştească torul vestic
dării de seamă asupra ac­ na numai pe condi­ bovine şi 40 capete ovine Bojin). au relevat, în cuvîntul lor, minime într
iar cele ma
tivităţii economico-finan- ţiile naturale pentru di­ © livrarea Ia fondul de stat, peste prevederile pla­ — In anul 1978, balanţa şi cooperatorii Emil Mihu­ 11 grade. Iz
ţoni, Ion Moisescu, Paulin
ciare a unităţii noastre pe minuarea recoltei la cul­ nului, a 32 tone cereale, 100 tone cartofi, 80 hi financiară a unităţii noas­ Lăpădătoni, Costică Brăilă, Timpul p
anul trecut. Noi, coopera­ turile de cîrnp, în special lapte dc vacă, 20 hl lapie de oaie şi a 5 tone tre a fost echilibrată, iar Ion Anghelini, ing. Szabo 31 ianuarie
Vreme în g>
torii care lucrăm în sec­ la cartofi. S-au produs pier­ carne. valoarea normei convenţio­ Elvira şi alţii. cerul noros.
torul zootehnic, am pus deri şi din cauză că s-au nale a depăşit 35 lei, din cipitaţii ma
toată dragostea .şi pricepe- făcut unele greşuri (goluri) care 20 lei în bani. Avem N. TÎRCOB mă de ploia