Page 97 - Drumul_socialismului_1979_01
P. 97
Proletari din toate ţările, uniţi-vă !
ANUL XXXI
NR. G60G
MIERCURI,
31 IANUARIE
1979
4 pagini — 30 bani
¡edinţa Comitetului în. termen, economice, de calitate
I N V E S T I T U L ®
. C. a! Grupul energetic nr. 6
de la C.T.E. Mintia
în ziua cin 30 ianuarie, a avut loc. ciază' că bilanţul rodnic al anului agriculturii, Comitetul Politic Exe
sub preşedinţia tovarăşului Nicolae 1978 evidenţiază justeţea politicii cutiv a stabilit să se înfiinţeze con
Ceauşescu, secretar general al Parti partidului şi statului nostru care silii unice agro-industriale de stat va produce la termen
dului Comunist Român, şedinţa aplică în mod creator legităţile şi cooperatiste, care vor răspunde
Comitetului Politic Executiv al C.C. generale la condiţiile concrete ale efectiv de realizarea sarcinilor ce
al P.C.R. României, realismul prevederilor revin unităţilor agricole, componente, în bilanţul activităţii pe al Şantierului enorgomon-
în cursul şedinţei au fost luate actualului cincinal, forţa, capacita creînd cadrul organizatoric necesar anul 1978, publicat de cu- taj Mintia.
în dezbatere Raportul privind rea tea şi voinţa naţiunii noastre de a concentrării şi specializării produc rînd de ziarul nostru, Gru — Inirucît obiectivul
lizarea planului pe anul 1978 şi realiza programul stabilit de Con ţiei agricole, integrării ei, conduce pul de şantiere energocon- central al activităţii dum
proiectul Comunicatului cu privire gresul al Xl-lea. rii unitare, organizării de acţiuni strucţia Deva—Mintia se neavoastră este grupul o-
la îndeplinirea planului naţional Comitetul Politic Executiv a sta comune în scopul folosirii depline prezintă cu planul îndepli nergetic nr. 6 de la C.T.E.
unic de dezvoltare economieo-socia- bilit să se dea publicităţii Comuni şi eficiente a fondului funciar, a nit în proporţie de 94,9 la Mintia, v-am solicita să vă
lă a ţării în anul 1978. catul Consiliului Suprem al Dezvol mijloacelor materiale, financiare şi sută, iar Şantierul energo- referiţi la activitatea do
Comitetul Politic Executiv a aprc' tării Economice şi Sociale, Comite a forţei de muncă. montaj — doar cu 78 la su aici.
ciat că, în anul 1978, poporul nos tului de Stat al Planificării şi Direc Comitetul Politic Executiv a ho- tă. Trebuie să precizăm — Eu aş vrea să subli
tru. sub conducerea Partidului Co ţiei Centrale de Statistică cu privire tărît ca aceste măsuri să fie supuse însă că planul celor două niez mai întîi că şantierul
nostru dc la Mintia şi-a de
munist Român, a obţinut noi şi im la îndeplinirea Planului naţional aprobării plenarei Comitetului Cen organizaţii de construcţii
portante succese în toate domeniile unic al Republicii Socialiste Româ tral al Partidului Comunist Român. — care-şi desfăşoară acti păşit planul pe 1978 cu 6
vieţii economice şi sociale, în în nia pe anul 1978. în continuarea lucrărilor, Comite vitatea în mai multe jude milioane lei la investiţii,
făptuirea obiectivelor stabilite ' de Comitetul Politic Executiv a dez tul Politic Executiv a dezbătut şi ţe din ţară (Cluj, Timiş, cu 7,7 milioane lei la pro
Congresul al Xl-lea şi Conferinţa bătut şi aprobat propunerile de îm aprobat un raport cu privire la Bihor, Bistriţa Năsăud, Să ducţia industrială şt cu pe
Naţională ale partidului, asigurînd. bunătăţire a conducerii, organizării situaţia financiară a cooperativelor laj, Gorj, Arad, Mureş) — ste 750 000 lei la lucrările
progresul neîntrerupt al patriei, şi planificării agriculturii şi indus agricole de producţie şi propunerile este realizat şi depăşit de dc reparaţii capitale —
înaintarea fermă a României pe triei alimentare, elaborate din ini referitoare la acordarea unor înles către şantierele de la Min ne-a spus tovarăşul Ioan
calea prosperităţii şi civilizaţiei so ţiativa şi pe baza indicaţiilor con niri prin amînare, reducere şi anu tia, rămânerile în urmă Hogea. La grupul nr. 6 am
cialiste. crete ale secretarului general al lare de credite şi plăţi neachitate provenind de la unele şan lucrat bine şi am finalizat
Anul al treilea al cincinalului s-a partidului, t o v a r ă ş u l Nicolae la termen. An de an, statul a acor tiere şi loturi din alte ju o serie de lucrări, între ca
caracterizat printr-o dinamică înal Ceauşescu. dat unităţilor agricole importante deţe, unde, după cum ni re fundaţia turbinci am
tă a producţiei materiale, dezvol Comitetul Politic Executiv, apre credite pe termen lung şi pe termen predat-o montorului înainte
tarea echilibrată şi proporţională a ciind că agricultura noastră a cu scurt în scopul dezvoltării neîntre s-a spus, nu li s-au asi de termen. în prezent ac
întregii economii, adîncirea proce noscut o dezvoltare puternică, ce a rupte a bazei lor tehnico-materiale. gurat condiţii corespunză ţionăm la fundaţiile elec-
trofiltrelor, la platformele
selor de modernizare a industriei, determinat sporirea, în perioada Unităţile au reuşit să restituie cea toare de lucru. din jurul turbinei, la alte
agriculturii, celorlalte ramuri ale 1950—1978, de 3,5 ori a producţiei mai mare parte a creditelor curente Despre activitatea lor lucrări de mai mică am
economiei naţionale, accentuarea globale agricole, a subliniat că de producţie şi ratelor scadente la din 1978, despre demarajul plitudine. De asemenea, în
laturilor calitative ale activităţii actuala etapă de dezvoltare econo- creditele pe termen lung. Comitetul în 1979 şi despre stadiul 1978 am lucrat şi inten
economice, creşterea nivelului de mico-soeială a ţării ridică noi ce Politic Executiv, ţinînd seama de obiectivelor pe care le rea sificăm acum activitatea la
trai al poporului, amplificarea rinţe în faţa agriculturii, chemată să volumul datoriilor neachitate la ter lizează la Mintia şi în ju depozitul de zgură şi ce
schimburilor economice externe şi realizeze producţii superioare, să-şi men, de faptul că o bună parte din deţ, am discutat zilele tre nuşă dc pe Valea Bejanu-
a cooperării în producţie şi tehni- sporească simţitor contribuţia la acestea _au o vechime mare şi se cute cu tovarăşii ing. Ioan lui şi, mai ales, la termo-
co-stiinţifice a României Cu alte creşterea avuţiei naţionale. localizează la unităţi cu greutăţi Hogea, director adjunct al ficarca Văii Jiului — lu
state. în concordanţă cu aceste nevoi şi G.S.E.C. Deva—Mintia şi crare de mari dimensiuni
Comitetul Politic Executiv apre cu principiile conducerii unitare a (Continuare în pag. a 4-a) Traian Gaură, inginer şef pentru noi în 1979 şi 1980.
Anul trecut am mai reali
zat o lucrare importantă şi
intr-un timp record — tu
nelul de dezgheţ cu aer in
iirv O N I C A suflat la C.T.E. Mintia —,
iar în curînd vom începe
Prin decret prezidenţial to Tovarăşul Gheorghc Pană lucrările la a doua estaca
varăşul Trandafir Cocîr] ă a a fost eliberat din funcţia de
fost eliberat din funcţia de ministru al muncii şi a fost dă pentru acelaşi benefi
ministru al energiei electrice. delegat pentru a îndeplini ciar.
Tovarăşul Gheorghc Cioară funcţia de preşedinte al Co Deschidem aici o paran
a fost eliberat din funcţia de mitetului executiv al Consi teză pentru a evidenţia
viccprim-ministru al guver liului popular al municipiu
nului şi ministru al construc lui Bucureşti. DUMITRU GHEONEA
ţiilor industriale şi numit in
funcţia de ministru al ener Tovarăşul Emil Bobu a fost (Continuare în pag. a 2-a)
giei electrice. numit în funcţia dc ministru
Tovarăşul Ion Dincă a fost al muncii.
numit în funcţia de viceprim- Tovarăşul Virgil Cazacu a I. M, PAROŞENI. Aspect
ministru al guvernului şi mi fost eliberat din funcţia de de la o testare a şefilor de
nistru al construcţiilor indus viceprim-ministru al guver brigăzi, executată de ing.
triale. nului. Vasile Pirvulescu, la cabi
netul de protecţia muncii
din întreprindere.
Se verifică aici cunoştin
Teatrul de stat de estradă—revistă ţele in domeniul securităţii
muncii, modul in care şefii
de brigăzi stăpîncsc şi ur
Deva la a 25-a aniversare măresc cum sînt aplicate
regulile
a
de
protecţie
muncii.
pentru o artă cu reale Foto: VIRGIL, ONOJU
valori educative
Colectivul Teatrului de stat va a fost gazda unei adunări
de estradă-revistă Deva a festive, eveniment solemn şi La magazinul pentru pro sint iarăşi case cu baie
trăit, ieri, momentul solemn emoţionant, consacrat presti duse de panificaţie de' la Pe şantierul din munţi înăuntru. Au mai rămas
.şi înălţător al aniversării u- gioasei aniversări. La aduna Brazi, pe amenajarea de la şcoala şi clubul de recon
nui pătrar de veac de exis rea festivă au luat parte, a- Riu Mare-Relezat, a sosit struit.
tenţă şi fertilă activitate ar lături de colectivul sărbăto plinea. Albă, semi, integra Viaţa înseamnă „Să ni sa înfiinţeze şi
tistică pusă in slujba nobilei rit, numeroşi oameni ai mun lă. Au sosit şi cornuri, şi aici un ghişeu C.E.C., să ne
cauze de lărgire a orizontu cii din municipiu — tineri şi
lui de cultură a oamenilor virstnici — iubitori ai artei, baloane, şi blat pentru tort complexitate, putem depune economiile,
muncii de pe meleagurile activişti de partid şi de stat, şi alte specialităţi. A sosit să nu fim nevoiţi să mer
hunedorene, de formare a li ai organizaţiilor de masă şi şi smintind proaspătă. In gem la Haţeg pentru astfel
nei conştiinţe înaintate. obşteşti, reprezentanţi ai in fiecare zi e proaspătă. Un îndestulare, dar şi de operaţiuni“ — solicita
Manifestările omagiale au stituţiilor judeţene. anunţ pe uşa magazinului un alt muncitor. Un ghişeu
debutat, ieri dimineaţă, la Au fost prezenţi membri informează, pe cei ce do C.E.C. pentru depus banii
Casa de cultură din Deva, cu ai birourilor comitetelor ju resc lapte pe bază de abo acceptarea deliberată economisiţi. Şi au oamenii
simpozionul „Teatrul de .es- deţean şi municipal de
tradă-revistă şi contempora partid, ai comitetelor execu nament, că „de la 1 fe de pe amenajare din ce c-
neitatea“, în cadrul căruia tive ale consiliilor populare bruarie se pot face abona a unor rigori conomisi. Au toţi cei că
au fost prezentate comuni judeţean şi municipal. mente“. Aici, la poalele rora lg place milnca. Cişti-
cările : „înnoiri în aria spec Adunarea festivă a fost munţilor Retezat. In vecini, re. Lipseşte asfaltul trotua necesar să perfecţionăm guri de 3,4 şi 5 şi chiar
tacolului da revistă şi estra deschisă de tovarăşul Octa o echipă de meseriaşi a relor. In schimb există ae serviciile care se pun la C 000 dc lei pe lună. T>in
dă“ (Eugen Aron reprezen vian Miriştean, şeful secţiei cooperativei de consuni de rul ozonat al munţilor, da dispoziţia oamenilor da pe aceşti bani se poale, desi
tant al Consiliului Culturii şi de propagandă a Comitetu la Pui zoresc terminarea u- negăsit in oraşe. şantier. In colonia de la
Educaţiei Socialiste), „Pentru lui judeţean de partid, după gur, economisi !
o puternică angajare socială care tovarăşul Petru Tîrău, di nor încăperi. Aici va fi Un muncilor de subteran baraj se poale da apă cal-, Străbatem cu maşina —
şi estetică in teatrul de es rectorul Teatrului de stat de magazinul de articole elec s-a ridicat in adunarea ge dă şi la schimburi pentru pe jos c distanţă mare,
tradă“ (Petru Ţirău, direc estradă-revistă Deva, a făcut trice şi metalochimice. Ca nerală a oamenilor muncii că in (oale coloniile de pe pesta 20 dc kilometri — a-
torul teatrului), „Multiplele o succintă dar revelatoare in orice oraş. Amenajarea de Ia şantierul 3 baraj şi amenajare există apă cal menajarea. da la Brazi la
magistrale ale muzicii con evocare a drumului parcurs de pe Riu Mare nu-i un spunea : „Am dori să avem dă, băi sau duşuri. Colonia baraj. Dc fapt întreaga a-
temporane“ (Gheorghc David, de colectivul teatral în cei 25 oraş dar şi aici se poale apă caldă la schimburi, să de la baraj a fost lovită in menajara se va întinde in
dirijor), „Omul — subiectul de ani de activitate, timp în trăi ca la oraş. Pentru că putem face bala cină ieşim
predilect al spectacolului da care acesta a susţinut pe se găsesc, pentru că s-au luna mai anul trecui de o ION CIOCLEI
balet“ (Tică Hanea, solist-ba- scenele hunedorene şi din din galerie şi venim aca cruntă dezlănţuire a apelor.
lerin). creat condiţii asemănătoa- să“. E drept, este bine, e S-a refăcut totul şi casele (Continuare în pag. a 2-a)
Seara, sala „Arta“ din Dc- (Continuare în pag. a 3-a)