Page 19 - Drumul_socialismului_1979_02

@ DUMINICA, 4 FEBRUARIE 1979

asmassES '1 In avanpremiera .sezonului fotbalistic oficial
IZIUNE ¡artea © scena i ecranul
Sezonul precompetiţional a meciurilor de verificare, in­
început. Tradiţia ne spune că Meciurile de verificare - etapă diferent do „mărimea“ par­
această etapă are menirea şi tenerilor, . pentru că tocmai
îICA, NICOLAE DAN FRUNTELATĂ ;
L'ARIE obligaţia să finiseze prin joc decisivă iu programul de aşa ceva suferă echipele
forţa şi energia acumulate de
noastre, de lipsă de angaja­
> la dornici jucători în perioada pregăti­ ment, de „alegerea“ meciuri­
„Noaptea griului nou" toare de iarnă, la munte, in
ie ! lor după criteriul „ăsta e
trici lupte nesfîrşite şi istovitoare de pregătire a echipelor greu“, „ăsta e uşor“, în loc
1 pentru co­ Adincind universul liric poeziei sale, poezia lui fi­ cu nămeţii şi kilometrii de ca toate să fie considerate
le junglei. propus în „Puterea sune­ crosuri, cu aparatura sălilor egale ? Dacă nu învăţăm să
14 ind parcă o smulgere din do forţă etc. Tot tradiţia, dar tc bine că au început devre­ jocul în apărare şi slaba c- ne mobilizăm de acum, cum
iminul tlum- tului", Nicolae Dan Frun- rădăcini din matca perenă cea reportericească, ne arată me şi că au contractate mai ficacitate a atacului. în an­
ielală, in recent apărutul in sine a satului românesc. o vom face in campionat ?
ilui volum „Noaptea griului Aflat în categoria poeţi­ că această etapă de pregăti­ multe asemenea jocuri, pen­ samblu însă Corvinul a avut Iată, întrebări la care meciu­
patriei re fizică — la munte, fireş­ tru că, tot tradiţia ne arată, probleme cu alcătuirea unei rile de Verificare trebuie să
nou", se dovedeşte a ii un lor care lucrează răbdător te — este şi cea mai optimis­ de pildă, că Jiul se antre­ formule care să îmbine for­ răspundă în această perioadă.
minical poet mai cu seamă al dez­ la edificarea propriei lor tă, dătătoare de speranţe şi nează mai eficient prin ţele in mod armonios, pentru Aceste meciuri, pentru
tímate rădăcinării din vatra satu­ dimensiuni Nicolae Dan cea de la care se aşteaptă, jocuri, că această echipă a
europene : în fiecare an, schimbarea la început sezoanele oficiale ne­ asigurarea unui randament Jiul sint : la Aurul Brad
artistice ro- lui sub legile fireşti ale Frvntelală impune cu sigu­ faţă a fotbalului nostru. A- superior. Aceleaşi probleme (4 febr.) ; cu U.T.A. (7 febr.);
» Viena“ mutafiUor sociale contempo­ ranţă un nume poeziei de pregătită, ca apoi, după 6-7 sc simt şi acum după pri- Ia Minerul Motru (8 febr.) ;
cum toată lumea este anga­
;a — docu- rane. Poeziile sale, cele mai autentică simţire. Evitînd jată fără nici un fel de ra­ etape să intre în formă. Pe . mele meciuri de verificare, la Şoimii Sibiu (11 febr.) ;
1
de altă parte, trebuie să re­
multe din ciclul intitulat experienţele caligrafe, poe­ cu Aurul Brad. Sigur, nu re­ turneu ..în 4“ la Timişoara
— magazin bat la efort, toţi lucrează fă­ cunoaştem că fotbalului nos­ zultatele acestor meciuri (14-15 febr.) ; cu A.S.A. (18
imagini : „Cel ce vine“, izvorăsc insă zia acestei cărţi este o con­ ră menajamente, toţi se plîng tru nu-i lipsesc numai... buni contează în primul rînd, ci
masculin : nu din vreo traumatizare a fesiune în flux continuu în de duritatea antrenamentu­ febr.) ; la A.S.A. (22 febr.) ;
— Dinamo lui, toţi sint responsabili şi atleţi, ci şi bunii jucători şi transpunerea în joc a ideii lâ U.T.A. (25 febr.) ; apoi, la
tl sufletului in calea acestor fata vieţii şi iubirii, a mor­ că aceştia cresc mai degrabă antrenorilor, însuşirea sche­ Constructorul Iaşi, meci ofi­
v Anglia — mulaţii, ci mai degrabă ca ţii şi timpului, in ultimă conştiincioşi. Apoi, urmează in joc decit la cros. Este fi­ mei do joc. Dar, parcă, to­ cial in „Cupa României“ (28
In „Turneul nişte cintece nostalgice du­ instan(ă, o poezie a unui meciurile de verificare, omo­ resc. deci, că majoritatea tuşi şi rezultatele au forţa fbr.). Corvinul va mai susţi-'
naţiuni“ genizare şi cristalizare a for­ antrenorilor acordă etapei
1 : Will SUa- pă lumea ireversibilă a co­ poet care se cercetează pe mulei de bază, a ideii de joc, lor de expresie. Căci, dacă ne meciuri cu Dacia Orăşiie
Episodul 5 pilăriei intr-un spaţiu le­ sine şi pentru care creaţia a schemei tactice proprii. A- meciurilor de verificare-omo- un rezultat favorabil Auru­ (4 febr.) şi Victoria Călan (7
ran pentru gendar, al doinei şi colin­ este cunoaştere a lumii. cum lupta e egală între toti genizare importanţa cuveni­ lui Brad spune ceva, acelaşi febr.). apoi, în 9 februarie,'j
dului laic, al izvoarelor Cîntînd oamenii, cimpia şi componenţii loturilor pentru tă. Sezonul precompetiţional rezultat, nefavorabil Corvi­ va pleca intr-un turneu de.
4 jocuri'în Israel, după care]
tv. : Pro/e- clare şi luminilor pure. In rîurile, el meditează de fapt ocuparea unui post în echi­ bine alcătuit, încărcat chib­ nului, spune altceva. Sigur, la 28 februarie va juca la'
nu sa alarmează nimeni că
zuit cu meciuri şi cu parte­
om poezii ca „Imn laic“, asupra statorniciei noastre pă ; acum nu există titulari Metalul Bucureşti in .,Cupai
a cabană, „Munte", „Satul cu apa şi într-o geografie spirituală şi rezerve, ci numai candi­ neri diverşi poate asigura un F.C. Corvinul n-a dat nici
muzical-dis- daţi egali. Continuind tradi­ start corespunzător în sezo­ un gol în două jocuri cu Au­ României“. Cu credinţa că|
rădăcinile“, „Pastel“, trans­ şi totodată a pămîniului ca­ nul oficial. Este tocmai ceea rul Brad, că Jiul a fost în­ aceste meciuri vor asigura:
tic : „Zbor pare, printr-un subtil filtru re ne-a născut să-l cîntăm. ţia, să nu facem excepţie şi ce îşi doresc şi antrenorii vinsă tot do o echipă de „B“, celor două echipe pregătirea
să... sperăm că acum, măcar
elegiac, una din cele mai acum, „promisiunile de iar­ Corvinului şi Jiului. Corvi- I.C.I.M. Braşov. Este ştiut că cit mai bună a sezonului o-
obsedante coordonate alé EUGEN EVU \ nă“ vor avea şi un ecou ve­ nul a acuzat în tur atît pre­ totdeauna echipele „mici“ se ficial. aşteptăm... semnele;
BRUARIE ritabil în sezonul oficial. caritatea pregătirii fizice, ca­ mobilizează excepţional în primăverii şi de la ghioceii
\ Aşadar, meciurile de veri­ re nu i-a asigurat energia faţa celor „mari“. Dar aces­ întîlnirilor amicale de verifi-
in limba ma- „Din nou împreună" ficare au început, diviziona­ necesară menţinerii unui tea din urmă de ce nu se caro-omogenizare.
\
Emisiune rele noastre au susţinut tempo constant pe durata u- mobilizează ? Ce au de pier­
orflă şi şco- Oricit de lăudabilă e in­ .viaţa imediată. Evident, | două-trei partide şi e foar- nei partide, dar a acuzat şi dut acordind toată atenţia NICOLAE STANCIU
tenţia tandemului George punctul de vedere este fals t
veselic. Cornea (regizor), Dumitru şi nu poate rodi decit un / 0 mmm t mmm a mmm a aamma a amam a mmm a mmm a mmm a aammm a mmm a mmm a mmm n
tclcspcctato-
Buznea (scenarist) de a scenariu fals, cu delimitări \ \ COLŢUL . . . FILANTROPULUI
c îmbogăţi evantaiul filme­ da caractere corecte, cu un 1 j Una pe săptămână s
■rl lor inspirate din viaţa sa­ conflict absolut previzibil,} !
leton : „Pu- tului contemporan, ea este cu o desfăşurare de acţiu- 1 s Telefonul nostru ce! de toate zilele
gloric“. Epi- insuficientă in cazul peli­ ne adesea plicticoasă. In \ I
culei „Din nou împreună". loc de investigaţie etică, i MOTO : Foaie verde şi-o alună unde suni
tehnico-ştiin- >4
Ne îngăduim să exprimăm filmul moralizează, am spu- > şi unde... sună ! ! !
ai cântecului un punct de vedere sever ne fabulistic, ceea ce în \ \ In fine, ue bucurăm şi de tot altui. Dacă aş fi întrebat
faţă de acest nou film contextul dat e nu numai l s avantajele prefixului. Faci — Sinleţi ABCDF ?, aşi spu­
ondial românesc, tocmai pentru nepotrivit, dar este chiar ? I cifrele oraşului Cutare, apoi ne că din greşeală a făcut
faptul că sintem convinşi jenant. ) incă cinci numere de telefon în loc do E pe F, numerele
Dar
ce
are
fiind
(la Bucureşti, şase) şi gata :
vecine.
că prefacerile cu adinei Foarte curios este faptul l I vorbeşti cu cine doreşti. ABCDE cu ACJUU, de e-
semnificaţii sociale şi poli­ că din confruntarea de 7 Toate ar fi bune pînă aici. xcmplu ?
în fine, după vreo
tice din mediul rural au­ principii dintre nou şi j Şi chiar sint ! Dar... mai este de Şi apeluri de acest fel, 2a
te
tohton merită o atenţie vechi se putea naşte un \ i un dar ! Nu ştiu ce-or fi mai iriţi, că de, om eşti,
cen­
meşterit
instalatorii
prin
I : 0,00 Bulc- deosebită din partea cineaş­ film cu reale însuşiri dra- i * tralele telefonice,' ce-or fi ridici telefonul nervos şi fă­
,00 Rădic jur- I dres (dres, vorba vine !), că ră să mai aştepţi întrebarea
rista presei ; tilor. Merită, deoarece mu­ matice, mai ales că llarion J in loc să am un singur nu­ de la celălalt capăt al firu­
amul satelor; taţiile decisive survenite în Ciobanu şi Vladimir Găitan ţ s măr de telefon am vreo su­ lui, trinteşti una bună, ca
duminical; existenţa salului românesc (ca şi ceilalţi buni actori, l tă. şi iată cum : să presu­ la necaz, şi ce bine iţi cade
pentru toţi ; ascunde un filon dramatic bineînţeles) şi-ar fi putut ) I punem că am numărul de cind se întoarce nevasta din
al; 13,30 Un- s telefon ABCDE (il dau in li­ oraş şi te întreabă : — Ce-i
t,00 Medalion nebănuit de bogat, ce-şi dovedi încă o dată talen- ţ tere ca să nu mi-1 ghicească cu tine. omule ? Aşa se
14,20 Horă aşteaptă exploratorii. tul. Regretabil, autorii fii- i I prietenii). Sună telefonul şi vorbeşte la telefon ?...
cască; 14,40 Defectul principal al fil­ mului n-au ştiut să foreze 1 * ridic receptorul : — Alo ...Stimaţi prieteni eare a-
îită — piese (aud), daţi-mi-1 pe Costel — veţi în grijă buna funcţiona­
bul pasiona- mului „Din nou împreună“ la adevăratele straturi de i I Dar ce număr cătitaţi t — re (buna ?) a telefoanelor, o
Xop G; 18,30 este xă în locul realităţii semnificaţii ale unei teme ^ Nu sînteţi ABLYZ ? — Aţi fi cxlstind în limba română
minică; 20,00 apelează la o ficţiune ce posibile. i greşit. — Vai, iertaţi-mă. — proverbul : unde dai şi unde
10,30 Turneul Nu-i nimic. După o clipă iar crapă !, aplicaţi-1 unde vreţi,
5 Rcintilnirc lui Dumitru Buznea i se Ï — Am luat şi eu o mică pauză şi mă şi criticaţi că nu « sună telefonul : — Alo, sin- dar pe noi iertaţi-ne.
tentică decit
tz Quartet; pare mai autentică decit AL. COVACI ^ * muncesc ! I teţi ACNDO ? — Nu. închid Sau am greşit numărul ?
cri; 21,35 Din L I telefonul şi iar, alt număr şi OMUL DE PE STRADA
antelor ce-
Radiojurnal;
lic sportiv;
dans; 24,00
ştiri ;0,05—5,00
PANORAMIC ŞTIINŢIFIC • PANORAMIC ŞTHNflFIC
leal nocturn.
Ţepeş, seri-
ia); Un pod Cometele şi epidemiile
t. (Arta) ; Confesiunile unui „copil al domnului“
ii Animalul
¡ada specia- Doi cunoscuţi oameni de singhe — constă in aceea că,
isaţi balonul „Colonia noastră dc Ia Christine doi ani şi jumăta­ ştiinţă, FVed Iloyl şi Chan- dc pildă, epidemiile de gripă
nstructorul); Bruxelles se compune din te. dra Vikramasinghc, dezvol- virotică din ultimul timp in-,
'rinclplul do- 15 „Copii ai Domnului“. Opt Nu puţine au fost glasurile ce au avertizat asupra pe­ Ruptura a început in 1977, tînd ipoteza cunoscută — dar cep ca urmare a unor muta­
ea); Cianu- sau nouă discipoli mergeau ricolului pe care il prezintă pentru omenire proliferarea cind Mo incepo să publice mult discutată — privind o- ţii iniimplătoare sau unor
a de ploaie in fiecare zi să strîngă „che­ sectelor religioase. Cele 900. de cadavre descoperite în scrisori (a scris 800 !) in ca­ riginea cosmică a vieţii pe recombinări genetice ale unui
Urmăriţi id­ ta“. Noi reuşeam să adunăm jungla guyaneză reprezintă cel mai zguduitor avertis­ re povesteşte cum se folo­ Pămint consideră că elemen­ virus sau ale unei bacterii,
ilica) ; LU- vreo 30 000 de franci pe lună. ment asupra a ceea ce înseamnă fanatismul religios dez­ seşte dc soţia sa, Maria, pen­ tele care provoacă epidemii care sc transmit apoi de la
istemat tren Eu eram păstorul, liderul co­ tru a „draga“ oameni bo­ pot ajunge pe Pămint odată om la om. Dacă acest lucru
al); Portrc- loniei şi trimiteam, lunar, lănţuit. „Templul Poporului“ nu este însă decit o faţetă gaţi, „peşti“, din restaurante cu substanţele ce cad pe este adevărat — îşi pun în­
iscut (Mur profetului Mgise David 10 Ia a caleidoscopului. „L’Humanité Dimanche“ publică un şi cluburi de lux. Astfel pă­ Terra împreună eu resturile trebarea cei doi savanţi —,
CAN i E„ u - sută din banii recoltaţi. Un document zguduitor — „Confesiunile Christinei“ — pri­ trunde în coloniile „Copiilor de comete. După opinia celor nu este clar de ce aseme­
ui (Munci- cec de 3 000 franci in Elve­ vind o sectă religioasă ce „înfloreşte“ in Europa — „Copiii Domnului“ teoria Flirty-Fis- doi savanţi, pe suprafaţa nu­ nea epidemii durează un
. : Intoarce- ţia, căsuţa poştală 241, 8 021 Domnului“. cleelor cometelor există con­ timp relativ scurt (de obicei
(Mincrul); Ziirich. Păstram 40 la sută hing (FF) sau, literal, pescui­ diţii ideale pentru apariţia aproximativ un an) şi nu a-
ui Iui Ma- pentru cheltuielile noastre tul prin flirt ! Opt luni, S6p- vieţii din materie anorgani­ fcctcază întreaga populaţie a
I-ll (Mun- de întreţinere şi hrană. Res­ măcar in parte, ce-i face pe Christinei i se părea că e- liora primeşte zilnic scrisori­ că, inclusiv pentru apariţia planetei noastre.
iNINOASA : tul banilor „mergea“ Ia su­ tineri să adere la această xistenţa tinerilor dovedeşte le Iui Mo, care incită tine­ unor viruşi sau bacterii pa­ După părerea celor doi oa­
săi, seriile- periorii noştri ierarhici — sectă, care îi mină spre că idealul lor poate fi atins. rele adepte „păstorite" de ea togene. meni dc ştiinţă, o asemenea
sc); URI- cpiscopi, arhiepiscopi şi con­ prostituţie. Nu citeva pagini, „Am început să citesc scrie- Ia Bruxelles să se prostitue­ începutul brusc şi difuza­ catastrofă pentru omenire nu
A-
ze
binele
sectei.
pentru
av Dom- silieri ai regelui. Profetul în­ ci o întreagă carte s-ar pu­ rile Iui Moise David. Cinci ceste „scrisori“ ale lui Mo rea rapidă sint caracteristice se produce pur şi simplu
l-II (7 No- suşi ne-a felicitat pentru că tea scrie pe această temă. E- ore de lectură pe zi ; am pentru toate epidemiile mari. pentru motivul că agenţii pa­
1D : O fa- eram în fruntea listei pri­ senţa este insă aceasta : un „sorbit“ doctrinele lui sim- constituie o literatură dezgus­ O asemenea viteză de difuza­ togeni ajung pe Pămint a-
inte (Steaua vind vărsămintele“. Tînăra ^tineret debusolat, fără sigu­ pic. M-am impregnat dc.elc. tătoare, care ar fi trebuit să re ar fi greu de explicat, tunci cind traiectoria lui se
RZA: Mark Christine calculează : C 000 ranţa zilei de mîine, trăind Am părăsit o familie tradi­ cadă sub incidenţa legii, dacă infecţia s-ar propaga intersectează eu traiectoriile
anova (Mi- membri, 400 colonii ce trimi­ Intr-o societate de consum ţională ce mă apăsa, pentru pentru incitare Ia excese şi numai direct de la om la om unor comete pe care există
!E ; Avaria teau In medie 1 000 franci pe Ia prostituare. Prin propo- sau prin paraziţi. Nici exis­ condiţii propice pentru apa­
de hîrtie, lună, astfel incit Moise Da­ care zdrobeşte idealurile. 20 o familie nouă, care mă „e- văduirca amorului liber în tenţa aviaţiei nu poate con­ riţia unor agenţi patogeni.
un
luat
nume
Am
libçra“.
i (Flacăra); vid primea în Elveţia 400 000 de ani Christine a trăit în biblic ; Séphora, care accen­ colonii, a mai fost făcut un stitui o explicaţie suficientă, Hoyl şi Vikramasinglie sint
satul său, din Bretagne, lin­
: Orchestra franci. gă Saint-Malo. îşi iubea mult tua ruptura cu trecutul. L-am pas in această escaladare a deoarece epidemiile grave de părere că, în cazul in
t) de cultu- Curios personaj acest Moi- părinţii, dar orizontul era acceptat pe Moise David ca libertinismului. Celula familiei cuprindeau rapid vaste teri­ care se va confirma, teoria
Eu, tu şi se David, alias David Berg, este distrusă ; nu rămîne de­ torii încă cu mult inainîc de lor va avea o importanţă
f; brazi : sau Mo pentru intimi. Pastor prea strimt şi, mai ales, în­ tată al familiei, ca ghid spi­ cit prietenia sexualizată. „Ni­ a fi apărut avioanele sau deosebită pentru biologic şi
AN ; Inain- metodist american, Berg a tunecat. Cind şi-a luat ba­ ritual, ca adevăr unic. Am meni nu se poate îndrăgosti. alte mijloace rapide de trans­ medicină. Intr-un asemenea
tsa de cul- dus o viaţă normală pină Ia calaureatul, ea a întîlnit un anulat de bună voie orice In numele dragostei dc Dum­ port. caz va fi necesară o supra­
fără vină 50 dc ani, cind a avut o „vi­ tînăr eare a dus-o într-un privire lucidă, simţul critic nezeu şi de toţi oamenii, Mo Teoria — în prezent una­ veghere microbiologică a at­
'.RIA : Pen- ziune“ regeneratoare : i s-a cerc de prieteni. „îmi plă­ •şi am ajuns să mă déstructu­ nim recunoscută, deşi nu su­ mosferei pentru prevenirea
3 I-II (Mu- arătat Isus, ordonindu-i ceau mult aceste reuniuni,' rez. Paradoxal,' am devenit a dezvoltat în noi insensibili­ ficient dc argumentată, după apariţiei unor epidemii pe
arba verde să-şi părăsească soţia şi co­ unde vorbeam de ideal, fra­ insensibilă Ia ce ,nu se, refe­ tatea. Este un paradox teri­ opinia lui Hoyl şi Viltrama- Pămint.
tina); TE- piii, pentru a se uni „ofi­ ternitate, frumuseţea lucruri­ rea la Mo şi „Copiii Domnu­ fiant“.
tl, aurul şi cial“ cu Maria, o tinără de lor, bunătatea şi speranţa în­ lui“. Am văzut-o pe mama Astăzi, Christine şi-a regă­
■ui) J GHE- 20 de ani. Disciplinat, Mo a tr-o viaţă adevărată. O viaţă plîngînd şi nu m-a impre­ sit numele, vechea identita­
le lui Don ascultat poruncile divine şi a împărtăşită“. sionat. L-am văzut pe tata te, familia cea adevărată. Ea
tsc), „O viaţă adevărată“ — iată bolnav şi am rămas insensi­ spune acum că idealurile sa­
devenit profet, înconjurîn- bilă“.
du-se de o colonie de tinere idealul spre care ţinteau Trei ani, Sephora a călăto­ le şi ale celorlalţi „Copii ai ştiaţi CcL..
Christine şi mii de alţi ti­
fete. Un deceniu mai tîrziu, neri. Un prieten din Stras- rit mult — Amsterdam, Bru­ Domnului“ au fost denatura­
:aş la G0 de ani, el a fost ex­ bourg i-a povestit că a întîl- xelles, Madrid, Tenerife, San te de un periculos maniac,
pulzat din S.U.A. şi a pere­ nit „tineri simpatici ce tră­ Sébastian. Discipolii nu ră- obsedat sexual şi paranoic. ...cele mai tinere galaxii clee. Se pare că numărul
grinat pină în Insulele Cana­ iau în comunitate“, l-a dat mîn mult timp într-o comu­ Christine aşteaptă neliniştită din Univers emit 7 puternice mai mare de nuclee este ur­
La
a-
ultraviolete
noi escalade. „Se poale obţi­
radiaţii
marea
„tinereţii“
iii pentru 4 re. Multă vreme, „Copiii adresa, iar Christinei i-au nitate. David Berg şi compli­ ne orice de la tineri astfel ceastă concluzie au ajuns oa­ solar respectiv. sistemului
te în gene- Domnului“ nu prea au fost plăcut ambianţa, casa şi mo­ cii săi ştiu bine că tinerilor persuadaţi. Dacă, intr-o zi, menii de ştiinţă sovietici de
rul tempo- luaţi în serios, dar zîmbelele dul de viaţă ai acelor tineri Ie trebuie schimbare. Se evi­ Mo ar decide să-şi suprime la Observatorul astronomic ...anul trecut, populaţia o-
vor cădea au pierit atunci cind au ce trăiau în simplicitate, ar­ tă, astfel, ataşarea lor de c- „duşmanii“, el ar avea o ar­ Biurakan, pe baza analizării raşului Tokio a continuat să
ales sub ieşit la iveală facsimilele por­ monie şi curăţenie. Ameri­ ventuali prieteni, ceea ce nu mată dc şase mii de soldaţi a ooo „fotografii-portret“ ale crească în ritm susţinut ?
şi averse nografice ale lui Mo, „ope­ cani, englezi, africani, sud- convine de fel profetului. unor formaţiuni stelare afla­ Astfel, datele statistice atestă
il va suila ra“ unui obsedat sexual ce-şi americani ; fii de burghezi Viaţa individuală nu este po­ gata de orice pentru ei. te la zeci de milioane ani-lu-
orul vestic, incită tinerele adepte să se si liinies; chitare, blue-jeans sibilă ; liderul comunităţii Chiar să ucidă si să se lase mină de Terra. S-a emis, că, la 1 decembrie 1978, ca­
inimă va vîndă pentru o cauză „sfîn- •şi păr lung. Ei voiau să supraveghează conduita disci­ ucişi“. Defel exagerat, dacă aslfcl, ipoteza că galaxiile, pitala Japoniei avea 11 094 890
.îus 1 şi 4 tă“. schimbe inima oamenilor şi polilor. Totul este orgtyiizat, ne gindim la relativ recenta în spectru! cărora precum­ de locuitori. Cei mai populat
naxlmă în- Dar trebuie să o asculţi pe să facă o revoluţie frăţească orchestrat, teleghidat. Acest hecatombă de Ia Jones­ păneşte radiaţia ultravioletă, cartier al oraşului este Seta-
Dlmineaţa, Christine pentru a înţelege, pentru dragostea de aproape. mod de viaţă a durat pentru town. au două sau mai multe nu- gaya — 809 014 locuitori.
ă pe văi.