Page 14 - Drumul_socialismului_1979_02

2 DRUMUL SOCIALISMULUI NIL (i

càdran economic ■ cadran econoínié ■ cadran ecoiiôinic

Dl
Orientare fermă şi consecventă spre dezvoltarea Ce pregătiri s-au făcut In vederea 4 F
8,00 Gimr
liu
şi modernizarea continuă a economiei naţionale introducerii complexelor mecanizate 8,15 Tot
9,10 Şoim
(Urmare din pag. a 2-a) nostru în tot anul 1978 9,20 Film
(Urmare din pag. 1) răm recuperarea nerealiză- în cuvîntarea rostită la le de partid, consiliile oame­ nerau adus satisfacţii de­ pii :
Episo
rilor din anul 1978. Să ne plenară, tovarăşul Nicolae nilor muncii, pentru toate cu probleme electromeca­ pline, mai ales spre sfârşi­ 9,45 Pcntr
colectivele
muncitoreşti
din
ncavi
Sintctizînd direcţiile de ac­ preocupăm foarte serios de Ceauşescu s-a referit, de a- judeţul nostru un adevărat nice. tul anului şi în continuare. 10.00 Viaţa
semenea, la hotărîrea adop­
ţiune pentru anul început, problemele eficienţei eco­ tată cu privire la îmbună­ program de muncă asiduă, Mutaţii cu totul noi s-au In sprijinul preocupărilor 11.15 De si
secretarul general al parti­ nomice, de accentuarea tăţirea conducerii şi planifi­ produs în însăşi concepţia noastre redacţia ziarului 13.15 Telex
de activitate creatoare pen­
dului spunea : „Să luăm autoconducerii şi autoges- cării unitare a agriculturii* tru a da viaţă obiectivelor despre meseria de miner. „Drumul socialismului“, cu 13.20 Albui
14.20 Deser
toate măsurile pentru asi­ tiunii în toate sectoarele. crearea consiliilor unice a- şi sarcinilor ce le revin pe Avem aici în vedere acea ajutorul organelor de con­ 14.45 Drum
gurarea nivelului calitativ Să folosim adunările gene­ groinduslriale de stat şi coo­ anul 1979. Minerii, siderur- previziune a secretarului ducere colectivă de la mi­ i,Com
rale, care au loc în mo­ peratiste şi creşterea produc­ general al partidului, tova­ nă, a iniţiat şi a susţinut mâne
şi tehnic al întregii pro­ mentul de faţă, pentru a ţiei agricole. In legătură cu giştii, constructorii, energeti- răşul Nicolae Ceauşescu, acţiunea de presă „Abata­ 16.00 Sri
ducţii, să ne preocupăm dc aceste probleme, ziarul nos­ cienii, toţi oamenii muncii menti
dezbate serios toate pro­ din judeţul Hunedoara, care cu privire la formarea mi­ jul — locul de acţiune co-, 16.15 Stadii
realizarea investiţiilor în blemele legate de activita­ tru va publica comentarii în nerului mecanizator. Chiar munfi a minerilor şi cadre­ sporti
toate domeniile — atît in­ tea din 1978, precum şi următoarele zile. au început anul 1979 cu re­ de la începutul introdu­ lor de conducere“, care s-a 6 Ba. 1
zultate bune, sînt hotărîţi să
dustriale, cit şi sociale. Să măsurile ce se impun pen­ Criticile, recomandările şi cerii complexelor, un nu­ generalizat la scara între­ Ste
Bu
facem totul pentru a reali- tru realizarea în cele mai sarcinile formulate de tova­ depună eforturi şi mai mari măr însemnat de mineri gii mine, apoi în mai mul­ O Ku ;
a-şi
pentru
spori
neîncetat
răşul Nicolae Ceauşescu în
Sec
za planul la export pe a- bune condiţii a planului pe cadrul cuvîntării la plenară contribuţia la înflorirea mul­ au trecut prin şcoala de te întreprinderi miniere ce!»
cest an, inclusiv să asigu- acest an“. constituie pentru organizaţii­ tilaterală a patriei socialiste. policalificare pentru însuşi­ din Valea Jiului. Scriind 17.45 Film
rea cunoştinţelor teoretice periodic despre munca kespe
şi a îndemânării practice noastră, despre greutăţile 18,40 Micul
cei n:
în anul trecut cooperato­ C.A.P. Aplicarea acordului necesare stăpînirii compe­ şi neajunsurile întâmpina­ 19.00 Teleji
rii din Rapoltu Mare, cu Adunări generale înC.A.P. global prin retribuirea la tente a complexelor. Pe de te, despre mobilizarea şi 19.15 Repor
sprijinul substanţial acor­ 1 000 lei venit constituie un altă parte, un număr în- hărnicia oamenilor, ca şi siuner
dat de mecanizatori, au stimulent deosebit de pu­ semnat de electricieni şi despre rezultatele obţinute, 19.35 Invita
Emisii
obţinut producţii piedii la Cooperatorii din Rapoltu ternic pentru o nouă cali­ lăcătuşi şi-au însuşit cu­ ziarul ne-a stimulat în tracti\
din
necesare
hectar de peste 6 000 kg po­ tate a activităţii în legu­ noştinţele mineritului. Ceva muncă, ne-a determinat să 20.35 Film
nercu*
domeniul
rumb boabe în teren ne­ micultura, pentru creşterea asemănător s-a petrecut şi ne amplificăm preocupări­ 22.15 Teiciu
irigat, 3 500 kg orz, 2 700 eficienţei producţiei de le­ în rîndul corpului tehnico- le şi eforturile în abataje, LUNI, 5
kg grîu şi 11 000 kg legu­ Mare nu se împacă gume. să învingem greutăţile. Co­ 16,00 Telex
Ion Roman şi Augustin ingineresc, unora dintre ei lectivul nostru, care a
me, dar producţia medie de Savu au cerut, pe bună încredinţîndu-li-se răspun­ chemat la întrecere toate 1G,05Emisii
ghiară
lapte pe cap de vacă fu­ dreptate, consiliului de con­ derea conducerii directe a sectoarele din Valea Jiului, 17,00 Collcg
rajată a depăşit 2 000 litri. cu automultumirea ducere să ia măsuri pen­ abatajelor mecanizate. a încheiat luna ianuarie cu despre
Realizînd an de an pro­ tru îngrijirea şi furajarea Apreciem că eforturile o depăşire a sarcinilor de lari
ducţii constant ridicate şi raţională a animalelor, în­ susţinute ale colectivului plan de 7 200 tone cărbune. 17,55 Muncii
18,50 Tribur
valorificând la fondul de taţi de a valorifica eficient planului în acest an. Fap­ trunit pierderile prin mor­ rului
stat cantităţi sporite de rezervele de creştere a pro­ tul că s-a făcut o mai bu­ talităţi şi sacrificări neeco­ 19,05 Efigii
19,20 1001 d
agricole,
îndeosebi
ducţiei
produse (pe primii trei ani în legumicultui-ă şi zooteh­ nă repartizare a structurii nomice înregistrate în anul 19,30 Teleju
ai cincinalului sînt depăşite culturilor, în sensul că 50 trecut constituie un serios °0,20Romar
prevederile, în afară de le­ nie, neîmpăcarea lor, a hectare din 90 vor fi cul- semnal de alarmă. De ase­ tere f
sodul
gume — n.n.), unitatea are mecanizatorilor şi cadrelor tivate cu ceapă, permite menea, nu mai trebuie în­ 21,10 Orizon
o situaţie financiară echi- tehnice cu automulţumirea. ridicarea gradului -de me­ găduit un decalaj aşa de ţifie
Cooperatorii Margareta Fi- 21,40 interp:
libi-ată, acoperindu-şi inte­ canizare a lucrărilor în a- mare între producţia tota­ populii
gral cheltuielile din veni­ limon, Elena Nedelcu şi cest sector. Formaţia care lă şi cea marfă de lapte 21,55 Cadrai
turi proprii. Sursa princi­ Beniamin Danciu, precum lucrează în legumicuiltură (peste 20 de procente — 22,15 Teleju
pală de creştere a venitu­ şi şeful fermei legumicole, solicită însă ca în perioa­ — n.n.).
rilor băneşti o reprezintă Petru Mateevici, au rele- dele Cînd sînt lucrări de Nu au rămas în afara
producţia agricolă marfă, vat pe larg neajunsurile de vîrf, îndeosebi la recoltat, dezbaterilor nici probleme­
contractările la fondul cen­ ordin tehnic şi organizato­ să participe toţi coopera­ le referitoare la culturile
tralizat al statului. în antul ric care au diminuat re­ torii la realizarea ireproşa­ de câmp, în special la ce­ BUCUREi;
trecut, spre exemplu, coo­ colta de legume în anul bilă a acţiunilor de care le de cartofi şi sfeclă de lin de ştiri
nai; 7,30
perativa agricolă a livrat trecut şi au venit cu pro­ depinde soarta recoltei .şi a zahăr, care pînă acum nu 8.00 Radiopi
mai mult de 700 tone ce­ puneri la măsurile ee vor au dat rezultatele scontate 9.30 Maga
fi luate pentru depăşirea veniturilor băneşti ale datorită nerespeotăni de 12.00 De to
reale, 800 tone sfeclă de 13.00 Rad io j
zahăr, 990 tone legume, 240 către toţi cooperatorii a da veselă;
tone cartofi, 3 200 hl lap­ tehnologiilor stabilite. De componistic
mîndră roii
te, 36,5 tone carne, 1665 asemenea, au fost formula­ Coloana i
kg lină şi alite produse. A- ANGAJAMENTUL COOPERATORILOR te critici la adresa coope­ folk; 15,00
ratorilor care nu se pre­ ţilor ; 17,
cesta este suportul care a ocupă de eliberarea la Oaspeţi de
creat posibilitatea ca va­ DIN RAPOLTU MARE PE ANUL 1979 : timp a tei’enului de produ­ Radiojurnal
loarea normei convenţio­ sele secundare, respectiv melodiilor;
cu Vocal
nale să fie ridicată la de coceni. 21.30 Consei
36,75 lei. Rezultatele amin­ ® Depăşirea producţiilor medii planificate albumul î
Dezbaterile asupra indi­ lebre; 22,0
tite au la bază o susţinu­ catorilor de plan pe anul 22,10 Pano
tă muncă politică şi orga­ la hectar cu 700 kg la porumb, 100 kg la grîu, 1979 — pe bază de fişă pe 22.30 Ring
nizatorică desfăşurată de 1 000 kg la sfecla de zahăr şi 500 kg Ia legume. culturi, specii şi categorii Buletin de
cele patru organizaţii de de animale — au eviden­ Non stop n
partid din cadrul C.A.P. ţiat hotărîrea fermă a coo­
pentru transpunerea neabă­ O Livrarea suplimentară la fondul centrali­ peratorilor şi mecanizatox-i-
tută în viaţă a hotărârilor lor de a realiza un impor­ I j l N I
Congresului al Xl-lea al zat al statului a 35 tone cereale, 40 tone sfeclă tant salt calitativ în acti­
partidului în domeniul a- vitatea economico-financia- DEVA : v :
(P
griculturii. de zahăr, 200 tone legume, 100 hl lapte şi a ră a C.A.P. în cel de-al ile I-II îndepi'
prea
O trăsătură dominantă a patrulea an al actualului HUNEDOAR
adunării generale a coope­ 5 tone carne. cincinal. PLATFORMA SIDERURGICA DE LA CALAN, şantierul (Flacăra); I
(Arta);
ratorilor au constituit-o III, lotul II. Echipa de dulgheri condusă de Dumitru Vlă~ lă zboare
să
căutările de noi posibili- N. TÎRCOB doi se numără printre cele mai harnice din şantier. PETROŞANI
Foto: VIRGIL ONOIU
minoului (L
ra şi pică
(7 Noiembrie
A ră vină (Re
Debutul anului 1979 pe cest context se înscriu şi PENI : Acel
plan naţional şi judeţean In sprijinul lectorilor, propagandiştilor, al celor care fac informarea politică măsurile privitoai'e la blindat (Cui
s-a bucurat de auspicii întărirea organizaţiilor de tul unui nec
V
politice de primă însem­ partid din sfera produc­ citoresc); Teodc
terina
nătate. Avem în vedere, ţiei industriale şi agrico­ tocesc) ; LOIS
în primul rînd, Mesajul le, de pe marile şantie­ rua proscriş:
adresat
de Anul nou, Nicolae Climat politic şi de muncă propice unor succese remarcabile re ale judeţului, la creş­ PETRILA : .
ckenna, seri.
de t o v a r ă ş u l terea rolului lor conducă­ citoresc) ;
Ceauşesou, secretarul ge­ tor în mobilizarea colec­ Rocco şi fl'c
I-II (Munciţi
neral al partidului, pre­ muncii, pentru valorifica­ rea de a chema la între­ .ceput de an de adunările rialelor', enei-giei şi com­ tivelor dc muncă la înde­ CÂNI : lai
şedintele republicii, în­ rea gospodărească a ma­ cere toate colectivele mi­ generale ale oamenilor bustibililor, direcţii pu­ plinirea sarcinilor econo- Drovsky, seri
tregii naţiuni, care s-a teriilor prime, materiale­ niere a revenit harnicu­ muncii, care au loc în u- ternic 'subliniate de ple­ mice, politice şi sociale iembrie : I
tă aproape ci
constituit într-o înflăcă­ lor, combustibililor şi e- lui colectiv al I.M. Lu- nităţile industriale şi a- narele din 1978 ale C.C. ce le stau în faţă. în a- roşie) ; GURA
rată chemai-e şi întx-un nergiei, pentru creşterea peni, care extrage cea. gricole, pe şantierele de al P.C.R., în cuvîntarea celaşi timp, Biroul Comi­ poliţistul la
îndemn cald şi tovărăşesc eficienţei întregii activi­ mai mare cantitate de construcţii, în transporturi t o v a r ă ş u l u i Nicolae tetului judeţean de partid nerul); ORA
Zm
(Patria);
spre noi izbînzi pe pla­ tăţi. cărbune cocsificabil din şi comerţ. Aceste adunări Ceauşescu la recenta ple­ a examinat activitatea de seriile I-Ii
nul înfăptuirii pas cu pas In acest context de ţară. Prima lună de mun- constituie un bun prilej nară a Comitetului Cen­ rezolvare a propunerilor, GEOAGIU B.
a programului edificării munca energica, angajan- că probează ou prisosinţă de analiză profundă şi tral al partidului. sesizărilor, i-eclamaţiilor ambulantă (C
ră) ; HAŢEG
societăţii socialiste mul­ tă, oamenii muncii din că aeest colectiv de pres­ responsabilă a activităţii şi cererilor oamenilor Ovicliu (Popu
îndeplinirea
obiective­
r
tilateral dezvoltate. judeţ, alături de întregul tigiu ştie să-şi onoreze desfăşurate în cel de-al lor şi sarcinilor ce stau muncii adresate organe­ Fair Play; C
Anul al 4-lea al cinci­ nostru popor, au sărbăto­ conştiincios obligaţiile a- treilea an al cincinalului, în faţa colectivelor hu- lor de partid şi de stat, te de tăcere
Urmai
tură);
nalului se anunţă an ho- rit cu veneraţie zilele de nedorene a fost analizată de masă şi obşteşti — (11 Iunie); Si
tărîtor în finalizarea unei naştei'e a tovarăşului şi în şedinţa Biroului Co­ parte integrantă a preo­ tru patrie, sc
etape deosebit de dense Nicolae Ceauşescu şi a to­ mitetului judeţean de cupărilor constante ale reşul); acasă ILIA
de
(L
în dezvoltarea societăţii varăşei Elena Ceauşescu, Cronica judeţeană a lunii ianuarie partid din perspectiva ac­ partidului nostru pentru LIUC : ProJ
ardelenii
(Mi
româneşti, în propulsarea exprimînd cele mai calde tivităţii de selecţionare, întărirea continuă a legă­ LARI : Avcnt
ţării pe coordonatele sta­ sentimente de respect şi ci-eştere şi promovare a turilor sale cu masele în Juan (Muncit
bilite de partid. Oamenii preţuire pentru activita­ sumate prin chemare. în de jalonare concretă a cadrelor, în lumina hotă- soluţionarea problemelor
muncii din judeţul Hune­ tea pe care o desfăşoară luna ianuarie, minerii de rîi’ilor Congresului al XI- majore ale construcţiei
doara au subscris chiar în fruntea partidului şi a la Lupeni au extras 12 000 căilor şi mijloacelor pi-in v lea şi plenarei C. C. al socialiste.
din prima zi a anului la ştiinţei româneşti, întru tone de cărbune peste care să se acţioneze cu P.C.R. din octombrie 1977,
efortul cerut de opera prosperitatea multilatera­ sarcinile de plan. Lupe- toată energia penti-u în­ şi pentru toate domeniile. Bi- Cu alte cuvinte, prima Timpul pro
deplinirea
obiectivelor
complexă pe care o edi­ lă a naţiunii noastre. niul însă nu este singura sarcinilor pe a-nul înce­ roul Comitetului judeţean lună a anului s-a înche­ februarie : Vi
iat sub auspicii bune, sub
ficăm. Minerii, siderurgiş- Climatul de muncă ab- mină care îşi depăşeşte put, de afirmare plenară a stabilit măsuri cores­ semnul angajării plenare ral caldă, cu
tii, enex’geticienii, con­ negantă s-a amplificat sarcinile. Alături se află a autoconducerii munci- punzătoare pentru ridi­ a colectivelor de oameni rar noros. Lo
n
precipitaţii,
structorii, toate categoi'ii- prin apariţia chemărilor minerii de la Uricani şi . toreşti. Atenţie mare a- carea pe o treaptă supe­ ai muncii din întregul formă de plo;
le de oameni ai muncii la întrecerea socialistă în- Paroşeni, de la Petrila şi cordă aceste analize creş­ rioară a acestei impor­ judeţ pentru înfăptuirea de ploaie. Vi
moderat din s
din judeţ se află puternic tre judeţele ţării, între Dîlja. terii rodniciei muncii, e- tante munci, decisivă, in obiectivelor şi chemărilor Temperatura
angajaţi în creşterea con­ ramui'ile economiei naţio­ Climatul politic şi de conomisirii muncii trecu­ ultimă instanţă, pentru partidului. oscila intre
tinuă a producţiei nete şi nale. Aici este locul să muncă este în chip feri­ te şi vii aflată sub forma înfăptuirea neabătută a grade, iar ce:
fizice, a productivităţii amintim faptul că onoa- cit susţinut la acest în­ materiilor prime, mate­ politicii partidului. In a- CORNEL ARMEANU tre 3 şi 8 gra(
izolat ceaţă s