Page 21 - Drumul_socialismului_1979_02
P. 21
Proletari din toate tarile, uniti-vâ !
ANUL XXXÏ
NR. 6 611
MARŢI,
6 FEBRUARIE
197!)
’ te^ r JUDEŢUL HUNEDOARA
8S
ORQĂN ĂL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN
4 pagini — 90 bani
HOTĂSÎREA mm\ CX. M P.C.R. W 1 FtBRBARIE
Amplu program de muncă şi activitate
susţinută pentru dezvoltarea
şi modernizarea continuă a agriculturii
Plenara Comitetului Cen specializare, modernizare şi de muncă şi bazei materia
tral ai Partidului Comu 'intensificare a producţiei, le în vederea sporirii con
nist Român d i n . l februa ' ansamblul de măsuri adop- tinue a producţiei vegetale
rie .1979 a dezbătut şi a- 'tale urmăresc în principal si animale, ridicării pe . o
" probat măsuri de o deo asigurarea conducerii uni treaptă calitativ supe
sebită însemnătate' <-u pri- tare a tuturor sectoarelor rioară a întregii activi
"vire' la îmbunătăţirea con- ' agriculturii, pe toate trep- tăţi mmo,mico-financiare.
' ducerii şi .planificării, uni- ‘ lele sale organizatorice, în- Crearea consiliilor unice
’tare a agriculturii, crearea •tărirca roiului unităţilo-r a- are menirea să înlăture o I.a stafia de salvare I.M. Paroşeni.ing. Ioan Dăbuleanu, şeful staţiei, prelucrează cu o
'consiliilor unice agroin gricole de bază — C.A.P., serie de neajunsuri care parte din componenţii unei formaţii de salvare, planul de prevenire şi lichidare a unor
eventuale avarii iu mină.
Foto : VIRGH. ONOR;
dustriale .dc/ştat şi coope I.A.S. şi S.M.A. —, ea ve s-au manifestat pînă acum
ratiste şi 'crcşterca produc rigi hotărîtoare pentru creş şi în judeţul nostru în pri
ţiei agricole: Elaborate la terea producţiei agricole şi vinţa folosirii fondului
indicaţia şi cu participarea 'accentuarea integrării pro funciar, amplasării culturi PENTRU CETĂŢENII
" directă a secretarului ge ducţiei agricole. lor, profilării şi specializă VĂII JIULUI
nerai al partidului, tovară înfăptuirea exemplară a rii producţiei. Una din a- Anul acesta, in oraşul
şul Nicolac Ccauşesc.u, mă obiectivelor ca revin agri Iribuţiile de seamă încre Petriia se va realiza in do
surile de perfecţionare a culturii în acest an, în ac dinţate consiliului unic meniul gospodăriei comuna
organizării, conducerii şi tualul cincinal impune, ca agroindustrial de stat şi le şi locative, un volum de
prestaţii
şi servicii In va
planificării unitare a agri o necesitate obiectivă, îm cooperatist este aceea de a loare de peste 2:t milioane Realizările din luna ianuarie - imholtl spre
culturii au drept scop în bunătăţirea conducerii şi asigura organizarea unita Iei. De asemenea, se vor
scrierea mai fermă a agri planificării unitare a agri ră a teritoriului, asolamon- înfăptui importante şl lucrări
dc
edilitar-gospodăreşti
culturii noastre socialiste culturii. Un factor impor telor şi punerea în valoa înfrumuseţare, dc întreţi noi succese in producţia de cărbune
pe coordonatele înfăptuirii tant în realizarea acestui re a potenţialului produc nere şi conservare a fon
iiotărîrilor Congresului al deziderat îl reprezintă crea tiv al tuturor terenurilor a- dului locativ dc stat.
Xi-iea şi Conferinţei Na rea consiliilor unice agro gricolc, indiferent de pro Aşa cum am mai anun cel de-al patrulea an al
ţionale ale partidului, asi- industriale de stat şi coo prietate, astfel îneît de pe moa ţat, minerii din Valea Jiu cincinalului oferă oameni
lui au încheiat prima l u n ă
lor muncii, organelor şi or
gurîncl cadrul organizatoric peratiste, al căror scop toate categoriile de teren din acest an eu un succes ganizaţiilor de partid, ca
necesar pentru intensifiea- primordial este creşterea să se obţină î'eeoltc supe ca sîèsl de prestigiu. Planul pro drelor de conducere din a-
reâ ¡Troducţiei vegetale şi- producţiei agricole. în ca rioare. în scopul înfăptui
zootehnice, în ritmurile im drul consiliilor unice, uni rii unor asemenea cerinţe, O NOUĂ GRĂDINIŢA ducţiei de cărbune net u cest bazin un prilej de în
fost dapăşiţ cu 1 020 tone,
puse de progresul general tăţile agricole de stat şi în acest an eforturile lu iar producţia de cărbune dreptăţită satisfacţie şi,
totodată, obligă la o mai
al economiei noastre naţio cooperatiste îşi păstrează crătorilor din agricultura In cartierul Bejan din spălat special pentru cocs adlneă meditaţie pentru a
nale. Ţinînd seama de ne autonomia şi proprietatea, Deva a fost dată in fo cu 2 000 tone. Merită să re reţine învăţămintele ce se
losinţă
nouă
grădiniţă.
o
cesitatea amplificării pro colaborînd strîns în folosi Unitatea preşcolară — con levăm că, spre cinstea şi o- desprind din experienţa
cesului de concentrare, rea mai eficientă a forţei (Continuara în pag. a 2-a) strucţie nouă, cu 240 dc
locuri — a cunoscut, in zi nnarea lor, autorii chemă primei etape a activităţii
lele premergătoare inaugu rii la întrecere a minerilor din acest an. Căci dincolo
rării, o participare activă din întreaga ţară, minerii de rezultatele bune, trebuie
Angajare fermă pentru materializarea din partea părinţilor pen din Lupeni. au extras su să vedem şi unele neîm-
pregătirea,
tru
amenajarea
şi mobilarea localului. De plimentar în luna ianuarie pllnirl.
luni, primii preşcolari din 12 000 tone dc cărbune. La producţia fizică de
sarcinilor puse de partid în domeniul agriculturii Bejan au început activi Aceste rezultate bune se cărbune, realizările nu sînt
tatea iu noul local.
înscriu pc linia realizărilor constante. Dacă 5 între
CINSTIRE MUNCII remarcabile obţinute de în prinderi miniere — Lupeni.
Documentele Plenarei C.C. al P.C.R. tăţirii conducerii şi planificării unitare tregul nostru popor In în Petriia. Uricanl, Paroşcnl
din 1 februarie a.c. au găsit un larg a agriculturii, al creşterii continue a Sub genericul „Cinstire deplinirea Iiotărîrilor Con şi Dîlja — au extras supli
ecou in rîndul lucrătorilor din agricul producţiei agricole. Edificatoare in a- muncii“ membri ai cercu gresului al Xl-lea şi Con mentar 18 200 tone de căr
lui de turnătorie de la Ca
tura judeţului nostru, care se anga cest sens sînt şi opiniile exprimate sa pionierilor şi şoimilor ferinţei Naţionale ale parti bune brut. alte 5 nu şi-au
fă
jează să acţioneze cu fermitate prin intermediul coloanelor ziarului patriei o Hunedoara la au atelierul dului şi reprezintă o ex onorai in Întregime sarci
cut
vizită
pentru transpunerea în viaţă a tuturor nostru de către unii lucrători ai ogoa mecanică I din C.S. Hune presie concretă a hotărîrll nile. Cu toate eforturile de
holăririlor adoptate în scopul îmbună relor. doara. Dialogul cu ingine minerilor de a răspunde puse, li Lon'ea, Livezen'r,
rul Viorel Cărmăzan — şef prin fapte chemărilor ce Aninos;a. Vulcan şi Băr-
de secţie, maistrul Constan le-au fost adresate din par
tin Popescu — şef de ate tea conducerii partidului, băteni prima lună a [ost
Acordăm prioritate sporirii producţiei potenţialul productiv al a- lier şi electricianul Alexan încheiată cu. minusuri de
cestor terenuri. De aseme dru Ghiorghioni a răspuns a t o v a r ă ş u l u i Nicolac producţie care au diminuat
agricole marfă nea îmbunătăţirea calităţii lu eu succes genericului snl> Ccauşcscu. de a asigura e- realizările pe ansamblul
care s-a desfăşurat. (I. V).
crărilor şi' încadrarea acesto eonomiei naţionale cărbu bazinului.
Din Ilotărîrea Plenarei Co tenţialului de producţie al u- ra în perioadele optime re EXPOZIŢIE FILATELICĂ nele necesar, de a înde
mitetului Central al Partidu nităţii îndeosebi grija de a prezintă deziderate esenţiale Ia s»Ik mica a Casei de plini exemplar sarcinile ce Ritmicitatea pre ducţiei
lui Comunist Român din 1 spori producţia agricolă mar ale întregii noastre activităţi. cultură din Orăştie s-a ie revin pe anul în curs şi nu şi-a găsii in (oa,e uni
februarie a.c. am desprins fă. In acest' context, merită Ing. PETRU PUIA deschis o interesamă expo pe întregul cincinal. tăţile miniere cadenţa ne
faptul că un rol de primă evidenţiat faptul că unitatea ziţie filatelica aparţinînd cesară. Dacă întreprinderea
Însemnătate in înfăptuirea noastră a hotărît să livreze preşedintele consiliului membrilor cercului filate Bilanţul pc care l-au în
complexului de măsuri stabi la fondul de stat cu 81 tone intercooperatist licilor din oraş. cheiat minerii din Valea
lite revine cooperativelor a- cereale, 145 tone cartofi. 400 şi directorul S.M.A. Ilia • Jiului diîpă. prima lună din' (Continuare în pag. a 2-al
gricole de producţie, care tre hl lapte şi 82 tone carne mai
buie să lucreze mult mai mult decîl am realizat in a-
bine ea pînă acum .şi — be nul trecut.
neficiind dc. un sprijin uni Mobilizaţi de organizaţia Impartante rame in dnzioltare.a cranamlea-socială a larii
tar ca mecanizare, seminţe, de partid, cooperatorii au
chimizare — să obţină dc pe trecut la aplicarea in viaţă
fiecare tarla producţii supe a măsurilor menite să asigu
rioare. Adunarea generală a re realizarea obiectivelor sta
C.A.P. Sintămăria-Orloa a bilite. în acest sens. amintim
analizat, recent, in spirit dc că pe o suprafaţă de 94 hec
exigenţă şi înaltă responsa tare destinată culturii carto INVESTIŢIILE TOTALE
bilitate faţă de soarta pro filor au fost aplicate 1800
ducţiei agricole, activitatea tone gunoi de grajd, iar 115
economico-financiară pe anul ha însămînţatc în toamnă cu DIN ECONOMIA NAŢIONALA
1978 şi a aprobat indicatorii cereale păioaso s-au fertili
de plan pe anul 1979. O tră zat suplimentar cu 7,7 tone
sătură esenţială a adunării îngrăşăminte chimice sub
generale a constitui-o pre stanţă activă.
ocuparea tuturor cooperatori ti IE ŞTEFANIE
lor şi mecanizatorilor pentru preşedinte şi inginer şef
valorificarea superioară a po al C.A.P. Sîntâmâria-Orlea
Exigenţe şi răspunderi sporite în faţa
mecanizatorilor
Recenta Plenară a C.C. al ţile desfăşurate, astfel aceste
P.C.R. a stabilit sarcini de o unităţi devenind principalul
excepţională însemnătate pri organizator şi răspunzător al
vind creşterea aportului sta producţiei agricole. Evident,
giunilor pentru mecanizarea în noua formă de organizare
agriculturii la realizarea u- va creşte răspunderea meca
nor producţii agricole spori nizatorilor şi a secţiilor de
te în toate unităţile agricole mecanizare faţă de soarta
din raza lor de activitate. Ţi- producţiei.
nind seama de necesitatea Faptul că in raza noastră
înfăptuirii acestui deziderat, de activitate peste 2 000 ha
s-a stabilit ca retribuţia me teren suferă din cauza exce
canizatorilor şi a tuturor lu sului de umiditate a făcut ca
crătorilor din S.M.A. să fie recoltele să fie nesatisfăcătoa
făcută in legătură directă cu re. Iată de ce, prin unirea
producţia obţinută pe tere eforturilor unităţilor agricole,
nurile lucrate şi in activită- ne vom preocupa să ridicăm
