Page 22 - Drumul_socialismului_1979_02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N

Autoconducerea muncitoreasca în acţiune AMPLU PROGRAM DE MUNCĂ

Angajamente, propuneri, ajunge numai dacă maiştrii
şi ajutorii de maiştri vor
Ca să învăţăm consumatorii idei valoroase, critici au intra în rol, asigurînd asis­ (Urmare din pag. 1) carea eficientă a potenţia­
n exprimat în luările de cu­ tenţa tehnică competentă pe lului produotiv al C.A.P.
vânt şi alţi oameni ai mun­ toate schimburile, capitol la judeţului nostru trebuie să Hotărârea pune în faţa 9
I.A.S. sarcina de a deveni
să economisească, să gău, Ionel Gîdea, Cornel care am rămas mult datori fie concentrate pentru creş­ unităţi exemplu în aplica­ io
cii cum sînt Alexandru Da-
— sublinia vorbitorul.
eficientă
a
şi
rea
rapidă
Opriţa, Alexandru Galgoţi, în strânsă legătură cu ca­ terea suprafeţei arabile cu celor mai avansate metode io
400 hectare, extinderea li­
economisim noi mai Aurel Bîrnă, Vasile Pora, litatea produselor, deseori a vezilor pe 120 ha, înlătu­ de organizare a producţiei 10;
revenit în discuţii problema­
Mihai Jivan, Dumitru Lea-
hu, Ilie Dimoiu, Nicolae tica reducerii consumurilor rarea excesului de umidita­ şi a muncii, bazîndu-şi în­ R.
17,
Cosma, Ioana Rob, Octa- specifice la fire artificiale şi te de pe 950 ha, combate­ treaga activitate pe ’prin­ 17,
Activitatea colectivelor la noi va trebui să por­ vian Mcra şi alţii. Conclu­ fire poliester, la energie e- rea eroziunii solului pe cipiul autoconducerii şi 17,
lectrică şi combustibil, a că­
de muncă din cadrul I.R.'E. nească mereu exemplul e- ziile dezbaterilor s-au con­ ror influenţă în valoarea 2 800 ha şi aplicarea de a- autogestiunii. \ 17,
18,
Deva se oglindeşte, direct conomicităţii, al prevenirii cretizat într-un amplu şi producţiei nete este de acum mendamente calcaroase pe Cu mari răspunderi sînt
sau indirect, în munca tu­ oricăror forme de risipă. concret plan de măsuri, o- binecunoscută. Voichiţa Po­ 3 000 ha. Totodată, se vor investite staţiunile pentru 18,
turor colectivelor muncito- rientat spre îmbunătăţirea pa, Sorina Suciu, Marioara efectua curăţiri de pajişti •mecanizarea agriculturii, 19,
• reşti din unităţile econo­ — Centrul din Hunedoa­ întregii activităţi. Preveni­ Nan, Stan Vezeanu, ingine­ pe 63 000 ha, fertilizări pe care au datoria de căpete­
mice ale judeţului. De mo­ ra se prezintă cu realizări rul Mihai Călugăru, amintind 55 500 ha, defrişări pe 7 000 nie să asigure executarea
neritmicitatea
dul cum este asigurată con­ meritorii — arăta în cu- rea formelor de risipă a e- faptul că materiei prime in ha şi însămînţări de pa­ la timp şi de calitate a lu­
livrarea
şi
tinuitatea în alimentarea cu vîntul său tovarăşul Gheor­ nergiei electrice, asigurarea calitatea uneori necorespun­ jişti pe 500 ha. In acelaşi crărilor agricole în toate 19,
19,
timp, consiliul unic se, va
energie electrică, de sigu­ ghe Nicula. Dar nu asupra deplinei siguranţe şi a con­ zătoare a acesteia creează ocupa de dezvoltarea zoo- unităţile din cadrul consi­ 19,
ranţa în exploatarea reţe­ lor aş vrea să mă opresc, tinuităţii în alimentarea cu mari greutăţi colectivului, au • tehnici şi de " realizarea liului unic. In vederea
lelor şi instalaţiilor depin­ ci asupra neajunsurilor cu energie şi în exploatarea solicitat mai mult sprijin creşterii răspunderii meca­ 20,;
de realizarea ritmică a sar­ care ne mai confruntăm. surselor şi reţelelor, în- din partea C.I.M.I.C. Bucu­ programului de investiţii în nizatorilor, retribuţia va fi
raza sa de activitate. Con­
cinilor în minerit şi side­ reşti, făcînd şi un cald apel, ducerea unitară.a chimiză­ legată direct de producţia
acestor
rurgie, construcţii şi trans­ pentru înlăturarea furnizorii rii, a lucrărilor do îmbu­ efectivă obţinută. 21,
deficienţe,
către
porturi, în toate unităţile I. F. A. „Vîscoza“ Lu- Hotărârea cuprinde, de a- 22,:
producătoare do bunuri Âdunările generale ale oamenilor peni, C. F. S. Săvineşti, nătăţiri funciare şi de dez­ şi semenea, o serie de măsuri
a
pomicultura
voltare
materiale. Este un adevăr C. F. S. Iaşi. în acelaşi 'legumioulturii, prezintă o oare vizează îmbunătăţirea
de care lucrătorii între­ muncii de la I. R. E. şi Ţesătoria timp însă vorbitorii au fost însemnătate deosebită pen­ activităţii în sectorul gos­
prinderii sînt conştienţi, în unanimitate de părere că podăriilor populaţiei, pre­
acţionează stăruitor, perse­ de mătase Deva în cadrul ţesătoriei se impu­ tru creşterea producţiei de cum şi a celei de industria­
legume şi fructe. Fiind ti­
verent pentru a-1 întări ne o mai temeinică organi­ tular de plan, consiliul răs­ lizare a producţiei agricole.
a
zare
muncii,
intervenţia
mereu. promptă şi. mai eficientă a punde de realizarea pro­ Transpunerea în-viaţă a die
Dezbaterile din adunarea cadrelor tehnice şi ingine­ ducţiei prevăzute şi de li­ măsurilor de dezvoltare Re
generală a oamenilor mun­ Pentru reducerea consu­ scrierea tuturor consumato­ reşti pentru stabilirea unor vrarea integrală a produ­ continuă a agriculturii ne­ de:
Bu
cii au evidenţiat aceste rea­ mului de energie electrică, rilor în repartiţiile stabi­ tehnologii şi metode eficien­ selor la fondul de stat. In cesită o îmbunătăţire sub­ rij;
lităţi, dar s-au oprit mai pentru prevenirea oricăror lite — sînt principalele te de lucru care să asigure strinsă legătură cu preocu­ stanţială a muncii organe­ fie
cu seamă asupra sarcinilor forme de risipă, centrul măsuri pe care colectivul prelucrarea avansată a mate­ parea pentru sporirea pro­ lor şi organizaţiilor de de
fol
mobilizatoare care stau în nostru va trebui mai bine de la l.R.E. Deva şi le-a riei prime indigene, în con­ ducţiei agricole, consiliile partid, care sînt chemate la
diţii de înaltă tehnicitate şi
faţa colectivului întreprin­ dotat cu anumite utilaje, însuşit în unanimitate şi economicitate. La fel do unice vor asigura organi­ să situeze pe primul plan cui
derii în acest an şi în ur­ dar, mai cu seamă, va le-a asumat drept criterii stringent se impune activiza­ zarea mai bună a activită­ al activităţii lor mobiliza­ ie,;
17,1
mătorii ani, ştiut fiind că trebui să crească răspunde­ ale muncii de viitor. rea amplă a comisiilor pe ţilor politico-educative, mi- rea comuniştilor, a tutu­ Re
economisirea energiei elec­ rea, simţul datoriei tuturor probleme de pe lingă consi­ litînd pentru creşterea con­ ror lucrătorilor din agri­ rel
trice, depistarea oricăror lucrătorilor noştri. GH. 1. NEGREA liul oamenilor muncii în re­ ştiinţei socialiste a lucrăto­ cultură la înfăptuirea pre­ să
situaţii de risipă, încadra­ zolvarea problemelor ridicate rilor din agricultură, pen­ vederilor hotărârii adoptate Me
ne.«
rea în indicatorii de consum de consumurile specifice şi tru aplicarea fermă în via­ de Plenara C.C. al P.C.R,-- 2
sînt cerinţe de seamă pen­ calitatea produselor — comi­ ţă a principiilor eticii şi e_ din 1 februarie a.c. Orga­ 5,00
tru economia naţională. în atenţia întregului sii care în anul trecut nu chităţii socialiste. nizaţiilor de partid din u- tur
prea şi-au justificat menirea.
— Este o laudă pentru Alţi participanţi la discuţii, nităţile agricole le revine T
colectivul nostru că am cum sînt Constanţa Ostafi- In înfăptuirea complexu­ sarcina să pună în centrul lita
obţinut o economie de colectiv - noua calitate ciuc, Zoiţa Mătăsaru, Otilia lui de măsuri stabilite, un preocupării lor grija faţă 18,1
10 883 MWh energie elec­ Andrăşescu, Traian Ţîrlea — rol hotărîtor revine coope­ de folosirea judicioasă a tar
trică — arăta inginerul directorul întreprinderii — au rativelor agricole de pro­ pămîntului, a întregii baze Ic;
lor
Gheorghe Bălan, de la sec­ abordat cerinţele îmbunătăţi­ ducţie, care trebuie să fo­ tehn ico-materiale şi a for­ mu
ţia înaltă tensiune, dar să a muncii rii muncii de ansamblu în losească eu ' maximă efi­ ţei de muncă, executarea 19,C
strinsă legătură cu perfecţio­
nu pierdem din vedere că narea activităţii comerciale, cienţă pământul, baza ma­ în cele mai bune condiţii a ner
la consumul în regie avem In comparaţie cu nivelul ticipare a cadrelor tehnice şi în care scop au făcut pro­ terială şi forţa de muncă, lucrărilor agricole, întări­ loc
rcti
o depăşire însemnată. Deci, realizărilor din anul 1977, re­ inginereşti la activitatea de puneri valoroase. pentru înfăptuirea exem­ rea ordinii şi disciplinei în
ca să-i învăţăm pe toţi zultatele obţinute în 1978 de creaţie. Exprimînd ferma hotărîre plară a prevederilor pro­ muncă, creşterea eficienţei
consumatorii să economi­ colectivul Ţesătoriei de mă­ Referindu-se la gradul' ne­ a colectivului de a înregistra gramului judeţean de. dez­ activităţii economice. De a-
sească să le dovedim noi tase Deva au fost mai bune, satisfăcător de folosire a u- în 1979 un adevărat salt ca­ voltare a agriculturii. Pro­ semenea, consiliile populare
a
insuficiente
dar
pentru
mai întîi că ştim economisi. răspunde pe deplin exigenţe­ tilajelor şi instalaţiilor. Elena litativ în întreaga activitate, ducţiile obţinute an de an răspund de întreaga activi­
Pentru aceasta am în ve­ lor actuale, cînd producţia Olariu, din atelierul prepa- reprezentanţii oamenilor mun­ de unele C.A.P., cum sînt tate eeonomieo-socială de
cii de la Ţesătoria de măta­
D
dere acţiuni mai ferme, netă — cu elementele sale raţie, arăta că modul de în­ se Deva au răspuns chemării cele din Rapoltu Mare, O- pe raza lor teritorială. (Pa
treţinere a acestora este de­
conjugate, pe linia bunei de eficienţă — a trecut pe ficitar, intervenţiile lucrăto­ la întrecere lansată de între­ răştie, Ostrov, ■ Silvaş, Si- rea
întreţineri a instalaţiilor, primul plan al activităţii e- rilor de la atelierul mccano- prinderea „Libertatea“ din meria, Lăpuşnic şi altele, Primind cu deosebit in­ HU
(FI;
ridicarea nivelului nostru conomieo-productive. Este energetic fiind lipsite de o- Sibiu, anagajîndu-se să rea­ evidenţiază marile rezerve teres şi satisfacţie Hotărâ­ (Ar
de pregătire profesională, concluzia spusă răspicat în a- perativitate, ceea ce afectea­ lizeze o producţie industria­ de care dispune agricultu­ rea Plenarei C.C. al P.C.R. lori
de
către
dunarea
generală
întărirea stării disciplinare. reprezentanţii oamenilor mun­ ză productivitatea şi în ulti­ lă suplimentară în valoare de ra cooperatistă din judeţul ou privire la îmbunătăţirea i n
— Firesc, realizările din cii din atelierele productive mă instanţă nivelul produc­ 1.8 milioane lei, în condiţi­ nostru pentru a spori pro­ conducerii şi planificării nir<
1978 ne îndreptăţesc să fim şi din celelalte comparti­ ţiei fizice. Subinginerul Mi­ ile diversificării gamei sorti­ ducţia, aportul la fondul agriculturii, crearea consi­ criş
bul
mentale şi îmbunătăţirea ca­
mîndri — sintetiza tovară­ mente ale ţesătoriei, care au hai Grigoraş, şeful comparti­ lităţii produselor, incit pon­ -de stat şi veniturile coope­ liilor unice agroindustriale (Re
şul Traian Coşa, directo­ luat ca punct de reper va­ mentului C.T.C., insistînd a- derea ţesăturilor de calitate ratorilor. întărirea rolului de stat şi cooperatiste şi cipi
ral)
rul adjunct al întreprin­ loarea producţiei nete rea­ supra rolului hotărîtor pe ca­ a I-a şi extra să crească cu adunărilor generale, a spi­ creşterea producţiei. agrico­ Olsi
derii — dar ne obligă la lizate în 1978 în proporţie de re îl au gradul de valorifi­ 3,5 la sută. Atenţia creatoare ritului de ordine şi disci­ le. lucrătorii ogoarelor ju­ ca:
perfecţionarea- laturii cali­ ' 98,6 la sută. Printre cauzele care a materiilor prime şi va fi orientată cu precădere plină în toate unităţile, in­ deţului nostru — ţăranii (Mi
tative a întregii noastre principale care au generat a- calitatea produselor ,în reali­ spre reducerea greutăţii ţe­ tegrarea cadrelor tehnice cooperatori şi cu gospodă­ Unt
ba
activităţi. O ştim bine, fie­ ceastă nereallzare au fost ci­ zarea producţiei nete plani­ săturilor, utilizarea în mai veterinare în fermele zoo­ rie individuală, mecaniza­ TR]
materiei
care dintre noi, că n-am tate în mod frecvent de că­ ficate, a pus accent pe nece­ mare măsură a reducerea tehnice ale C.A.P. şi creş­ torii şi cadrele tehnice —, na
indigene,
prime
tre participanţii la dezbateri,
reuşit să-i determinăm pe numărul mare al orelor de sitatea diversificării gamei consumurilor specifice, care terea răspunderii tuturor îşi înzecesc eforturile pen­ resc
tace
sortimentale a articolelor, a-
toţi consumatorii să nu ri­ staţionare a utilajelor de ba­ dîncirea operaţiunii de fini­ să se regăsească în economi­ specialiştilor, cooperatorilor tru a îndeplinii exemplar resc
sipească energie electrică, ză (ca urmare a opririlor ac­ sare a lor, pe perfecţionarea sirea a cel puţin 3 tone de şi mecanizatorilor pentru sarcinile de plan'ce.le re­ ceai
iar normele de consum cidentale), depăşirea consu­ tehnologiilor de fabricaţie şi fire tip mătase şi 140 MWh soarta producţiei agricole vin în acest an în toate roşi
rie
pentru acest an sînt deo­ murilor specifice, mai ales la respectarea riguroasă a aces­ energie electrică. constituie obiective esen­ sectoarele de producţie a- tria
sebit de mobilizatoare. De materiile prime, timida par­ tora. „Dar la aceasta putem SABIN IONESCU ţiale care asigură valorifi- gricolă. al
GE<
rea
turi
(Urmare din pag. 1) dat o atenţie deosebită fo­ zile
Realizările din luna ianuarie - losirii judicioase a forţei Iar)
vait
minieră Lupend, începînd de muncă, creşterii ponde­ (Cai
din 4 ianuarie, a încheiat rii muncitorilor de la aba­ r:a
lă .i
fiecare zi cu planul depă­ imbold spre noi succese taje şi lucrările de deschi­ tort
şit,' în celelalte unităţi s-au deri şi pregătiri, întăririi 0$\:
înregistrat nejustificate os­ ordinii şi disciplinei, folo­
cilaţii de la o zi la alta şi în producţia de cărbune sirii mai depline a timpu­
de la o decadă la alta. Sla­ lui de lucru. Aceste preo­
ba preocupare pentru asi­ cupări nu se ridică însă
gurarea ritmicităţii- produc­ loan, de la sectorul VI, tot bune obţinute în unele u- ductivă. Dar — şi acest pretutindeni la nivelul ce­
ţiei, munca „în asalt“ este de la I.M. Lupeni, de Ilie nităţi, încă nu se poate a- lucru se cere bine înţeles rut. Folosirea deplină a
evidentă la mina Vulcan, Filiche, Fazakaş Franeisc firma că această tehnică ar de către toţi — simpla e- timpului de Lucru reprezin­ ■Re
din
care, în primele două de­ şi Ti tu Teacenco, de la Pa- fi utilizată pretutindeni co­ xistenţă a unei-dotaţii mo­ tă în toate unităţile minie­ Bolo
cade ale lunii ianuarie, şi-a roşeni, loan Cojocariu, de respunzător. Complexele de derne, oricît de mare ar fi re o mare rezervă de creş­ Cata
depăşit planul doar în cîte la Lonea, Eugen Volou, de susţinere şi tăiere mecani­ aceasta, nu rezolvă proble­ tere a producţiei de căr­ Lăzi
o zi, ca în ultima decadă la Petrila şi altele — într-o zată, combinele de abataj ma creşterii producţiei de bune. Mila
Nap-
să-l depăşească în toate seamă de brigăzi producti­ si de înaintare, maşinile de cărbune şi sporirii produc­ Rezultatele obţinute în Pert
zilele. Este de prisos să vitatea obţinută nu se si­ încărcat şi o seamă de alte tivităţii muncii minerilor. prima lună a anului de Tori
mai dăm exemple şi din tuează la nivelul dotaţiei utilaje necesare, de mare Esenţialul constă în folo­ minerii din Valea Jiului Vere
Bari
unele unităţi care se men­ tehnice şi al cerinţelor, capacitate şi productivitate sirea acestei dotaţii în în­ demonstrează realismul Lecc
ţin sub plan de timp mai constituind principala cau­ nu sînt folosite în întregi­ tregime, cu maximum de sarcinilor de plan şi anga­ Pişti
îndelungat, ca Bărbăteni, ză a unor rămâneri în ur­ me, ceea ce are serioase rezultate şi cu cea mai ri­ jamentelor luate în între­ Rimi
Sam
Lonea, Aninoasa sau Live- mă. repercusiuni asupra pro­ dicată eficienţă posibilă ! cerea socialistă, capacitatea Fo:
zeni ! întreprinderile miniere ducţiei fizice, producţiei ne­ Experienţa a demonstrat colectivelor de muncă mi­ lei.
Realizări inegale se înre­ din Valea Jiului dispun de te, productivităţii muncii atît la Lupeni, Petrila, Uri- niere de a îndeplini exem­
gistrează şi în ceea ce pri­ o puternică bază tehnică, şi a celorlalţi indicatori cani, Dîlja, cit şi la cele­ plar aceste sarcini şi an­
veşte productivitatea mun­ caracterizată printr-o creş­ tehnico-economici. Folosi­ lalte întreprinderi miniere gajamente. în cele 11 luni = 1
cii fizice. Dacă în sectorul tere intensă şi moderniza­ rea la maximum a dotaţiei din bazinul Văii Jiului că care ne stau în faţă, din a-
IV al minei Lupeni, pro­ re rapidă. Anul acesta, pe­ tehnice este liotărîloare în ultima instanţă totul de­ cest an, toate colectivele de
Tir
ductivitatea muncii a fost ste un sfert din producţia pentru îndeplinirea planu­ mineri au posibilitatea să-şi G fc
depăşită cu 2 000 kg/post, de cărbune a Văii Jiului se lui şi angajamentelor de pinde de oameni, de cei îmbogăţească rezultatele, să cu c
care au în stăpînire dotaţia
iar în abatajele dotate cu va obţine prin tăiere şi în­ întrecere pe acest an ! Prin tehnică, de cei care mî- ridice nivelul realizărilor ploi
mod<
complexe mecanizate, con­ cărcare mecanizată, iar mai înfăptuirea prevederi lor nuiesc noile maşini şi uti­ în producţie la cotele cele pcrai
duse de Valentin Tofană, bine de jumătate se va programului de mecaniza­ mai înalte. Ţinta fiecărui grad­
ine :
Constantin Lupulescu, loa-n realiza din abataje cu sus­ re, dotaţia tehnică a mi­ laje, de cei care, prin mun­ colectiv minier trebuie să cală
ca lor, dau viaţă abataje­
ritmului
intensificarea
Sălăgean şi Teodor Bonca- ţinere metalică. Iată de ce nelor se va îmbogăţi în lor, făcînd să curgă spre fie lucru, îndeplinirea e- La
de
lo, productivitatea muncii se pune cu acuitate între­ lunile următoare cu noi u- ziuă rîurile de cărbune. La xemplară a planului în fie­ cu c
a fost mai mare decît cea barea : Cum este folosită tilaje, maşini şi instalaţii unităţile oare s-au aliniat care zi, în fiecare decadă prcci
lapoi
planificată cu 2-4 tone/post dotaţia-, zestrea tehnică a moderne, menite să facă de la începutul anului pe şi în fiecare lună, în con­ va s
— ea dealtfel şi în brigă­ fiecărei întreprinderi mi­ munca minerilor mai uşoa­ ■locurile de frunte ale în­ diţiile unei eficienţe econo­ le
km/c
zile conduse de Kacso niere ? Cu toate rezultatele ră, mai sigură şi mai pro- trecerii socialiste s-a acor- mice cît mai ridicate 1