Page 98 - Drumul_socialismului_1979_01

DRUMUL SOCIALISMULUI NR
Fag. 2

t
Adunări generale în C. A. F.

Stă in puterea oamenilor să sporească rodnicia pămintului 10.00 învăţă
3,00 Teleşc
ideolo
răspui
10.20 Antcn;
Specia
Adunările generale ale ţăranilor cooperatori clin implinirilc, cauzele care le-au generat au subliniat fap­ judeţu
Băcîa şi Tîmpa — unităţi agricole socialiste care au tul că stă în puterea oamenilor să sporească rodnicia 11.25 Şoimii
11,35 Momc:
obţinut şi în 1978, cu toate condiţiile climatice mai pămintului, să obţină producţii agricole vegetale şi 11.45 Cartea
puţin favorabile, producţii bune la unele culturi a- sociali
gricole — relevind atît realizările, cit mai ales ne- animaliere superioare sarcinilor de plan. 12,05 Telex Telex
17.00
17,05* Teleşc
17.25 Curs
BĂCÎA : Experienţa proprie demonstrează le şi matcă sînt mai mari jă pentru amplasarea cul­ mană
17.45
Tragci
decât cele planificate, pro­ turilor, ridicarea gradului 17,55 Consu
că se pot obţine rezultate mult mai bune ducţia de 'lapte marfă şi de fertilitate a terenului, 18,10 învăţă
în toate domeniile carne nu s-a realizat inte­ folosirea unor seminţe de 18.30 re AD Tragoi
gral. calitate şi de înaltă pro­ 18.45 Telecr.
Pornind de la sarcinile producţia la cartofi cu 2 000 Avînd în vedere aceste ductivitate, executarea la nicri
Festiv:
puse de partid în faţa agri­ kg/ha, iar la sfecla de za­ nerealizâri, cauzele care timp şi la nivel superior a 19.00 „Cîntai
culturii socialiste, a ţărani­ hăr cu 5 000 kg/ha. La grîu le-au generat, adunarea a ■lucrărilor de întreţinere, Faza j
lor cooperatori privind s-au realizat peste 3 000 adoptat un plan de măsuri strângerea şi valorificarea ramuri
creşterea mai accentuată a kg/ha. Nu s-a îndeplinit care să ducă la îndeplini­ întregii producţii. De ase­ 19.20 1001 d
19.30 TclCjui
producţiei agricole vegeta­ pianul la culturile de orz, rea sarcinilor pe 1979, şi a menea, în zootehnie, unde 19,50 La ort
le, în special a celei de porumb şi legume. în zoo­ angajamentelor asumate în efectivele totale şi matcă conom
cereale, sporirea efectivelor tehnie, deşi efectivele tota- întrecere. sînt depăşite, iar începând 20.00 Noi, fi
20.20 Publici
şi a producţiei de carne şi din această lună se reali­ 20.25 Telecit
lapte, adunarea generală a TÎMPA : Atenţie sporită amplasării culturilor, zează şi producţia de lap­ „Ecran
analizat cu simţ gospodă­ lucrărilor de întreţinere, recoltării şi te, trebuie să se manifeste re lite
tle noi
CENTRUL MECANIC ILIA. Tovarăşii Miiian Capelini, A-
resc, în mod responsabil — mai multă grijă pentru îm­ chim Scheau, Zeno Marian, Petru Farcaş, dovedesc multă tv. Pr
ţinînd seamă de lipsurile valorificării producţiei ! bunătăţirea calitativă a e- competenţă şi răspundere in efectuarea reparaţiilor la com- diouril
manifestate anul trecut — feotivelor prin înlocuirea bincie Gloria (C12). Ei au terminat reparaţiile la lin număr eraniza
nul iu
posibilităţile, căile şi mij­ Toţi participanţii la dez­ organizări a muncii, a lip­ animalelor bătrîne şi slab de 12 combine. niev
loacele practice pentru ca baterile care au avut loc sei de preocupare manifes­ productive, creşterea nata­ 22,15 Telejtu
în acest an să se obţină pe marginea dării de sea­ tate din partea consiliului lităţii la 85 la sută, reali­ Grupul energetic nr. 6
rezultate care să situeze mă a consiliului de condu­ de conducere. La castraveţi zarea sporului în greutate
cooperativa în rîndul celor cere pe 1978, a planului de şi ceapă producţiile au fost planificat, îngrijirea şi fu­
mai bune unităţi din ju­ producţie şi a bugetului dc foarte slabe. Aceasta din rajarea corespunzătoare a de la C.T.E. Mintia
deţ. venituri .şi cheltuieli pe cauza amplasării necores­ animalelor. Au fost Stabi­
BUCUREŞ
Experienţa proprie a de­ 1979 — între care Emil punzătoare a acestor cul­ lite măsuri pentru ferti­ dioprogrami
monstrat— subliniau în Creţu, Ion Cismaş, Iosif turi, neaplicării la timp lizarea terenului cu îngră­ va produce ia termen Radiojurnal
cuvîntul ’ lor cooperatorii Aîbu; Tiberiu Hălmagi, A- a lucrărilor de întreţinere. şăminte chimice şi natu­ presei; 8,10
Cornelia Cristea, Irina Sa- iexandru Floroiu şi alţii — Şi la cereale — grîu, orz, rale, extinderea irigaţiilor diilor; 9,oo
9.05 Răsputl
vu, Margareta Ferencz, au fost unanimi în apre­ porumb — nu s-au atins la culturile de legume, ce­ (Urmare din pag. 1) re a obiectivului — grupul lor; 10,00 I
Ileana Coroba, lobi Drago- cierea că aşa cum s-au de­ producţiile planificate, deşi reale şi pe păşune. energetic nr. 6 al C.T.E. 10.05 Ciut
tă, Torok Gavrilâ, ingine­ păşit producţiile planifica­ .media pe primii trei ani ai ★ preocupările conjugate ale Mintia — este, după cum populare;
socialiste; ]
rul şef Lucia Olaru — că te la cartofi cu 22 de tone acestui cincinal este mai Oameni vrednici şi sîr- conducerii C.T.E. Mintia şi se ştie, trimestrul I 1980. ştiri; 11,05
se pot realiza producţii su­ şi la sfecla de zahăr eu 70 .mare decît prevederile de guincioşi, gospodari pri­ ale şantierelor energocon- Va fi respectat ? iiierilor 11,3
perioare celor planificate la de tone, se puteau realiza plan. cepuţi, ţăranii cooperatori strucţia şi energomontaj de — Nu încape îndoială Radio-TV.;
ştiri; 12,01
culturile agricole, precum producţii mai bune atît la Faptele demonstrează că din Băeia şi Tîmpa sînt aici care, în pofida u- ■— argumentează tovarăşul folclorului r
şi în zootehnie. La grîu, cultura cerealelor, cît şi în este posibil să se obţină hotărîţi ca în 1979 să do- nor împotriviri şi ver­ Ioan Hogea. In ce ne pri­ şlagăre in i
orz, porumb, cartofi, sfeclă sectorul zootehnic. producţii net superioare bîndească realizări cît mai dicte negative din partea veşte, noi nu mai avem la l la 3; 1!
taţilor; 1G,0
de zahăr, de exemplu, pro­ La fasole păstăi, de e- cifrelor însorise în planul hune în toate domeniile I.C.E.M.E.N.E.R.G. Bucu­ aici multe lucrări. Interesul 16,15 Cintct
ducţiile medii pe primii xemplu, cultura a fost fru­ de producţie pe acest an. prin depăşirea producţiilor reşti, dar cu înţelegere şi şi forţele şantierului ener- ladi; 16,25 <
trei ani ai actualului cin­ moasă, dar nu a fost în­ Punînd în evidenţă acest planificate în sectorul ve­ sprijin efectiv din’ par­ goconstrucţia vor fi dirija­ nomice; 16,4
nii; 17,00 B
cinal au fost mai mari de- treţinută cum trebuie iar lucru, dezbaterile au sub­ getal şi în cel al creşterii tea I.S.P.E. Bucureşti, a te la depozitul de zgură şi 17.05 Odă 1
cît cele planificate. Şi în producţia nu s-a valorifi­ liniat necesitatea de a se animalelor. C.I.P.E.E.T. şi M.E.E., au cenuşă de la Bejan şi, în 17,25 Evanta
anul trecut s-a depăşit cat integral datorită slabei ■manifesta o mai mare gri­ N. BAD1U realizat în timp record un mod deosebit — aşa cum Poemele cte
ingenios tunel de dezgheţ mai spuneam —, la lucră­ 17,50 Miniati
18.00 Orele
cu aer cald prelevat de rile de termoficare a Văii lerpreţi ai <
ANGAJAMENTELE COOPERATORILOR DIN BACIA ANGAJAMENTELE COOPERATORILOR DIN TÎMPA Jiului, la care avem un Iar; 20,30 L
la cazanele termocentralei.
■ depăşirea producţiilor planificate cu 500 kg/ha ■ depăşirea producţiilor planificate la culturile de Este prima construcţie de considerabil volum de plan legii; 20,50 «
22.00 O zi in
la sfecla de zahăr, 200 kg/ha la cartofi — 50 sfeclă de zahăr şi cartofi cu 1000 şi, respectiv, acest fel din ţară, care, in acest an. De asemenea, 5.00 Non ste
kg/ha grîu, 10- litri lapte pe cap de vacă furajată 500 kg/ha şi cu 50 kg/ha Ia cele de grîu, orz, po­ pentru capacitatea sa, de vom începe lucrările la cea turn.
şi cu 1000 kg ile carne rumb şi legume. 15 vagoane, dă un foarte de a 11-a estacadă de la TIMIŞ O AR
H livrarea Ia fondul de stat, pe baza acestor depă­ H livrarea în plus la fondul de stat a 10 tone ce­ bun randament. Iată un C.T.E. Mintia şi, probabil, Utatea radi«
şiri, a 160 tone de grîu, 460 tone sfeclă de zahăr, reale, 25 tone cartofi, 20 tone sfeclă de zahăr şi succes al perseverenţei, al •la al doilea tunel de dez­ nia azi; 18,li
200 tone de cartofi şi 25 tone de carne. alte produse. hotărîrii şi curajului împo­ gheţ. Dorim ca anul 1979 Vasilescu;
pentru sate
triva neîncrederii şi ruti­ să fie mai fructuos şi pen­ legume a ai
nei în gîndire. tru colectivul nostru. tenţia adun
La rîndul său, tovarăşul — Ne vom mobiliza toa­ oamenilor n
Fruntaşii Traian Gaură ne-a răs­ te forţele pentru montarea trcprinderca
ciaţiei econ
puns următoarele la între­ utilajelor, îneît obiectivul ra ; 18,40 Cil
cooperativei barea adresata : să intre în . funcţiune la ehestra „Bai
misiunea lit.
— în 1978 am efectuat o termen, poate chiar să-l literar radio
agricole serie de lucrări la grupul devansăm — şi-a mărtu­ terar din J
energetic nr. 6 (depăşind risit punctul de vedere to­ 20.00 Ritmur
tofonul dv.
Adunarea generală a coo­ planul anual la activitatea varăşul Traian Gaură. A-
ceasta, cu atît mai mult
peratorilor din Ostrov i-a din municipiu cu 1 milion cu cît este vorba de un
declarat fruntaşi în muncă lei), pe unele le continuăm
pe anul trecut pe coopera­ acum, la altele vom începe mare agregat producător
în curînd, pe măsură ce de energie 'electrică., Iar
torii Silvia Floreseu, Jeni- despre necesitatea sporirii DEVA : Li
ca Bancu, Toader Sucioni, vor sosi utilajele pentru producţiei de energie elec­ zboare (Pati
Moise Baba, Ioana Savoc montaj. După terminarea rezervă (Ari
montării canalelor de aer, trică, ca şi despre utiliza­ RA : Anima
şi Ionel Avigău, oare au lucrăm intens la cele de rea şi economisirea ei se Portret eu
primit şi premii în bani gaze, la ansamblarea car­ ştie foarte bine. Jucăria (Con
pentru contribuţia adusă casei metalice a cazanului, Aşadar, cel de-al Vl-lea TROŞANI;
minoului
la creşterea producţiei a- la conductele de eşapări şi grup energetic de ia C.T.E. telăreasa (
gricole şi buna desfăşurare de epurare chimică, vom Mintia va intra în func­ Concediul c
Ioc (Republ
a activităţii în sectoarele începe — chiar în aceste ţiune la termenul planifi­ Circiuma
Laminorul de profile uşoare de la C.S. Hunedoara, Vedere a cuptorului cu propulsie de producţie unde lucrează zile — montajul la turbină. cat. Vom consemna cu plă-‘ Piatniţkaia (
şi a trenului pregătitor. Foto: VIRGIL ONOIU fiecare. — Termenul de finaliza- cere evenimentul. mame (Mui
CAN : Ultir
lui Olsen
LONEA : Au
na, seriile
PETRILA i <
citoresc); A!
Oamenii care plămădesc ceÎ] Viaţa înseamnă complexitate, îndestulare, ţul meu, sei
citoresc); U:
cerea pros
iembrie); BR
mai tînăr oiel hunedorean j dar şi acceptarea deliberată a unor rigori (Steaua roşii
ZA : Pivoţu
baschet (Mi
Aproape la fiecare pas ii In hala de turnare, oalele ( (Urmare din pag. 1) ţii spre un trai civilizat, 4, cel ,ce se va întinde de­ caută înălţimile avizi,, după TIE ; CîntZ
înlîlnesc aici, pe platforma purtate de macarale uriaşe / spre cunoaştere şi cultură. parte, pe traseul aducţiuni- petecul de cer albastru ca­ (Patria); Ta
noii oţelării electrice hune- se supun turnătorilor, price- l In acest scop, s-au alocat lor spre baraj. sei (Flacăra;
ilorene. In tumultul muncii perii lor. Primele şarje de la curînd pe circa 100 kilo­ re se mai deschide vederii BAI ; Sărbăt
lor de zi şi noapte văd pa­ noua oţelărie electrică s-au metri de masiv muntos. fonduri importante. Coloni­ Pe şantierul care înain­ printre pereţii muntelui. copţi (Cas:
siune şi dăruire, o mare gri­ turnat in condiţii bune, s-au Asta nu-i glumă. Şantierul ile de pe amenajare par tează ca un miriapod, via­ HAŢEG : O
jă pentru calitatea oţelului. transformat in lingouri dc N-am construit în repor­ cuminte (Poi
Seara, cind focul cuptoare­ calitate. Disting, de pe plat­ a înaintat ca un miriapod nişte provizorate cochete. ţa e complexă, completă şi tajul acesta imaginea unei Aventurile li
lor împurpurează ca un a- forma cuptoarelor, pe mais­ şi se caţără pe înălţimi a- Par, dar nu sînt. Au fost tot mai îndestulătoare, greu Arcadii, deşi unii au cre­ CALAN : Pc
murg întirziat împrejurimile, trul principal turnător Aron meţitoare. Deocamdată du­ făcute să reziste ani mulţi. de surprins într-o imagine. cultură); SIJ
dimineaţa cind zorile se în­ Circa, vechi oţelar, pe Rădu- zut asta despre şantierul cipiul dom
trepătrund cil Iuminilo clo­ canu Popa, Ioan Dina, Marin pă piatră pentru baraj. Şi, mai ales, au fost făcu­ Pe amenajare funcţionea­ din Retezat. Nu, viaţa in şui); ILIA : ;
cotului oţelului, văd oamenii Bădulescu, cei care au tur­ Cină va ji gata, barajul te cu toate funcţionalităţile ză şi un dispensar medi­ inima muntelui are şi vi­ Bodrum (I
cu zimbctcle lor calde, in­ nat în lingouri primele va ji el însuşi o înălţime oraşului. Şi cu releu pro­ cal, trei medici, 7 cadre LIUC : Log
tr-o mişcare perpetuă, şi mă noastre şarje. priu de televiziune. Pentru cisitudinile ei. Le acceptă Anna (Miner
asociez fiecăruia pentru a-i Noua oţelărie electrică a ameţitoare. Şi de o jrumu- medii, două autosalvări, un cei curajoşi, temerarii.
înţelege mai bine gîndurile. Hunedoarei produce oţel, cel seţe cuceritoare va ji în­ ca oamenii să nu simtă izo­ cabinet stomatologic sînt Mulţi dintre ei au această
înalt, eu ochi pătrunzători, mai tînăr oţel hunedorean. treaga amenajare cînd va larea. Case cu încălzire deocamdată elementele ca­ şcoală, alţii o învaţă acum.
topitorul şef Romulus Lung, Un oţel bun, de care patria ji gata. Deocamdată aici centrală şi apă curentă
a«.M puptOIUl I ni noii oţe- are multă nevoie in mersul caldă şi rece, cu canaliza­ re veghează la sănătatea Învaţă că şi în condiţiile
iarii electrice, al‘C gîndirea ci viguros spre progres, ci­ trăiesc şi muncesc con­ oamenilor. Se vor înmulţi. şantierelor izolate se jioate
fluidă şi repede, asemenea vilizaţie, bunăstare. Oamenii, structorii, cu jamilii cu tot, re, o reţea comercială care Deocamdată constructorii trăi civilizat, învaţă că a- Timpul pr<
oţelului pe care-1 plămădeşte. oţelării, aşa cum ii cunoaş­ cam peste 3 000 de oameni. cuprinde magazine începînd 31 ianuarie :
A căutat, spun oamenii, să teţi, sînt zi şi noapte la dato­ de la pîine şi încheind cu nu poartă grija copiilor în ccastă nevoie da civilizaţie tinuă să
formeze caractere tari, pro­ rie. Şi nu,-i departe vremea Foarte curînd numărul lor timpul cind se războiesc se satisface cu cheltuieli Cerul va fi
prii muncii de oţelar, iar ti­ cind cea moi ţinărV «telărio . va creşte. Vor ajunge să-şi bunurile de folosinţă înde­ cu muntele. Grija asta au mari şi în consecinţă pun ros. Vor că«
nerii care i-au fost ucenici s-au hunedoreană şi oamenii ei ducă viaţa de jiecare zi pe lungată. Trei cantine la ca­ preluat-o, la fiecare şan­ izolate, în si
integrat repede în tainele bravi vor raporta primele mina ia perfecţionarea via­ mă de lapo'
perfecţiunii meseriei. Topito­ cantităţi din cel mai tînăr amenajare peste 8 000 de re se poate servi o masă tier, instituţiile speciale, fi­ ţii lor în comun. Cu alic re. Vîntul v
rii Ion Lupşan şi Nicolae oţel românesc elaborat su oameni: jemei, bărbaţi, consistentă, bine gătită şi nanţate de stat — grădini­ cuvinte şi aici oamenii în­ rat, cu inten
irat supli- 1
70 km/h din
Botez sînt doi dintre aceşti mentnr cerinţelor planului, copii. Şantierul trebuie să la un preţ convenabil stau ţele cu program prelungit. vaţă să-şi găsească partea die. Tcmpei
anului. 1
tineri energici, receptivi Ia NICOLAE AVRAMESCU .
\MESCU J
sfaturile cu care topitorul şef le fie loc de afirmare a cu­ la dispoziţia constructorilor. Aici, în creierul munţilor lor de fericire şi de bună­ cuprinse noa
O.E. II, ţ
i-a călăuzit in anii petrecuţi maistru oţelar, O.E. II, j tezanţei in muncă, loc de A patra este pe cale să Retezat. Aici unde ai une­ stare. O învăţătura generos nus 6 şi mir
ziua
intre
L împreună. ■din C.S. Hunedoara ^ casă şi de masă, de aspira­ intre în funcţie la şantierul ori impresia că oamenii susţinută financiar dc stat. grade.