Page 1 - Drumul_socialismului_1979_02
P. 1
ANUL XXXI
NR. 6 G07
JOI,
1 FEBRUARIE
1979
4 pagini — 30 bani
Minerii din Valea Jiului au obţinut Plenara EXECUTIV hi CnSUIILII
Consiliului
un succes de prestigiu Central al Uniunii I hi AGRICULTURII
Generale
Depăşirea planului a Sindicatelor Miercuri a avut loc şedin obţinute in dezvoltarea agri culturii în etapa actuală, spo-
ţa Biroului Executiv al Con
siliului Naţional al Agricul culturii. ca urmare a condi rindu-şi în tot mai mare mă
sură aportul la creşterea a-
ţiilor create de conducerea
la producţia de cărbune Miercuri, 31 ianuarie, a turii, condusă de tovarăşul partidului şi statului, a gri vuţiei naţionale.
avut loc Plenara Consiliului Manea Mănescu, primul mi jii permanente a tovarăşului Biroul Executiv, in nume
Central al Uniunii Generale nistru al guvernului, preşe Nicolae Ceauşescu, Biroul E- le Consiliului Naţional, se
pe luna ianuarie a Sindicatelor din România. dintele Consiliului Naţional xecutiv a subliniat importan angajează faţă de conduce
al Agriculturii.
ţa deosebită a noilor măsuri,
La lucrările plenarei a par
rea partidului, dc tovarăşul
ticipat tovarăşul Constantin In spiritul indicaţiilor menite să elimine o serie de secretar general Nicolae
Dăscălcscu, membru al Co date de tovarăşul Nicolae neajunsuri şi lipsuri, să dea Ceauşescu, să depună, în
© Urmînd neabătut cuvîntul partidului mitetului Politic Executiv, Ceauşescu la şedinţa Comi un nou şi puternic impuls continuare, toate eforturile
© Intr-o lună — 4 noi complexe mecanizate secretar al C.C. al P.C.R. tetului Politic Executiv al dezvoltării întregii activităţi pentru ca anul 1979 să în
C.C. al P.C.R. din 30 ianua
Plenara a eliberat pe tova
în subteran răşul Gheorghe Pană din rie a.e., Biroul Executiv a din agricultură, şi industria semne începutul unei noi
perioade
şi
în
dezvoltarea
Minerii din Lupeni — iniţiatorii întrecerii so funcţia de preşedinte al Con dezbătut şi şi-a însuşit în alimentară. S-a- subliniat că modernizarea agriculturii în
conducerea,
privind
măsurile
totalitate propunerile de îm
cialiste pe ţară — îşi onorează exemplar an siliului Central al U.G.S.R. bunătăţire a conducerii, or pe bază unitară, a întregii ţara noastră, in realizarea li
nei producţii agricole vege
Plenara a cooptat în Con
gajamentele siliul Central al U.G.S.R. pe ganizării şi planificării agri agriculturi, aplicarea tehno tale şi animale mult supe
© Bună organizare, ritmicitate, eficienţă tovarăşul Emil Bobu, mem culturii şi industriei alimen logiilor moderne, creşterea rioare.
răspunderii tuturor lucrători
Comitetului
al
bru
Politic
tare, de creare a consiliilor
Biroul Executiv al Consi
Executiv al C.C. al P.C.R., unice agro-industrialc, de lor şi specialiştilor, folosirea liului Naţional al Agricultu
şi l-a ales membru al Comi stat şi cooperatiste, propu la un nivel superior a bazei rii a adoptat programul de
însufleţiţi de îndemnurile narea normală a fluxului de tetului şi Biroului Executiv, neri elaborate din iniţiativă tehnico-materialc din unită
.;i orientările date de secre transport — extrăgînd zi de şi în funcţia de preşedinte al şl sub conducerea directă a ţile de producţie,' cercetare activitate pe anul 1979 şi a
rezolvat o serie de probleme
tarul general al partidului, zi însemnate cantităţi de Consiliului Central al Uniu secretarului general al Parti şi învăţămint vor contribui privind buna organizare şi
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cărbune peste plan. nii Generale a Sindicatelor dului Comunist Român. la realizarea şi depăşirea desfăşurare a campaniei a-
in vizitele efectuate în Valea în pofida condiţiilor grele din România. Apreciind rezultatele bune sarcinilor puse in faţa agri- gricolc de primăvară.
.Jiului, de înflăcărată chema
re cc le-a fost adresată de' impuse de starea vremii din
a da patriei rnai mult căr acest început de an, minerii
bune, minerii din cel mai din Valea Jiului au reuşit 0 manifestare cultural-educaţi vă tradiţională MEŞTEŞUGURI
important bazin carbonifer al să-şi realizeze constant sar
ţării s-au mobilizat exemplar cinile de plan .şi chiar să le CARE ÎNSEAMNĂ
din primele zile ale acestui depăşească. Pe ansamblul „Luna cărţii la sate 6Í
an, obţinind însemnate suc Văii Jiului, în luna ianua
cese in producţie. Hotăriţi rie a fost obţinută o produc ADESEA ARTĂ
ţie suplimentară de 1 000 to
să facă din anul IV al cinci ne de cărbune net şi de A devenit o tradiţie ca generaţiile anterioare, în cialitate, 6 500 puncte de Că moţii crişani sint
nalului revoluţiei tehnico- meşteşugari harnici şi pri
ştiinţifice o etapă do virf în 2 000 tone de cărbune pentru în luna februarie. viata vederea obţinerii saltului desfacere în cadrul maga
activitatea lor productivă, cocs, spor de producţie rea ■culturală a comunelor .şi calitativ al gândirii şi pro zinelor săteşti, 34 secţii ju cepuţi, in ale căror înde
minorii şi cadrele tehnico- lizat integral pe seama pro satelor patriei noastre să gresului societăţii. deţene „Cartea prin poştă“. letniciri meşteşugul în
inginereşti acţionează pe ductivităţii muncii, care a fie dominată de o suită de Difuzarea cărţii la sale Toate acestea dau noi di- seamnă. adesea artă au
principalele pîrghii ale acti marcat o creştere ele 1,5 la manifestări sub genericul a înregistrat, în ultimii -mensiuni şi semnificaţii tentică, asta s-a ştiut şi
vităţii din subteran — buna suta faţă de plan. ani, realizări importante. procesului dc popularizare recunoscut dinlotdeauna.
organizare la fiecare loc de Cele mai bune rezultate „Luna cărţii la sate“. Car Numai în anul 3973 prin a cărţii în mediul sătesc. Socialismul insă a pus în
muncă, folosirea raţională a le-au înregistrat minerii de tea a devenit azi .pentru reţeaua de difuzare a coo Ajunsă la a. XlX-a edi mîinile acestor oameni
tehnicii moderne din dotare, la Lupeni, autorii chemării locuitorii satelor o necesi harnici şi întreprinzători
îndeosebi a complexelor me la întrecere, adresată tutu tate stringentă a împlini peraţiei de consum din ţa ţie, manifestarea din acest
canizate. ca şi a .timpului e- ror colectivelor din industria rii personalităţii umane, a ră şi cu contribuţia ob an va avea loc în cadrul mijloace de producţie mo
fecliv ele lucru în abataje, minieră a ţării care, prin ştească a miilor dc difu- ediţiei a doua a Festivalului derne şi înalt productive
aprovizionarea corespunzătoa realizării acelei acumulări zori de carte s-au difuzat naţional „Cîntarea Româ şi atunci multe din meş
re cu materiale şi funcţio (Continuare în pag. a 2-a) de experienţe trăite de la sate, 7 340 titluri, în- niei“. Diversele manifes teşugurile lor au devenii
tr-un tiraj de peste 30 mi tări organizate-cu acest adevărată industrie.
lioane exemplare. La dis prilej vor fi dedicate ani- Am fost zilele trecute
Competenţă şi exigenţă sporită din partea poziţia cetăţenilor din VALERIA STCIAN la complexul de la Baia
de Criş al Cooperativei
toate satele ţării stau, de
asemenea, peste 21 000 de directorul Bibliotecii meşteşugăreşti „Moţul“ de
organizaţiilor de partid în conducerea biblioteci cu peste 150 mi judeţene la Brad. Complex, pentru
lioane de volume, 2 200 de că aici se desfăşoară nu
librării şi raioane de ■ spe- (Continuar» în pag. a 3-a) meroase activităţi de
activităţii din unităţile agricole prestări şi de producţie,
una mai spornică decît
Din indicaţia Secretaria care a avut loc la 15 ia pecte reieşite, care trebuie alta.
tului Comitetului judeţean nuarie a.c., precum şi de să stea permanent în a- Iată, bunăoară, o me
de partid, în dimineaţa zi a permanentiza asemenea tenţia organelor locale de serie străveche — olări
lei de 30 ianuarie ă.c., a controale în activitatea or partid şi de stat, a condu tul. Secţia de ceramică de
fost organizată o acţiune ganelor locale de partid şi cerilor unităţilor agricole, aici. produce vase de lut
de control, cu caracter de de stat şi a consiliilor in- cadrelor tehnice ditn agri pentru analize chimice în
schimb de experienţă, în tereooperatiste în vederea cultură, a tuturor coopera laboratoare. Asemenea va
unităţile aparţinătoare Con intervenţiei operative, cu torilor. se cu „marca“ olarilor
siliului intercooperalist Si- măsuri concrete, pentru Ca un . fapt pozitiv s-a moţi ajung chiar şi . în
meria, precum, şi la fer îmbunătăţirea continuă a desprins preocuparea pen străinătate.
mele I.A.S. din B.îrcea, Că- realizărilor în agricultură, tru realizarea efectivelor Există aici o reputa
ilan, Lăpuşnic, Simeria Ve în urma controlului efec de animale, cu excepţia tă secţie de ' timplă-
dic şi Deva, în sectoarele tuat, colectivele au prezen C.A.P, Foit şi fermelor de rie de mobilă, condusă
zootehnice, şi horticulturii, tat organelor de partid .şi stat din Bircea. unde exis de un om de inimă —
la care au participat acti conducerilor unităţilor agri tă un minus de 21 şi, res Terenle Căsălean. Cam la
vişti ai Comitetului jude cole aspectele desprinse şi pectiv, 33 capete , bovine. 5 milioane anual se ridică
ţean de partid, cadre'de la măsurile ce se impun a ii La cooperativele agricole valoarea mobilei confec
organele agricole judeţene' luate în vederea îndeplini din Rapoltu Mare, Bobîlna, ţionate în secţia respec
■şi unităţile subordonate, de rii ritmice a sarcinilor de Sîntandrei, Simeria şi Tâm tivă. Şi numai mobilă
■la I.L.F. şi sucursala Băn pian în fermele zootehnice pa, cit şi la ferma IV Bîr- „prima“, cu încrustaţii.
işi pentru agricultură şi şi horticole, pentru realiza cea s-au înregistrat cazuri Dacă timplarii de mobi
industrie alimentară. Sco rea exemplară a indicatori de pierderi din efective lă produc atit, cizmarii de
pul acţiunii a Idst de a ur lor de plan pe anul 197!).~ prin mortalităţi şi sacrifi la secţia de comandă şi
mări modul cum se înfăp Ce concluzii şi' învăţămin cări neeconomice. Unele
tuiesc măsurile stabilite în te s-au desprins cu acest deficienţe s-au î-nUlnit şr ALEXANDRU JURCA
ziarist colaborator
atribute
Exigenţa
se
adunarea activului din a- prilej ? Iată, pe scurt, cî- regăsesc tu şi grija faţă de^calitate, sint Abatorul care pă
de
lucrătoarelor
aclivitatea
la
de
grieultura judeţului nostru, teva din principalele as (Continuare în pag. a 2-a) sări Bălaia. Continuare în pag. a 2 a
întreprinderea de repa
raţii şi întreţinere utilaj
minier Petroşani, secţia
de susţineri hidraulice
Vulcan. Una din brigăzile
harnice de aici, eslc cea
condusă dc comunistul
Mihai Matyas. Iat-o sur
prinsă în fotografie, exe-
culind repararea şi mon
tarea de instalaţii hidrau
lice.
'•'f- j
Foto: VIRGIL ONOIU
