Page 2 - Drumul_socialismului_1979_02

¡'¡ir. 9 DRUMUL SOCIALISMULUI Nil.

VSala de partid (Urmare din pag. 1) Minerii din Valea Jiului au nizate au fost introduse în
luna ianuarie şi la I.M. Uri­
cele 12 000 tone de cărbune cani şi I.M. Aninoasa, ale
extrase suplimentar în luna căror rezultate sînt aşteptate
cit mai repede. Trebuie men­
Propunerile comuniştilor— , ianuarie, îşi onorează exem­ obţinut un succes de prestigiu ţionate şi preocupările sus­
plar angajamentele asumate.
Din această cantitate, mai sarcinile de plan din prime­ în timp ce minerii de la I.M: ţinute şi rezultatele bune ob­ 17,00 Telex
mult de jumătate a fost rea­ le zile ale anului, minerii de Paroşeni au realizat supli­ ţinute în ultima săptămînă a 17.05 Teleşcoal
urmărite cu maximă atenţie, lizată de colectivul sectoru­ la Petrila au acumulat în lu­ mentar sarcinilor dc plan lunii ianuarie, de către mi­ 17,25 Curs dc t
nerii de la Dilja, caro şi-au
17,45 Pentru
lui IV, unde se lucrează ou
ber,
vă
4 complexe mecanizate de na ianuarie un spor de pro­ 500 tone de cărbune. „Ne-am îndeplinit planul lunar, ca şi 17,55 Consultai
ducţie de peste 5 500 tone
confruntat cu unele greutăţi
de către cei de la Vulcan,
pfnă ia înalt randament, conduse cu de cărbune, asigurîndu-şi în luna ianuarie — ne spu­ care au obţinut depăşiri zil­ 18,15 Reportaj i
competenţă şi vrednicie de
18,35 Muzica
nea telefonic, ieri dimineaţă
către maiştrii electromecanici condiţii pentru noi succese tovarăşul ing. Gheorghe Mar- nice de producţie, acumulînd 19.05 Film seri
în continuare. Aplicînd cu
Valentin Tofană, Constantin totuşi o mică restanţă pe pii : Sin
Biroul organizaţiei de căile potrivite. Tabla ne­ Lupulescu, Teodor Boncalo şi fermitate şi eficientă iniţia­ chiş, directorul minei Paro­ întreaga lună. rul. Epis
bază nr. 1 — producţie dc cesară a fost obţinută prin de cunoscutul brigadier Ioan tiva : „Brigada înaltei pro­ şeni, şi de aceea planul nu Rezultatele bune cu care 19,30 Telcjurna
19.50 Reportaj
la E.M. Deva fusese criti­ desfacerea burlanelor vechi Sălăgean. Bune rezultate a ductivităţi“, formaţia condu­ a fost depăşit la nivelul po­ minerii din Valea Jiului au 20,10 Cintecelc
cat într-o vreme pentru că de aerisire. In scurtă vre­ obţinut şi sectorul VI, în să de Eugen Voicu, din sec­ sibilităţilor colectivului nos­ încheiat prima lună a anu­ 20,20 Ora tine
tru şi mai ales al tehnicii
torul IV al I.M. Petrila axe
nu urmăreşte cu destulă a- me cîteva din rostogoalele principal prin sporurile de cea mai mare depăşire de din dotare, dacă avem în lui atestă din plin eforturile 21,10 Gheţurile
şi preocupările pe care le
ioc
tenţie modul în care se vizate au fost căptuşite. producţie obţinute de brigada plan pe luna ianuarie. vedere că de curînd am in­ depun în abataje, efectul 21.50 Din şlag:
duc la îndeplinire propu­ Faptul a fost raportat în­ lui Kacso Ioan, care, de ase­ Bine au demarat în 1979 şi trodus in subteran două noi mecanizării masive a lucrări­ şi miculu
menea, exploatează un com­
nerile, sugestiile şi opţiu­ tr-o adunare ulterioară. plex mecanizat de tăiere, minerii de la I.M. Uricani, complexe mecanizate. în con­ lor miniere, hotărirea unani­ 22,15 Tclejurna
nile exprimate de membrii Altă dată, minerul Mitică susţinere şi încărcare meca­ al căror plus de producţie în tinuare, lucrurile vor merge mă a colectivelor miniere din
de partid, mai ales cele Roşcăneanu a propus ca în nică. luna ianuarie se ridică la mult mai bine şi la noi“. Valea Jiului de a da patriei
prezentate în adunările ge­ atelierul de reparaţii din îndeplinindu-şi constant peste 2 000 tone de cărbune, Alte două complexe meca- tot mai mult cărbune. IfADi
nerale. Se ştie că în adu­ subteran să se monteze o
nările generale, unde se instalaţie de verificare a BUCUREŞTI
dezbat cele mai importan­ perforatoarelor reparate. De dioprogramul
te probleme ale producţiei, ce s-a făcut această pro­ Competenţă şi exigenţă sporită din partea Radiojurnal;
ale vieţii de organizaţie, punere ? Pentru că de mul­ presei; 8,10 C
diilor; 9,00 Bu
ale muncii educative etc., te ori, minerii îşi luau per­ 9.05 Răspunde)
reflectînd asupra lipsurilor foratoarele reparate, dar organizaţiilor de partid în conducerea lor; 10,00 Bul
ce se mai manifestă în cînd să lucreze cu ele nu 10.05 Radiomai
domeniul respectiv, comu­ se putea, întrucît supuse la lor; 10,35 Inte
român
gărului
niştii vin cu diverse pro­ sarcina normală, nu mer­ activităţii din unităţile agricole tlas folcloric;
puneri care să ducă la îm­ geau. Iarăşi trebuiau adu­ dc ştiri; 11,20 .
bunătăţirea muncii. se la reparat, cu aceeaşi Radio-TV.; 12,’
ştiri; 12,05 Din
Pentru, a evita o ase­ incertitudine. Pentru a se (Urmare din pag. 1) ■ In ceea ce priveşte lu­ s-au prezentat cu mare în­ tenţa, exigenţa şi răspun­ clorului noştri:
menea situaţie biroul orga­ înlătura acest neajuns, crările în pomicultură, s-a târziere în unităţi, cei în derea în muncă, să inter­ re interpretaţi
nizaţiei de bază a intro­ printr-o instalaţie relativ în privinţa folosirii staţio­ semnalat o slabă preocu­ cauză considerînd, probabil, vină prompt şi energic la 1 Ia 3; 15,00
dus regula ca după fieca­ simplă, perforatoarele sînt narelor veterinare şi asi­ pare pentru fertilizări, tă­ că respectarea programu­ pentru înlăturarea neajun­ 10,00 Radiojurj
partidul
magiu
re adunare toate propune­ încercate, asigurîndu-li-se o gurării unor condiţii cores­ ieri şi aplicarea tratamen­ lui este facultativă. Iată surilor oare frînează rea­ nică şi organi
rile să fie centralizate şi funcţionare bună. punzătoare de creştere a telor fitosanitare. un principal motiv care ge­ lizarea exemplară a indica­ cultură; 17,0i
ştiri; 17,05 Un
încredinţate unui colectiv De cînd se pune cu a- viţeilor, îndeosebi la C.A.P. Deşi în Consiliul inter- nerează perpetuarea unor torilor de plan în agricul­ lici; 17,30 Ins
restrîns, în frunte cu un cuitate mare problema e- Sîntandrei, Tîmpa, Foit şi cooperatist Simeria legu­ neajunsuri în organizarea tură. De asemenea, consi­ lis tice; 18,00
membru al biroului, spre a conomisirii resurselor de altele. micultura ocupă o suprafa­ şi conducerea activităţii de liile i n tercooperatis te au 20,30 ReHexel
fi duse la îndeplinire. La materii prime, materiale şi în depozitele de furaje, ţă însemnată — 320 hecta­ producţie în unităţile agri­ datoria de căpetenie să a- 20.40 Cadenţe
O zi într-o or
următoarea adunare se ra­ energie, a crescut conside­ deşi balanţa de nutreţuri re —, s-a constatat o inex­ colei o cauză pentru care sigure un control şi o în­ loritm ’79; 24,0
portează asupra modului în rabil preocuparea colecti­ este deficitară, se face încă plicabilă rămînere în urmă la unele C.A.P. (Sîntandrei, drumare permanentă a în­ ştiri; 0,05—5,1
care s-au rezolvat sau cu vului nostru în această di­ risipă, se produc depre­ a lucrărilor la arături, fer­ Totia, Băcia, Petreni, Foit) tregii activităţi economioo- muzical nocttu
privire la stadiul în care recţie. De aici au rezultat cieri calitative şi nu se res­ tilizări cu îngrăşăminte nu s-a făcut redeschiderea financiare a C.A.P., să mi­ TIMIŞOARA:
se află fiecare propunere. şi propuneri valoroase. Am pectă raţiile stabilite pe chimice, amenajarea patu­ conturilor pe anul 1979 şi liteze cu perseverenţă pen­ iitateâ rr );
nia azi , ..0,15
In acest mod avem certi­ să mă refer doar la un categorii şi specii de ani­ rilor calde pentru produ­ există restanţe la opera­ tru întărirea ordinii şi dis­ cal-lnstrumcnta
tudinea că părerile, propu­ singur exemplu. Se ştie că male. cerea răsadurilor, repara­ ţiile contabile pe luna ia­ ciplinei în toate unităţile că uşoară ; lf
nerile comuniştilor sînt perforatoarele mari func­ In privinţa respectării rea răsadniţelor şi la alte nuarie a.c. şi formaţiile de muncă. pe columna ţă
luate în seamă, se asigu­ programului de lucru în acţiuni. Aspectele prezentate re­ Prezenţa organelor locale ţia lui Tudor
ră soluţionarea lor. Punem ţionează cu aer compri­ fermele zootehnice sînt ne­ Serioase deficienţe s-au liefează cu pregnanţă ne­ de partid şi de stat şi a — moment cr
toria noastră
în fruntea colectivelor ca­ mat şi ulei. O bună parte cesare măsuri operative şi întâlnit, de asemenea, în cesitatea ca organizaţiile consiliilor intercooperatiste 18.40 Medalion
din ulei se pierdea prin re­
re se ocupă de soluţiona­ fulare. Spre a se evita aceas­ energice în toate unităţile. privinţa respectării progra­ de partid din unităţile a- în viaţa unităţilor agricole ria Lătăreţu ; 1
rea propunerilor cîte un tă pierdere, minerul şef de La C.A.P. Foit, spre exem­ mului de lucru, ordinii şi gricole, comitetele comuna­ trebuie să se regăsească în natc economici
calitati
pentru
membru al biroului şi pen­ brigadă Bodo Ianos a pro­ plu, activitatea la grajduri disciplinei din partea per­ le de partid şi consiliile îmbunătăţirea continuă a demn şi obiecti
tru motivul că unele ce­ nu a început decît după populare să • determine con­ rezultatelor de producţie, rii socialiste Îs
rinţe formulate de comu­ pus să se confecţioneze ora 6, la ferma din Cărpi- sonalului TESA. In majo­ ducerile C.A.P. şi ferme­ în îndeplinirea ireproşabilă şiţa ; Reducere
materiale
lor
nişti depăşesc posibilităţile nişte recipienţi în care să ni.ş a C.A.P. Simeria, şeful ritatea cooperativelor agri­ lor să-şi îndeplinească în a indicatorilor de plan şi hotărîlor pentn
organizaţiei noastre. Pe de se colecteze uleiul, apoi să fermei s-a prezentat după cole preşedinţii, contabilii cele mai bune condiţii atri­ a angajamentelor asumate producţiei ncl
altă parte, biroul are grijă se adune într-un butoi, a- ora 7, iar la brigada din şefi, inginerii şefi, şefii de buţiile ce le sînt încredin­ în întrecerea socialistă pe ploatărea min
19,30—29.00
Ra
ca propunerile care, din di­ flat la fiecare loc de mun­ Simeria Veche nu a parti­ ferme şi celelalte cadre ţate, să sporească corope- anul 1979. Istorie şi contci
că.
Recipienţii
fost
au
ferite motive nu pot fi so­ confecţionaţi şi adaptaţi la cipat nimeni din consiliul in construcţia
luţionate, să. se aducă fap­ perforatoare, ceea ce a de­ de conducere la program. la Timişoara.
tul Ia cunoştinţa celor ca­ terminat reciclarea uleiului. Nici la C.A.P. Sîntandrei,
re le-au formulat arătîn- deşi erau de serviciu după
du-li-se şi motivele pentru In acest mod majorita­ grafic în ziua respectivă, e^INEM
care nu pot fi rezolvate. tea propunerilor comunişti­ medicul veterinar şi conta­
Acordăm o atenţie mare lor capătă viaţă, fiecare bilul şef, aceştia nu au ve­ deva : Vlad
în special propunerilor ca­ aducînd o contribuţie, mai nit în fermă. La programul riile I-II (Patri
re privesc rezolvarea unor mică sau mai mare, la în­ de lucru în zootehnie nu prea îndepărtat.
(Arta);
probleme legate direct de deplinirea sarcinilor ce ne au fost întîlnite cadre de nimalul HUNEE
(Flacă)
producţie, de reducerea stau în faţă. Recent, una la comitetele comunale de cu ploaie (A
costurilor acesteia, îmbu­ dintre adunările generale partid, consiliile populare balonul să zbo
P)
nătăţirea condiţiilor de ale organizaţiei noastre a sau consiliul intercoopera- structorul); dom
Principiul
muncă şi de viaţă ale mi­ analizat tocmai această tist. nirea); Cianura
nerilor. problemă, constatînd cu Toate aceste neajunsuri dc ploaie (7 I
Cu mai multe luni în satisfacţie că obiecţiile, cri- au influenţat negativ înde­ Urmăriţi fără \
urmă minerul Gheorghe ticile şi propunerile comu­ plinirea indicatorilor de blica); LUPENI :
temat
tren
blin
Stamate, de pildă, a făcut, niştilor, ale celorlalţi oa­ plan în sectorul zootehnie, ral); VULCAIS
într-o adunare, propunerea meni ai muncii, se bucură în luna ianuarie a.c., spre escapadă a lui c
de a se căptuşi cu tablă u- de atenţia cuvenită. exemplu, fermele din Bîr- citoresc); LON
Maclcenna,
lui
nele rostogoale, vizîndu-se cea au înregistrat o res­ (Minerul); PETI
prin aceasta îmbunătăţirea MIHAI CIOBÎRDAN tanţă de peste 1 400 hl lap­ liscul (Muncitoi
NOASA : Hipop
muncii încărcătorilor, pre­ secretar adjunct te la fondul de stat. Cu ră­ go (Muncitorc
cum şi înlăturarea perico­ cu problemele organizatorice mâneri în urmă se situea­ CÂNI : întoarce
lelor de accidente. Colecti­ în biroul organizaţiei ză şi cooperativele agricole şilor (7 Noiembr
vul însărcinat cu soluţio­ de bază nr. 1 — produefie din Petreni, Simeria, Ra- dor S.M.A. Deva, centrul de reparat motoare dc tractor. Mecanizatorii Zoltan Bojog şi Teo­ Epidemia (Ste
de
mese­
GURABARZA :
postul
pregătire
arbore.
Aceşti
doi
bloc-motor
şi
linia
Bolea
lucrează
la
narea problemei a găsit şi de Ia E.M. Deva poltu Mare şi altele. riaşi merită laude pentru calitatea reparaţiilor ce le execută. Foto: VIRGIL ONOIU chipei de basc
rul); ORAŞTJ
aaam g mmmr t mmm g mmm t mmm / mmm , jr mmmr t mmmm M mmm •# mmm g mmm a t M mmm (Patria); Zmeul
serbie i-II (Flac:
Ne-am obişnuit să pri­ tale din combinat. In anul cultate’ (care pînă acum se lierului forjă — aceşti ex­ colectivului de forjori în­ GIU BAI: uopl
cartofilor
vim şi să consemnăm re­ trecut, coleotivul de la ate­ confecţionau la Reşiţa) au perimentaţi oameni au e- cultură); 17ATI
Meşteşuguri marcabilele succese obţinu­ lierul „Forjă“ a depăşit fost realizate în termen şi xecutat şinele pentru ski- dreptate spre amplificarea aproape cuminte
pe
care
sprijinului concret
BRAZI : Avenlu
care înseamnă te de siderurgiştii hunedo- volumul planificat al pro­ de calitate ireproşabilă, pul furnalului. îl dă zi de zi siderurgişti- bin Hood; CAL
— Recent, a fost matri-
ireni pe frontul muncii doar
confirmată
atât
cultui
de
con­
(Casa
de
lor. In rîndul lor se înscriu
asemenea piese
de
ducţiei
şi
adesea artă prin miile de tone de cocs, cu peste 155 de tone. Dar, structori cit şi de furna- ţat aici la noi un nou cap urgentarea execuţiei repa­ vrăjitor Iunie); mai
(11
fontă, oţel şi laminate da­ ■li.şţi. Aceleaşi cuvinte de pentru vestita lance hune- raţiei capitale la unul din Principiul domi)
te de ei peste plan, adică am spune noi, mai puţin doreană de insuflat oxigen reşi'b; ILIA :
(Urmare din pag. 1) apreciere au furnaliştii, o- în cuptoarele de la oţelării ciocanele de 1 500 kg/forţă, preună (Lumi
la contribuţia directă la contează tonajul dacă avem ţelarii, turnătorii şi alţi lu­ — ne spunea şeful atelie­ lucrare de care depinde LARI : Fără po
serie nu se lasă deloc ritmul înalt de dezvoltare în vedere gradul de com­ crători din combinat pen­ rului. Este vorba de zece face nimeni in;
mai prejos. 300 de perechi economico-socială a ţării. plexitate al pieselor exe­ tru uneltele şi sculele for­ bucăţi experimentale, noul gradul de îndeplinire a pla­ toresc).
de încălfăminte ies zilnic Este firesc, dar nu şi sufi­ nului de producţie, monta­
din mîinile lor, ceea ce cient pentru oglindirea fi­ rea unui troliu pentru
reprezintă anual o pro­ delă a trepidantei activi­ transportul materialelor de g’RONOf
ducţie de peste 12 milioa­ tăţi din această mare uni­ Forjorii îi secondează din la depozit la hala forjei,
ne lei. Dacă adăugăm executarea a două lanţuri Rezultatele tra
prestaţiile de servicii rea­ tate industrială. Tocmai de speciale necesare rotitoare­ ianuarie 1979 :
lizate prin curăţătoria aceea am poposit în aceste lor utilizate la manevrarea
chimică dotată cu utilaj zile cîteva momente în apropiere pe siderurgişti Extragerea I :
modern, prestaţii ce se mijlocul forjorilor din com­ materialului în timpul for­ 41, 16, 37.
ridică anual la aproape 1 binat, unul din comparti­ jării şi alte acţiuni asemă­ Extragerea a I
milion lei, avem o ima­ mentele ajutătoare, care îi cutate. Aşa de pildă, me­ nătoare care vor contribui
gine exactă a contribuţiei secondează din apropiere jate de Pa vel Averchi şi tip al capului de lance fi­ la mai buna utilizare a ca­ 38, 0, 28, 11.
seefiei de la Baia de Criş pe siderurgişti. rită a fi amintit dificilul puse la îndemîna lor. ind mult îmbunătăţit şi cu pacităţilor de producţie,
la realizările pe anul tre­ La atelierul „Forjă“, de examen profesional prin De un mare ajutor pen­ mult mai complex ca cele înfăptuirea acestor cerinţe,
cut ale cooperativei — 6 regulă, capătă un prim Vâre au trecut forjorii A- tru conslruotorii şi furna- matriţate pînă acum. După însoţită de o seamă de in­ VREME
milioane iei producţie şi dalbert Forgacs şi $tefan liştll care {iu efectuat de cîte ştim, această realizare tervenţii în sfera organiză­
prestaţii peste plan, cea contur nenumărate şi com­ Nicolae, sub’ conducerea curînd pretenţioasa, dar a trecut cu bine testările Timpul probai
mai mare parte realizată plexe piese pentru utilaje­ reuşita, reparaţie capitală la care a fost supusă, ur- rii propriu-zise a muncii februarie : Vrem
în secţiile de la Baia de le siderurgice, piese de maistrului Gheorghe Izdrea, la furnalul nr. 7 a fost mînd ca în luna viitoare în atelier, dau posibilita­ ral umedă, cu c
bător.- Se vor sc
Criş, de oameni cq Ion schimb pSriîrlî diverşi be­ cînd li s-a încredinţat exe­ prezenţa activă a forjori­ să intre în producţie cu­ tea forjorilor din C.S. Hu­ cipitaţii sub
Stanciu, Constantin Zeriu, neficiari din judeţ şi ţară cutarea tijelor de 230 mm lor Gheorghe Axinte, Vic­ rentă. nedoara să aibă o prezenţă ploaie, lapoviţă
rc. Vînlul va si
Tom a Bujor, Florica Bol- — Orăşlie, Călan, Teliuc, diametru şi 16 m lungime, tor Nandra, Marin Urîtu, Vorbindu-se despre fap­ mult mai eficientă în mun­ moderat, cu inte
cu şi alţi anonimi care-şi Reşiţa, Vlahiţa, Alba Iu- Nicolae Sălcuceanu în an­ tul că noul an de produc­ ca colectivă din marele cale. Temperaţii
pun „semnăturile“ pe lia, Cugir etc. — activita­ necesare reparaţiei mijlocii grenajul celor ce şi-au dat ţie a fost început în con­ combinat, subordonată pro­ va fi cuprinsă i
produsul muncii lor de oa­ tea forjorilor fiind indis­ efectuate în cadrul secţiei concursul la această lucra­ diţii bune, tovarăşul Ion 3 şi a grade, lai
l
intre
ximele
meni harnici şi pricepuţi. pensabilă (ca manoperă) la a doua furnale. Aceste tije, re de amploare. Sub direc­ Cucuian a amintit cîteva ducţiei de metal. Local, ceaţă d
ta conducere a inginerului
reparaţiile mijlocii şi capi- cu un înalt grad de difi- Ion Cucuian — şeful ate- din preocupările majore ale SABIN IONESCU seara.