Page 18 - Drumul_socialismului_1979_02

Pag. 2 DBUMUL SOClAi.lSMUt tel N It <>

■ .. <• '.l'I . Ar„ ’ ■ ■ '■ Ţ i — . ! ' ’ * «
cadran éconOiriiÇf cadran economic ■ cadran economic
TEI

Orientare fermă şi consecventă spre dezvoltarea Ce pregătiri s-au făcut in vederea mj
4 Fi
8,0« Gimn;
introducerii complexelor mecanizate 8,15 Tot i;
liu
şi modernizarea continuă a economiei naţionale 9,10 Şoimi:
(Urmare din pag. a 2-a) nostra în tot anul 1978 0,20 Film
(Urmare din pag. răm recuperarea nerealiză- In cuvîntarea rostită la le de partid, consiliile oame­ ne-au adus satisfacţii de­ pii : o
Episoi
-
rilor din anul 1978. Să ne plenară, tovarăşul Nicolae nilor muncii, pentru toate cu probleme electromeca­ pline, mai ales spre sfârşi­ 0,45 Pcnlri
Ceauşescu s-a referit, de a-
ncavo
Sintclizînd direcţiile de ac­ preocupăm foarte serios de semenea, la hotărîrea adop­ colectivele muncitoreşti din nice. tul anului şi în continuare. 10.00 Viaţa
judeţul nostru un adevărat
Mutaţii cu totul noi s-au
sprijiniul
preocupărilor
In
ţiune pentru anul început, problemele eficienţei eco­ tată cu priviră la îmbună­ program de muncă asiduă, produs în însăşi concepţia noastre redacţia ziarului 11.15 De sti
secretarul general al parti­ nomice, de accentuarea tăţirea conducerii şi planifi­ do activitate creatoare pen­ 13.15 Telex
dului spunea : „Să luăm autoconducerii şi autoges- cării unitare a agriculturii,, tru a da viaţă obiectivelor despre meseria de miner. „Drumul socialismului", cu 13.20 Albun
14.20 Desen
toate măsurile pentru asi­ tiunii în toate sectoarele. crearea consiliilor unice a- şi sarcinilor ce ie revin pe Avem aici în vedere acea ajutorul organelor de con­ 14.45 Drunn
a
secretarului
previziune
ducere colectivă de la mi­
gurarea nivelului calitativ Să folosim adunările gene­ groindustriale de stat şi coo­ anul 1979. Minerii, siderur- ,.Com<
rale; care au loc în mo­ peratiste şi creşterea produc­ general al partidului, tova­ nă, a iniţiat şi a susţinut mOncş
şi tehnic al întregii pro­ ţiei agricole. In legătură cu giştii, constructorii, energeli- răşul Nicolae Ceauşescu, acţiunea de presă „Abata­ 16.00 Sri 1
ducţii, să ne preocupăm de mentul de faţă, pentru a aceste probleme, ziarul nos­ cienii, toţi oamenii muncii cu privire la formarea mi­ jul — locul de acţiune co­ menta
dezbate serios toate pro­ din judeţul Hunedoara, care 10.15 Stailio
realizarea investiţiilor in blemele legate de activita­ tru va publica comentarii in au început anul 1979 cu re­ nerului mecanizator. Chiar mună a minerilor şi cadre­ s porţii
toate domeniile — alit in­ tea din 1978, precum şi următoarele zile. zultate bune, sînt hotărîţi să de ia începutul introdu­ lor dc conducere“, care s-a 9 Bas
dustriale, cit şi sociale. Să măsurile ce se impun pen­ Criticile, recomandările şl depună eforturi şi mai mari cerii complexelor, un nu­ generalizat la scara între­ Ste;
Buc
facem totul pentru a reali­ tru realizarea în cele mai sarcinile formulate de tova­ pentru a-şi spori neîncetat măr însemnat de mineri gii mine, apoi în mai mul­ • Rug
răşul Nicolae Ceauşescu in
za planul la export pe a- bune condiţii a planului pe cadrul cuvîntării la plenară contribuţia la înflorirea mul­ au trecut prin şcoala de te întreprinderi miniere Scoi
eclo
cest an, inclusiv să asigu­ acest an“. constituie pentru organizaţii­ tilaterală a patriei socialiste. policalificare pentru însuşi­ clin Valea Jiului. Scriind 17.45 Film s
rea cunoştinţelor teoretice periodic despre munca kespea
şi. a îndemânări i practice noastră, despre greutăţile 18,40 Micul
cei mi
In anul trecut cooperato­ Adunări generale înO.A.P. C.A.P. Aplicarea acordului necesare stăpînirii compe­ şi neajunsurile întâmpina­ 19.00 Teleju)
rii din Rapoltu Mare, cu global prin retribuirea la tente a complexelor. Pe de te, despre mobilizarea şi 13.15 Report
siunca
sprijinul substanţial acor­ 1 000 lei venit constituie un altă parte, un număr în­ hărnicia oamenilor, ca şi 10.35 Jnvitaţ
dat de mecanizatori, au stimulent deosebit dc pu­ semnat de electricieni şi despre rezultatele obţinute, Emisiu
însuşit
obţinut producţii medii la Cooperatorii din Rapoltu ternic pentru o nouă cali­ lăcătuşi şi-au necesare cu­ ziarul ne-a stimulat în tractivi
din
noştinţele
hectar de peste 6 000 kg po­ tate a activităţii în' legu­ domeniul mineritului; Ceva muncă, ne-a determinat să 20.35 Film .i
ncreusi
amplificăm
ne
preocupări­
pentru
creşterea
micultura,
rumb boabe în teren ne­ asemănător s-a petrecut şi le şi eforturile în abataje, 22.15 Tclejui
irigat, 3 500 kg orz, 2 700 eficienţei producţiei de le­ în rîndul corpului tehnico- să învingem greutăţile. Co- LUNI, 5
kg grîu şi 11 000 kg legu­ Mare nu se împacă gume. 16,00 Telex
Ion Roman şi Augustin ingineresc, unora dintre ei leotivul nostru, care a
me, dar producţia medie de Savu au cerut, pe bună îneredinţîndu-li-se răspun­ chemat la întrecere toate 16,05 Emisiu
Biliară
lapte pe cap de vacă fu­ dreptate, consiliului de con­ derea conducerii directe a sectoarele din Valea Jiului, 17,00 Collegi
rajată a depăşit 2 000 litri. cu automuitumirea ducere să ia măsuri pen­ abatajelor mecanizate. a încheiat luna ianuarie cu despre
lari
Realizind an de an pro­ tru îngrijirea şi furajarea Apreciem că eforturile o depăşire a sarcinilor de 17,55 Muncă
ducţii constant ridicate şi raţională a animalelor; în- susţinute ale colectivului plan de 7 200 tone cărbune. 18,50 Tribun;
valorificînd la fondul de tăţi de ă valorifica eficient planului în acest an. Fap­ trueît pierderile prin mor­ rului
stat oantităţi sporite de rezervele de creştere a pro­ tul că s-a făcut o mai bu­ talităţi şi sacrificări neeco­ 1.9.05 Efigii 1
ducţiei agricole, îndeosebi nă repartizare a structurii 1», 30 1001 tle
produse (pe primii trei ani nomice înregistrate în anul 19,30 Tciejur
ai cincinalului sînt depăşite în legumicultura şi zooteh­ culturilor, în sensul că 50 trecut constituie un serios 20,20 Roman
prevederile, în afară de le­ nie, neîmpăearea lor, a hectare din 90 vor fi cul­ semnal de alarmă. De ase­ tero fă
sotlul
gume — n.n.), unitatea are mecanizatorilor şi cadrelor tivate cu - ceapă, permite menea, nu mai trebuie în­ 21,10 Orizont
o situaţie financiară echi­ tehnice cu automulţumirca. ridicarea gradului de me­ găduit un decalaj aşa de ţific
Cooperatorii Margareta Fi- 21,40 Interpr
librată, acpperindu-şi inte­ canizare a lucrărilor în a- mare între producţia tota­ populai
gral cheltuielile din veni­ 1-irnon, Elena Nedelcu şi cest sector. Formaţia care lă şi cea marfă de lapte 21,55 Cadran
turi proprii. Sursa princi­ Benjamin Danciü, precum lucrează în legumicultura (peste 20 de procente — 22,15 Telcjur
pală de creştere a venitu­ şi şeful fermei legumicole, solicită însă ca în perioa­ — n.n.).
rilor băneşti o reprezintă Petru Mateevici, au rele­ dele cînd sînt lucrări de Nu au rămas în afara ItAB
producţia agricolă marfă, vat pe larg neajunsurile de vîrf, îndeosebi la recoltat, dezbaterilor nici probleme­
contractările la fondul cen­ ordin tehnic şi organizato­ să participe toţi coopera­ le referitoare la culturile
tralizat al statului. în anul ric care au diminuat re­ torii la realizarea ireproşa­ de oîrnp, în special la ce­ BUCUREŞ’
trecut, spre exemplu, coo­ colta de legume în anul le de cartofi şi sfeclă de tin dc ştiri:
nai; 7,30
perativa agricolă a livrat. trecut şi au venit cu pro­ bilă a acţiunilor de care zahăr, care pînă acum nu 8.00 Radiopri
mai mult de 700 tone ce­ puneri la măsurile ce vor depinde soarta recoltei şi a au dat rezultatele scontate 9.30 Magaz
îi luate pentru depăşirea ' veniturilor băneşti ale datorită nerespeotării de 12.00 Dc toa
reale, 800 tone sfeclă de 13.00 Radioji
zahăr, 990 tone legume, 240 către toţi cooperatorii a da veselă;:
tone cartofi, 3 200 hî lap­ tehnologiilor stabilite. De componistic;
rom
mîudră
te, 36,5 tone carne, 1 665 asemenea, au fost formula­ Coloana ir
kg lînă şi alte produse. A- ANGAJAMENTUL COOPERATORILOR te critici la adresa coope­ tolk; 15,00 <(
ratorilor care nu se pre­ ţiior ; 17,0'
cesta este suportul care a ocupă de eliberarea la Oaspeţi dei
creat posibilitatea ca va­ DIN RAPOLTU MARE PE ANUL 1979 ; timp a terenului de produ­ Radiojurnal:
loarea normei convenţio­ sele secundare, respectiv melodiilor;.i
cu Vocal .
nale să fie ridicată la de coceni. 21.30 Conscir
36,75 lei. Rezultatele amin­ 9 Depăşirea producţiilor medii planificate Dezbaterile asupra indi- Rlbumul r<
tite au la bază o susţinu­ la hectar cu 700 kg la porumb, 100 kg la grîu, . catarilor de plan pe anul lebre; 22,00
22,10 Panor
tă muncă politică şi orga­ 1979 — pe bază de fişă pe 22.30 Ring i
nizatorică desfăşurată de 1 000 kg la sfecla de zahăr şi 500 kg ia legume. culturi, specii şi categorii Buletin de
cele patru organizaţii de de animale — au eviden­ Non stop m
partid din cadrul C.A.P. ţiat hotărîrea fermă a coo­
■pentru transpunerea neabă­ 9 Livrarea suplimentară la fondul centrali­ peratorilor şi mecanizatori­
tută în viaţă a hotărîrilor lor de a realiza un impor­ if] INE
Congresului al Xl-lea al zat al statului a 35 tone cereale, 40 tone sfeclă tant salt calitativ în acti­
■partidului în domeniul a- vitatea economico-fiinaneia- DEVA ; Vil
g ¡-¡culturii. de zahăr, 200 tone legume, 100 hl lapte şi a ră a C.A.P. în cel de-al ile I-U (Pî
O trăsătură dominantă a patrulea an al actualului prea indcpăi
HUNEDOARA
adunării generale a coope­ 5 tone carne. cincinal. PLATFORMA SIDERURGICA DE LA CALAN, şantierul (Flacăra); 45
ratorilor au constituit-o UI, lotul II. Echipa de dulgheri condusă de Dumitru Vlă- lă (Arta);
căutările de noi posibili- N. TÎRCOB doi sc numără printre cele mai harnice din şantier. să zboare a (‘
Foto: VIRGIL ONOIU PETROŞANI;
minoului (Ui
ra. şi pieât
(7 Noiembrie)
A râ vină (Rep
Debutul anului 1979 pe cest context se înscriu şi PENI : Acel
plan naţional şi judeţean In sprijinul icctorilar, propagandiştilor, al celor care fac informarea politică măsurile privitoare la blindat (Cult
s-a bucurat de auspicii întărirea organizaţiilor de t u u n u i neci
VL
politice de primă însem­ partid din sfera produc­ civ-.csc)’; Tcocloi
terina
nătate. Avem în vedere, ţiei industriale şi agrico­ toresc); LON1
în primul rînd, Mesajul le, de pe marile şantie­ rea proscrişii
adresat
de Anul nou, Nicolae Climat politic şi de muncă propice unor succese remarcabile re ale judeţului, la creş­ PETR1LA ; ;A
clcenna,
serii]
de t o v a r ă ş u l citoresc) ; 1
terea rolului lor conducă­
şi
iraţ
Ceauşescu, secretarul ge­ tor în mobilizarea colec­ Rocco (Muncito
I-II
neral al partidului, pre­ muncii, pentru valorifica­ rea de a chema la între­ ceput de an de adunările rialelor, energiei şi com­ tivelor de muncă la înde­ CÂNI : lari
şedintele republicii, în­ rea gospodărească a ma­ cere toate colectivele mi­ generale ale oamenilor bustibililor, direcţii pu­ plinirea sarcinilor econo­ brovsky^ serii
tregii naţiuni, care s-a teriilor prime, materiale­ niere a revenit harnicu­ muncii, care au loc în u- ternic subliniate de ple­ mice, politice şi sociale icmbric : :B
constituit într-o înflăcă­ lor, combustibililor şi e- lui colectiv al I.M. Lu- nităţile industriale şi a- narele din 1978 ale C.C. ce le stau în faţă. în a- tă aproape eu
roşie);
GURAI
rată chemare şi într-un nergiei, pentru creşterea peni, care extrage cea al P.C.R., în cuvîntarea celaşi timp, Biroul Comi­ poliţistul la
îndemn cald şi tovărăşesc eficienţei întregii activi­ mai mare cantitate de gricole, pe şantierele de t o v a r ă ş u l u i Nicolae tetului judeţean de partid nerul); ORAi;
(Patria);
spre noi izbînzi pe pla­ tăţi. cărbune cocsificabil din construcţii, în transporturi Ceauşescu la recenta ple­ a examinat activitatea de seriile Zmc
I-II
şi comerţ. Aceste adunări
nul înfăptuirii pas cu pas în acest context de ţară. Prima lună de mun­ constituie un bun prilej nară a Comitetului Cen­ rezolvare a propunerilor, GEOAGIU Bz 5
a programului edificării muncă energică, angajan- că probează ou prisosinţă de analiză profundă şi tral al partidului. sesizărilor, reclamaţiilor ambulantă (C
societăţii socialiste mul­ tă, oamenii muncii din că acest colectiv de pres­ responsabilă a activităţii şi cererilor oamenilor ră); HAŢEG
Ovidiu
(Popul
obiective­
îndeplinirea
tilateral dezvoltate. judeţ, alături de întregul tigiu ştie să-şi onoreze desfăşurate în cel de-al lor şi sarcinilor ce stau muncii adresate organe­ Pair Play; Ci
Anul al 4-lea al cinci­ nostru popor, au sărbăto­ conştiincios obligaţiile a- treilea an al cincinalului, în faţa colectivelor hu- lor de partid şi de stat, te de tăcere
tură);
Urmăr.
nalului se anunţă an ho- rit cu veneraţie zilele de nedorene a fost analizată de masă şi obşteşti — (11 Iunie); SE
tărîtor în finalizarea unei naştere a tovarăşului şi în şedinţa Biroului Co­ parte integrantă a preo­ tru patrie, ser
etape deosebit de dense Nicolae Ceauşescu şi a to­ mitetului judeţean de cupărilor constante ale reşul); ILIA :
de
(Li
acasă
în dezvoltarea societăţii varăşei Elena Ceauşescu, Cronica judeţeană a lunii ianuarie partid din perspectiva ac­ partidului nostru pentru LIUC : Profi
româneşti, în propulsarea exprimînd cele mai calde ardelenii (Mii
de
selecţionare,
ţării pe coordonatele sta­ sentimente de respect şi tivităţii şi promovare a întărirea continuă a legă­ LARI : Aventt
Juan (Munciţi
creştere
turilor sale cu masele în
bilite de partid. Oamenii preţuire pentru activita­ sumate, prin chemare. în cadrelor, în lumina hotă­
muncii din judeţul Hune­ tea pe care o desfăşoară luna ianuarie, minerii de de jalonare concretă a rârilor Congresului al XI- soluţionarea ale problemelor
majore
construcţiei
doara au subscris chiar în fruntea partidului şi a la Lupeni au extras 12 000 căilor şi mijloacelor prin lea şi plenarei C. C. al socialiste. iVREiVI
din prima zi a anului la ştiinţei româneşti, întru care să se acţioneze cu P.C.R. din octombrie 1977,
peste
efortul cerut de opera prosperitatea multilatera­ tone de de cărbune Lupe- toată energia pentru în­ şi pentru toate domeniile. Bi­ Cu alte cuvinte, prima Timpul proh
sarcinile
plan.
obiectivelor
deplinirea
complexă pe care o edi­ lă a naţiunii noastre. niul însă nu este singura sarcinilor pe anul înce­ roul Comitetului judeţean lună a anului s-a înche- . februarie : Vn
iat sub auspicii bune, sub
ficăm. Minerii, siderurgiş- Climatul de muncă ab- mină care îşi depăşeşte put, de afirmare plenară a stabilit măsuri cores­ semnul angajării plenare ral caldă, cu
tii, energeticienii, con­ negantă s-a amplificat sarcinile. Alături se află a autoconducerii munci­ punzătoare pentru ridi­ a colectivelor de oameni rar noros. Loc
precipitaţii,
m
structorii, toate categorii­ prin apariţia chemărilor minerii de la Uricani şi toreşti. Atenţie mare a- carea pe o treaptă supe­ ai muncii din întregul formă de ploa
le de oameni ai muncii la întrecerea socialistă în­ Paroşeni, de la Petrila şi cordă aceste analize creş­ rioară a acestei impor­ judeţ pentru înfăptuirea de jdQăie. Vii
din judeţ se află puternic tre judeţele ţării, între Dîlja. terii rodniciei muncii, e- tante munci* decisivă, in. obiectivelor şi chemărilor moderat din si
Temperatura
angajaţi în creşterea con­ ramurile economiei naţio­ Climatul politic şi de conomisirii muncii trecu­ ultimă instanţă, pentru partidului. oscila între i
tinuă a producţiei nete şi nale.' Aici este locul să muncă este în chip feri­ te şi vii aflată sub forma înfăptuirea neabătută a grade, iar cea
fizice, a productivităţii amintim faptul că onoa­ cit susţinut la acest în­ materiilor prime, mate­ politicii partidului. în a- CORNEL ARMEANU tre 3 şi 8 grad
izolat ceaţă si