Page 96 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 96
I'aü i DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 605 & MARŢI, 30 IANUARIE 1979
j Orypyl întreprinderilor
Lucrările Congresului al IV-lea Isiseperea convorbirilor dintre j de gospodărie comunala şi Bocativă
preşedintele S.O.A. şi j al judeţului Hunedoara
al partidului Frontul de Eliberare
vicepreşedintele R. P. Chineze SECŢIA APĂ, CANAL, TERMOFICARE
naţională al Algeriei WASHINGTON 29 (Ager- După cum relevă agenţia D E V A
pres). — Luni, la Casa China Nouă (Xinhua), în
ALGER 29. — Trimisul ca generală, politica exter Albă au început convorbi cadrul’ convorbirilor au fost
special Agerprcs, Mireea S. nă, informarea, dezvoltarea rile oficiale'"dintre preşe abordate aspecte ale situa | A N U N Ţ Ă :
Ionescu, transmite: Congre economico-socială, proble dintele S.U.A., Jimroy Car
sul al IV-lea al partidului me ale educaţiei şi formă ter, şi Deng Xiaoping (Den ţiei internaţionale şi au fost
Frontul de Eliberare Naţio rii cadrelor, probleme cul- Slao-pin), vicepremier al examinate posibilităţile de Se aduce la cunoştinţa consumatorilor
nală al Algeriei, care îşi tu rale. Consiliului dc Stat al R.P. extindere a cooperării din de apă din municipiul Deva şi oraşul Sime-
desfăşoară lucrările in şe Congresul a salutat cu tre Statele Unite şi China
dinţe plenare şi pe comi deosebită satisfacţie tele Chineze, aflat în vizită o- | ria că în ziua de miercuri, 31 ianuarie
sii, dezbate rapoartele vi- grama de salut şi solidari ficială în Statele Unite. în diferite domenii. 1979, se va sista furnizarea apei între ore-
laiatelor şi organizaţiilor tate militantă, însoţită de
de masă, rezoluţiile pc cele mai bune urări dc Vizita !a Moscova i le 8—14, pentru spălări la barajul Călan.
probleme, inclusiv statutul succes, adresată participan i
partidului şi unele rezolu ţilor din partea Comitetu *
ţii organizatorice. Sînt a- lui Central al Partidului a tovarăşului Ştefan Andrei
bordate, totodată, chestiuni Comunist Român, precum 5
legate de alegerea organe MOSCOVA 29. — Cores întîmpinat de A. A. Gro- * Trustul de construcţii Hunedoara
lor conducătoare ale F.L.N. şi mesajele şi telegramele pondentul Agcrpres, Mihai mîko, membru al Biroului I
şi desemnarea candidatului primite din partea unor Coruţ, transmite : Luni, a Politic al C.C. al P.C.U.S., * cu sediul în DEVA, str. Dr. Petru Groza, nr. 30,
la preşedinţia republicii şi mişcări de eliberare naţio sosit la Moscova tovarăşul ministrul afacerilor exter » telefon 11960,
sînt în curs de elaborare nală, a unor partide comu Ştefan Andrei, membru su ne al Uniunii Republicilor *
şase rezoluţii vizîncl politi- niste şi muncitoreşti. pleant al Comitetului Po Sovietice Socialiste, V. I. I încadrează ŞEF BIROU FINANCIAR, !a
litic Executiv al C. C. al Drozdonko, ambasadorul * centrala trustului şi CONTABIL ŞEF, la
U.R.S.S. la Bucureşti, de
Orientul Mijlociu P.C.R., ministrul afacerilor alte persoane oficiale. I
externe al Republicii So în după-amiaza aceleiaşi * Staţia de utilaj şi transport Deva.
cialiste România, care, la Condiţiile de studii şi retribuire conform
Demaraţii în legătură cu recentul turneu zile au început convorbiri I
invitaţia guvernului sovie le oficiale între miniştrii * Legii nr. 12/1971, respectiv Legii nr. 57/1974.
în zonă al ambasadorului itinerant american tic, face o vizită oficială în afacerilor externe ai celor I
U.R.S.S. La sosire, el a fost două ţări. *
CAIRO 29 (Agcrpres). — Dayan, referindu-se la vi
But ros Ghali, ministru in zitele întreprinse în Israel I %
terimar do externe al E- şi Egipt de ambasadorul Reuniunea grupului de lucru româno-italian
giptului a declarat că „E- itinerant american în O- I
giptul va refuza să-şi pu rientul Mijlociu, Alfred A- pentru cooperare în domeniul agriculturii s
nă semnătura pe un acord therton, a precizat că aces ROMA 29 (Agcrpres). — agricultură pc anul 1979 şi I
egipteano-israelian referi tea nu pot fi considerate în perioada 22—29 ianua acordul pe anul 1979 cu s
tor la Sinai, dacă nu va nici ca un succes, dar nici rie a.c., s-au desfăşurat la privire Ia colaborarea teh
putea senina. în aceeaşi zi, ca un eşec. Egiptul şi Is Roma lucrările celei de-a nică şi ştiinţifică în dome \ s
■un alt acord asupra Cis- raelul s-au declarat decep niul agriculturii între Mi
iordaniei şi Gâzei“. „Aceas ţionaţi de poziţia adoptată IV-a reuniuni a grupului nisterul Agriculturii, Indus I
ta — a subliniat Ghali — de cealaltă parte. Ambele de lucru româno-italian triei Alimentare şi Apelor
constituie o dovadă că K- părţi sînt însă de acord a- pentru cooperare ştiinţifică şi Federaţia italiană a con-
giptul caută o soluţionare supra necesităţii continuă şi tehnologică în domeniul sorţiilor agrare, punîndu-sc,
globală a crizei din Orien rii negocierilor, prin inter agriculturii. totodată, bazele viitoarei
tul Mijlociu“. mediul Statelor Unite, „de Cu această ocazie au fost colaborări dintre România
Ghali a arătat că recen oarece acesta este singurul semnate protocolul româ şi Italia, în domeniul folo
tul turneu al ambasadoru mod de a se ajunge la no-italian pentru cooperare sirii energiei nucleare în a- Combinatul de prelucrarea
lui itinerant american în pace“. ştiinţifică şi tehnologică în grieul.tură.
Orientul Mijlociu, Alfred I
Atherton, a urmărit găsirea lemnului Sebeş
© La Paris s-au deschis
mijloacelor practice de a-i lucrările plenarei Comitetu la I.os Alfuques, cînd explo
zia unei cisterne a provocat
convinge pe israelieni „să lui Central al Partidului Co moartea a 209 persoane şi
accepte atitudinea comună munist Francez. După cum rănirea altor 72. cu sediuî în SEBEŞ, str. M. Kogălniceanu,
ariiericâno-egipteană faţă de informează ziarul „L’Huma- Potrivit anchetatorilor aces nr. 59
articolele 4 ş-i 6 ale proiec nite‘\ pe" ordinea de zi figu tui caz, cisterna respectivă a
rează
problema
convocării
tului dc tratat“. Ghali a celui de-al XXIU-lea Con explodat Cin cauza supraîn ÎNCADREAZĂ URMĂTORUL PERSONAL :
cărcării ei cu gaze lichide.
afirmat că Egiptul refuză gres al partidului, discutarea Deşi este foarte ridicat, ni
„negocieri egipteano-israe- documentelor pregătitoare velul apelor se .situează la © Saddam Hussein, vice s
pentru congres — proiectul
liene fără participarea de rezoluţie, modificări în 62 de centimetri sub cola re preşedinte a! Consiliului Co ® Manevranţi vagoane autorizaţi
mandamentului Revoluţiei din
cord înregistrata in noiem
S.U.A., deoarece aceasta ar statutul partidului. Plenara brie 3 066. Irak. a declarat Ia Bagdad I
fi în contradicţie cu acor va lua sfîrşit la 30 ianuarie. că Siria şi Irakul au conve s © Şef manevră
durile dc la Câmp David“. © Şase funcţionari superiori nit să ţină o nouă reuniune I
© O importantă creştere a ai companiei „Cisternas Reu *
W cotelor apelor a fost înregis nidas“, din Spania, au fost în capitala irakiană, pentru ® Mecanici locomotivă L. D. H.
TEL AVIV 29 (Agerprcs). trată duminică la Veneţia. inculpaţi pentru neglijenţă a examina „formele constitu I
Astfel, apele au depăşit 1,32
ţionale şi politice ale unită
— înlr-o declaraţie făcută metri cota normală, inundînd criminală in legătură cu ac ţii dintre cele două ţări“ —
presei israeliene. ministrul unele cartiere ale oraşului. cidentul din 11 iulie 1978, de informează agenţia INA. i ® Tîmpiari
afacerilor externe, Moshe
¡ ® ingineri T.C.M-işii şi pentru industri
i alizarea lemnului.
Soluţionarea problemelor complexe « Se asigură locuinţă la încadrare.
i
ale lumii de astăzi pe calea tratativelor I
*
Evoluţia contradictorie a regiuni ale globului, îşi a- I U. G. î. R. A. DEVA
lumii contemporane e carac ducc contribuţia la găsirea *
terizaţii prin cele două ten „...Se impun intensificate acţiunile pentru lichidarea de soluţii pozitive în vede
dinţe diametral opuse : pe rea' afirmării cursului nou al I
de o parte — voinţa popoa conflictelor ce mai dăinuie în lume pe calea tratati destinderii în Europă şi în * strada Decebal, nr. 8, telefon 13727,
relor de a se dezvolta libe velor — singura modalitate raţională de soluţionare lume. După cum se ştie, în
re, stăpîne pe bogăţiile lor justă şi durabilă a problemelor litigioase dintre sta cadrul Organizaţiei Naţiuni I ÎNCADREAZĂ ÎN MUNCĂ
naţionale, pe destinele pro lor Unite, România a făcut *
prii, de a-şi făuri viaţa aşa te — pentru stingerea tuturor focarelor de încorda o seric de propuneri privind
cum doresc, fără nici un à- re, pentru abolirea definitivă a folosirii forţei în ra elaborarea unui tratat gene I
mestec din afară, de a con porturile internaţionale“. ral de reglementare a dife * • mecanici auto, categoria 4—6.
lucra pe bază de deplină c- rendelor şi a unui cod uni I
gâlitaie, intr-un climat de NICOLAE CEAUŞESCU versal dc conduită privind *
securitate şi pace, iar pe dc drepturile şi îndatoririle fun
alta — accentuarea politicii (Din Mesajul adresat cu prilejul damentale ale statelor, docu !
| imperialiste, colonialiste şi mente în care soluţionarea
néocolonialiste de forţă şi Anului nou) paşnică a conflictelor dintre
propuneri ¡
dictat, de reîmpărţire- a lu state ocupă un loc central. scara 1. apartamentul 16,
mii in sfere de influenţă şi Numeroase alte
dominaţie. Aceste două ten ponentă şi o cerinţă de crearea acelui climat de în făcute dc ţara noastră în di « Alexandru.
dinţe fac ca în zilele noastre prim-ordin a evoluţiei con credere între state şi a con verse foruri şi reuniuni in (80)
I
să se mai menţină situttţif temporane. Opţiunea pentru diţiilor necesare unei coope ternaţionale vizează cu preg %
conflictuale, mi şir întreg, de soluţii politice, pe calea tra rări fructuoase pe arena in nanţă necesitatea ca toate DIVERSE
probleme rămase din tifnptil tativelor a părţilor direct ternaţională. Viaţa a dovedit Statele să aplice în relaţiile © Mulţumim tovarăşi
vechii dominaţii- colonialiste impIichCe, opusă soluţiei mi că pot fi soluţionate chiar şi dintre ele principiile noi dc I % VÎNZARI lor Elena Pop, Alexan
sau, mai recent, din timpul litare sau presiunilor, reiese cele mai spinoase probleme relaţii şi să contribuie la so
„războiului reeie“, ori să a- în mod firesc din principiul şi situaţii prin tratative po luţionarea, pe cale politică, I © Vînd urgent şi ieflin dru Moraru, Gârjob Au
pară altele noi care pun în nerecurgcrii Ia forţă sau ă- litice, prin discuţii între păr" a marilor şi complexelor * Moskvici, în stare bună. rel pentru activitatea ob
probleme care confruntă o-
primejdie independenţa ş'r meninţării cu folosirea forţei ţile implicate, in condiţii de ştească depusă, clorin-
libertatea popoarelor, cursul în relaţiile dintre state, din respect şi stimă reciprocă, menirea. „Este necesar ca I Cri.şcior, strada Zarand du-le multă sănătate.
destinderii, pacea şi secu celelalte principii unanim de înţelegere şi receptivitate. fiecare stat, fiecare popor * 73, telefon 235.
să înţeleagă faptul că nici o
ritatea internaţională. Pro recunoscute -■*■ dar încă în Metoda tratativelor, practica problemă internaţională nu (75) Locatarii Asociaţiei 14
fundele schimbări sociale şi călcate în practica interna tă 1 în condiţiile unui climat I Deva.
naţionale care au loc in lu ţională — ale respectului in dc încredere şi respect re se mai poate soluţiona as s ® Vînd Dacia 1300, (77)
tăzi prin forţă sau prin a-
me, noile forţe sociale şi po dependentei şi suveranităţii, ciproc, oferă posibilitatea meninţarea cu forţa — sub Săuleşti, nr, 23. Informa
litice contemporane care se integrităţii teritoriale a ştia-' reală de abordare în mod I
opun politicii impérialiste de ţclor, neamestecului în tre nou a problemelor funda liniază şeful statului nostru % ţii Deva, telefon 20026. Familia îndoliată a-
dominaţie şi dictat demon burile interne, avantajului mentale care interesează în — că recurgerea la aceste • Viiid motor de tăiat
anacronice
mijloace
poate
strează cu putere că, acţio- reciproc. treaga comunitate interna doar să complice lucrurile, I lemne pe benzină, cu duce mulţumiri colecti
nindu-se în deplină unitate Întreaga evoluţie de pînâ ţională, permite găsirea de să pună în pericol viaţa* şi vului de proiectări mi
şi consecvent, popoarele, acum a dovedit că politica soluţii unor astfel de pro pacea popoarelor“. In anti tracţiune proprie. Rus niere Brad, tuturor ve
bleme în care se cerc parti
toate forţele progresiste pot forţei nu soluţionează, ci ciparea activă a tuturor sta teză cu principiul forţei, ca î Viorel — Geoagiu, sana cinilor, prietenilor, celor
determina accentuarea cursu menţine şi agravează stările lea tratativelor şi a soluţi •> toriul TBC.
lui pozitiv spre destindere şi conflicluaie, de instabilitate telor, a tuturor popoarelor. ilor politice reprezintă in zi (MP 62) care au fost alături,
pace, de instaurare a unui şi de tensiune, favorizează România, prin întreaga sa lele noastre singura metodă I ne-au dat sprijinul mo
climat de securitate în viaţa şi stimulează atmosfera dc activitate internaţională, a de reglementare a diferen * ral, material, precum şi
acţionat şi acţionează cu con
internaţională. In acest con suspiciune şi neîncredere în secvenţă pentru reglementa delor dintre state, care ofe SCHIMB DE LOCUINŢA celor care l-au condus
text, soluţionarea problemelor tre state, în timp ce metoda rea problemelor litigioase e- ră şi perspectiva unor noi I
complexe ale ltimii de as tratativelor şi soluţiile poli abordări a problemelor ac * • Schimb apartament pe ultimul său drum pe
tăzi pe cale politică, prin tra tice se dovedesc a fi regle xistente pe calea tratative tuale şi de Viitor ale evo cel care a fost
tative, a tuturor conflictelor mentări reale ale conflicte lor, pentru lichidarea focare luţiei mondiale. I două camere Arad cu MORANCIUC NICOLAE
şi stărilor de încordare din- lor şi stărilor de încordare, lor de încordare şi a stări H Deva. Informaţii Deva,
tte state reprezintă o com- de durată, contribuind la lor de tensiune din diverse ION PUHNELU Aleea Patriei, bloc D 2, (78)
I
S
REDAI. 1 IA Şl ADMINISTRARA t Devo str Dr fejry Grozo, nr 35 leietOQno : 11275, 11585, 20708. TIPARUL » Tipografia Deva, str. 2* August, nr. 257. tl 04f |
