Page 23 - Drumul_socialismului_1979_02

MARŢI, 6 FEBRUARIE 1979 i l'V ti

Mobilizare şi participare activă a cetăţenilor

:iuNë
la realizarea sarcinilor economice şi gospodăreşti

on „Putc-
Kelua- Activitatea consiliului să şi-o aducă satul, gospo­ vrează anual mari cantităţi strînd un larg interes şi o
li 23 „Căluşerul transilvănean“ popular, a deputaţilor îşi dăria sau unitatea econo­ de lapte şi carne. Cetăţenii înaltă răspundere în auto-
cîntec — găseşte o reflectare con­ mică din care fac ei parte din Fornădie — deputat gospodărirea comunei, în
ă cretă, eficientă în conlu­ la materializarea obiective­ Ioan Henţ — care au li­ utilizarea cu grijă a fon­
Jocul căluşerului —un obicei
crarea lor efectivă, direc­ lor stabilite. Acest stil de vrat în anul trecut 80 mii durilor, fapt care se re­
tă si nemijlocită cu mase­ muncă a devenit la noi o 1 lapte, 37 porci şi 19 vi­ flectă în realizarea unui
ă engleză de iarnă ridicat le largi de cetăţeni, în a- practică curentă şi dă bu­ ţei, au contractat pentru a-
»rească tragerea şi participarea a- ne rezultate. cest an peste 37 mii litri lap­ buget, excedentar în auto­
entru lu- finanţarea comunei. A n u l
gricultură cestora la conducerea tre­ Iată şi. cîteva exemple te, 28 de porci şi 27 tineret trecut, spre exemplu, s-au
lă la schi la rang de artă ! burilor de stat şi obşteşti care reflectă participarea bovin. Intre fruntaşi se nu­ realizat prin muncă patrio­
locale. Această participare şi contribuţia cetăţenilor, mără Petru Florea, Traian
: Locul şi tică lucrări în valoare de
£n dezvoi- Dansul căluşerului, cu ori­ daniilor de a asigurii conti­ se realizează prin consulta­ în frunte cu deputaţii, la Henţ, Eugenia Iepure şi
contem- gini in ritualurile străvechi, nuitatea unuia din c^.e mai rea permanentă a locuito­ înfăptuirea sarcinilor co­ alţi crescători de animale. peste un milion de lei, iar
a impresionat şi de data a- frumoase obiceiuri strămo­ rilor în toate problemele în acest an se vor execu­
ceasta sutele de spectatori şi şeşti de iarnă. Practic vor­ care privesc dezvoltarea ta lucrări în valoare de 1,1
: „Inteli- iubitori ai folclorului, mar­ bind, căluşerul este dansul economico-soeială a comu­ milioane lei. Locuitorii din
valorifi- Mandatul de deputat — onorat Fornădie şi-au electrifi­
tori la marile gale ale edi­ cel mai la modă în folclo­ nei şi satelor. Aşa pro­
L'u : „Min­ ţiei jubiliare de la Brad şi rul liunedorean, dovadă fiind cedăm cînd adoptăm pla­ cat anul trecut satul, aii
iheim“ de Deva. Aici, timp de două existenţa in judeţul nostru a nul an.ual de dezvoltare e- cu înaltă responsabilitate construit, în ultimii ani,
zile — sîmbătă şi duminică 65 de echipe de toate virste- conomico-socială în profil şcoală, cămin şi magazin
in minia- — maeştrii genului, din di­ le. A devenit un fapt obiş­ teritorial, cînd urmează să sătesc. Pentru acest an
verse colţuri ale Transilva­ nuit ca astăzi o echipă de adoptăm anumite decizii sînt prevăzute a fi rea­
niei au prezentat spectacole căluşari dintr-o localitate să etc. ,, munei noastre. • Locuitorii Substanţiala este şi contri­ lizate alte obiective so-
de înaltă ţinută, ridicind a- fie constituită din cîteva for­ Aşa, de exemplu, înain­ satului Chişcădaga spre e- buţia loouitorilor din Su- cial-eulturale între care ar
cest tradiţional obicei de iar­ maţii, grupate pe generaţii. tea sesiunilor aducem la xemplu, avînd în fruntea lighete — din rîndul căro­ mintesc căminul cultural
nă la rang de artă. La ediţia jubiliară a Festi­ cunoştinţa cetăţenilor, prin lor ca deputat pe Petru ra îl amintim pe Laurenţiu din Sulighete şi dispensa­
Dobîndind valenţe noi da­ valului „Căluşerul transilvă­ deputaţi, problemele înscri­ Mihăeş, al cărui exemplu Pârău, Augustin Ungur, rul medical din Şolmuş.
înaintat
Iosif Vasiu şi Petru Dobrei,
factorul
constituie
6.00 EOr torate înscrierii şi desfăşură­ nean“ au participat echipele se pe ordinea de zi, solici- cel mai mobilizator, îşi a- care livrează cîte 2 000— Avem deputaţi buni, ior
lineţii; 8,00 rii sale în Festivalul naţio­ de dansatori ale căminelor tîndu-le păreri, sugestii şi
i5 Răspun- nal „Cintarea României“, cea culturale din Rîşnov (jude­ propuneri. In acest fel de­ duc o contribuţie însemna­ 3 000 1 lapte anual de la prin modul în care' înţeleg
or; 10,00 de a zecea ediţie a Festi­ ţul Braşov), Şieu Odorhei şi putaţii prezintă în sesiuni tă la îndeplinirea planului vacile proprietate persona­ să-şi onoreze mandatul în­
10,40 Mio- economic, participînd an lă. Ei îl au ca deputat pe
î elnogra- valului „Căluşerul transil­ Budacu de Sus (judeţul Bis- opiniile celor care i-au ales credinţat de obşte, îşi aduc
00 Buletin vănean“ s-a bucurat de o or­ triţa-Năsăud), Poplaca (jude­ şi, astfel reuşim să cunoaş­ de an cu cantităţi tot mai Anghel Bozan. In 1978, ce­
î comoara ţul Sibiu), Boiu (judeţul Mu­ mari la realizarea fondu­ tăţenii acestei localităţi au o contribuţie de seamă la
; 13,00 De ganizare excelentă, echipele tem modul cum privesc ei lui de stat. Anul trecut ei livrat mai mult de 70 mii imobilizarea şi participarea
¡,00 Clubul participante onorînd manifes­ reş), Sălişte şi Vinerea (jude­ soluţionarea problemelor
idio jurnal; tarea jubiliară cu evoluţii ţul ' Alba), Băteşti şi Sînteşti puse în discuţie, care este au contractat şi livrat 1 000 1 lapte, 27 porci şi 29 vi­ activă a cetăţenilor la rea­
¡conomice; peste aşteptări. (judeţul Timiş), Beliu (jude­ hl lapte, precum şi 43 de ţei, iar pentru 1979 au con­
ştiri; 17,30 gradul lor de angajare porci, iar în acest an vor tractat pînă acum peste 34 lizarea sarcinilor economi­
18.00 O- S-ar putea consemna mul­ ţul Arad), Zăvoi (judeţul conştientă şi responsabilă ce şi edilitar-gospodăreşti
Drag mi-e te lucruri despre acest ade­ Caraş-Severin), precum şi e- livra statului 55 mii litri mii 1 lapte şi aproape 50 ale comunei.
iese; 20,30 chipele hunedorene din Dea- la materializarea sarcinilor lapte, 36 de porci şi 29 ti­ capete de animale.
lui româ- vărat eveniment artistic de economice sau obşteşti ale neret bovin. Alături de O activitate tot mai rod­
î de ştirii înaltă ţinută. Ritmurile ra­ lu Mare, Musariu, Clopotiva, comunei. Apoi, după se­
•ră; ^3,00- pide, strigăturile, muzica clo­ Bucium, Orăştioara de Jos, deputat, se află în frunte nică depun cetăţenii la IOAN MANDULA
izical noc- poţeilor, policromia costume­ Romoşel, Ardeu, Costeşti, siune, deputaţii informea­ Avei Dubar, Avram Abru- realizarea unor obiective şi secretarul biroului executiv
lor populare, ineditul unor Boşorod, Dupăpiatră, Rapolt, ză cetăţenii despre hotărî- dean, Víchente Mihăeş, Ni- lucrări de larg interes ob­ al Consiliului popular
?,00 Aclua- desene coregrafice, virtuozi­ Dineu Mare, Romos şi Orăş­ rile şi măsurile luate, care codirn Dubar şi alţi cetă­ ştesc prin contribuţia în
iianin azi; tatea şi precizia mişcărilor tioara de Sus. Invitaţii de o- este contribuţia ce trebuie ţeni care contractează şi li- bani şi în muncă, demon- al comunei Şoimuş
i interpre- — rod a numeroase ore de noare ai festivalului au fost
strumenta-
mea arte- repetiţii — toate au ilustrat c ăluşerii căminului cultural
solişti de încă o dală frumuseţea, spec­ din Optaşi (judeţul OII). Şl CE MATERIAL făcut ca barca (mijloc fix a! călătorii, au reuşit să deblo­
din Banat; Juriul festivalului, compus Din Costeşti au venit Ia C.A.P. Burjuc — n.n.), să cheze drumul şi să dea „li­
ñu cu ti- taculozitatea, bărbăţia şi au­ din specialişti în folclor, et­ ediţia jubiliară cinci forma­ BUN ERA... dispară. Investigaţiile de pî­ ber“ celor 8 autobuze spre
unde
lau Marc, tenticitatea căluşerului. Dar ţii de căluşeri, grupaţi pe nă acum n-au dat nici un destinaţiile Ior. Dar organelor
este
răspunderea
licia tine- ceea ce a impresionat în mod nografi, maeştri coregrafi, re­ In, apropierea staţiei „PECO“ rezultat. Poate da oare ci­ amintite, care aveau obliga­
neva
relaţii
în
în fapte. deosebit a fost permanenta prezentanţi ai organizaţiilor generaţii. lată-i defilînd cu din Orăştie — la ieşirea spre dispariţia acestei bărci ? legătură eu ţia să rezolve operativ o a-
Geoaglu — era pină de cu-
prezenţă în scenă, alături de de masă şi obşteşti, a acor­ prilejul parăzii portului rind o • frumoasă staţie do semenca problemă 7 ! (UN
popular cc s-a desfăşurat Ia
vîrstnici, a echipelor de co­ dat formaţiilor participante autobuz placată în exterior GRUP DE CALATORI).
cu plăci viu colorate din ce­
pii, elevi şi tineri — mai a- numeroase premii şi diplome. Deva. ramică. Nu ştim motivele COMENZI NEONORATE
les formaţii de copii — de­ Foto : VIRGIL ONOIU pentru care staţia a fost des­
monstraţie elocventă a stră­ C. DROZD fiinţată. şi nu aceste motive In centrul civic al Hune­
aţia tăcerii interesează in primul rînd, doarei există un magazin
ra cu fe­ ci modul în care s-a proce­ pentru desfacerea produse­
re (Arta); dat Ia demolarea ci. Trei lor lactate, condus de lrcră-
Cascadorii bărbaţi solizi loveau cu toa­ OPERATIVITATE !... toarea Lucia Oprea. Ea do­
la specială tă forţa în pereţii alb-aibaş- reşte să-i servească bine pe
(Construc- tri, făcînd ţăndări plăcile de De curînd, în satul Vulcan, consumatori, să le ofere toa­
\Nr : Cele ceramică şi cărămida din comuna Buccş, din cauza te sortimentele de care au
[akisol (U- pereţi. Ştiau un singur lu­ zăpezii abundente şi a- stării nevoie. Dar... nu-i de acord
•ea pros- cru : că trebuie să dărîmc. deplorabile a drumului na­ distribuitorul Mihai Rusnac.
brie) ; Al- Dar ci sau mai-marii Ior de ţional 74, opt autobuze s-au Acesta întîrzie mereu cu ma­
î neagră 'la E.G.C.L. Orăştie nu ştiu intilnit în acelaşi punct, ne- şina aprovizionării. Oamenii
ENI: Prin- că orice material bun tre­ putîndu-şi continua cursa care adeseori sînt obligaţi să
i (Cultu- spre Brad sau spre Cîmpeni. aştepte îndelung, îl întreabă
anţă a lui buie recuperat şi refolosit ? ! public : cind îşi va face da­
se); VUL- De ce atita nepăsare faţă de Era ora 10. Călătorii — vreo toria cum trebuie ? (V. GRI-
muchachos nişte bunuri care sint ale 300 la număr — au intrat în GORAŞ, ziarist colaborator).
alertă. N-au intrat însă în a-
LONEA : tuturor ? Unde-i spiritul de lertă (mai bine-zis în acţiu­
ede şi iar- economie, de buni gospo­ OBICEI NEDORIT
ul) ; PE- dari ? ne) şi autobazele de trans­
li Macken- porturi auto din Brad şi Pe aleea Margaretelor din
(Muncito- Cîmpeni, nici lucrătorii de la municipiul Deva, maşina ca­
: Sclimidt S-A PIERDUT O BARCĂ secţia de drumuri şi poduri re ridică resturile menajere
(Muncito- din Brad, aflată la distanţă n-a mai trecut din decem­
De partea Zilele trecute a dispărut de numai 1 km de acest brie 1978, pînă în 2 febru­
’.ii (Steaua barca cu care sătenii din punct critic, nici cei de la arie 1979. Dealtfel, a deve­
: : Pledoa- Tătărăşti treceau peste rîul primăria din Buceş, deşi cu nit un obicei pentru cei ca­
/Stc (Pa- Mureş. Aceasta Ic era de ma­ re lucrează la serviciul de
ragostei şi toţii au fost înştiinţaţi de­ salubritate să se lase aştep­
(Flacăra) ; rc folos, mai ales în timpul spre această situaţie. Călă­ taţi uneori chiar cîte o lună
campaniilor agricole, scurtind torii — mulţi bătrîui, femei
Sărbătoa- un drum ocolit de circa 10 de zile. Cine intervine pen­
sa de cul- şi copii — au aşteptat în frig tru a-i determina să-şi schim­
O sută de km. Cineva rău intenţionat a piuă Ia ora 10, cind tot ci, be obiceiul ?
rie (Popu-
ubov Iaro-
Tntoarcerea Iată deci, stimaţi cetăţeni mc de apă lunar, depozitul
i) ; SIME- ai municipiului Deva, şi la­ T.C.I-I. — 1 125 mc, şantie­
b din irisu­ DEVA: NEVOIA ACUTA DE A DEPISTA
ri A : Jucă- cul şi picătura. Să încercăm rul 1 al T.C.H. — 5 025 mc.
TELIUC :r să privim realist cifrele de Aici e o risipă demnă de na­
Crişti na ) sinteză din introducerea la babi. Robinetele curg iarna
aceste rinduri. Investiţiile SI ELIMINA RISIPA şi. noapte, ca să nu înghe-
pentru a aduce apă curentă '..e, ca şi cum izolarea lor
in casele noastre costă sta­ împotriva îngheţului n-ar
Am vorbit mereu despre
PORT tul sume de sute dc milioa­ risipa ocazionată de consumul eONSUM RATTÖNHt vedem ulterior cită risipă se pulea-o face decît o firmă
de mecanică fină cu sediul
ne. Cu cheltuielile deja fă­
face, dar consumul exagerat
cute pînă acum ar trepui să casnic şi o vom mai face. Nu de la sediul întreprinderii în nu ştiu ce colţ de ţară.
fie asigurat în Deva un con­ însă înainte de a identifica este curată risipă nu consum Autoservice-ul, de asemenea,
cursului sum optim. Şi totuşi, reali­ pentru cititor un alt gen de normal. In clădirea institutu­ posesor de sursă proprie, mai
979 : tatea este alta. Eforturile u- risipă, cea făcută de între­ lui judeţean de proiectări; consumă şi din reţea — la
li x
tncrossi 1 nităţii ■ prestatoare de servicii prinderi şi instituţii din re­ circa 400 de oameni consu­ ce altceva decît la spălatul
o x de gospodărie comunală de zerva comună de apă pota­ © în municipiu sînt circa 65 000 de consumatori mă lunar peste 700 mc de maşinilor ? — 1 100 mc. Nu
1 a asigura apă caldă şi la e- bilă. Luăm, ca exemplu, con­ de apă din reţeaua publică de apă potabilă ; apă, adică aproape dublul vrem să ne lungim in discu­
ina x tajele superioare, prin intro­ sumurile cîtorva dintre aces­ normei de consum pe fiecare ţie. Insumînd, toţi aceşti be­
azionalc x ducerea unor pompe pe cir­ te unităţi pe luna ianuarie o Debitul de apă furnizat oraşului — 360 litri om. Consumă e un fel de a neficiari colectivi consumă
ita 1 cuitul acesteia, s-au soldat 1979. Exploatarea minieră pe secundă, în condiţii optime de funcţionare a sur­ spune. Imaginaţi-vă că unui lunar din sursele de apă ale
itus - 2 cu diminuarea presiunii în sei de captare ; oraşului jumătate din apa
2 Deva, care are sursă proprie om, într-o instituţie îi revi­
conducta de apă rece. în con­ de apă industrială la Mureş, • Apă tratată în luna ianuarie — 884 444 mc. ne să consume în 25—26 de potabilă adusă. Mulţi, cum
ara 1 cluzie, la programul de apă consumă enorma cantitate de Apă livrată — 867 102 mc, din care 472 659 mc popu­ zile 1 000 litri de apă după s-a văzut, au surse proprii
x caldă şi pe robinetul de rece aproape 25 mii metri, cubi de normative, adică 40 1 pe zi. dar nu le folosesc. Alţii nu
şl i ari x vine adesea tot apă caldă. laţiei din Deva şi Simeria, ceea ce înseamnă un con­ se dovedesc deloc interesaţi
iri : 909 987 Nevoită să-şi creeze rezerve apă, adică consumul normal sum asigurat de aproximativ 240 litri pe om şi zi; Dar circa 70 litri pe zi — de starea instalaţiilor interi­
pe timpul nopţii, unitatea pe o zi pentru peste 80 000 • Perspectiva următorilor 2—3 ani înseamnă, pînă apă „folosită“ — nu se poa­ oare din unităţile respective.
te explica decit prin pierde­
de oameni ! O urmează în­
furnizoare c obligată să în­ la ora actuală: posibilitatea de a mai aduce de la Apa, zic ei, nu reprezintă
trerupă apa între orele 23—4 treprinderea viei şi vinului Batiz în rezervoare un debit de circa 100 1/secundă, rea ei din cauza instalaţiilor cine ştie ce valoare. Eroare !
(uneori chiar 5), lucru extrem cu 9 736 mc. E drept, proce­ printr-o investiţie de peste 20 milioane Iei. Sporirea interioare defecte. Oferim Prin investiţiile şi cheltuieli­
dc neplăcut pentru cel ce sul său tehnologie nu permi­ pentru a compara singuri le ce se fac pentru aduce­
vine din schimbul II acasă te, folosirea decît a apei po­ consumatorilor cu circa 1000 de apartamente în anul consumul cu nevoile reale, o- rea ei in case, reprezintă o
1979, plus cei ce urmează să se mute în case noi în
bil pentru sau pentru cel ce pleacă di­ tabile dar întreprinderea nu biective, alte exemple. mare valoare şi o necesita­
Bine caldă mineaţa la lucru înainte de are avizul necesar din par­ anii următori; B.J.A.T.M., care nu are alt­ te pe care o reclamăm, chiar
Vor cădea aceste ore. Intr-un cuvint, tea unităţii furnizoare de © Un robinet care picură continuu timp dc un an, ceva decît depozite şi bi­ dacă şi noi facem parte din
.1 va sufla sîntem obligaţi la restricţii, apă. Este deci vorba în pri­ risipeşte apa necesară unui om, în condiţii de confort rouri, „vfoloseşle“ 1125 mc de rîndurile risipitorilor.
vest. Tem-
: 7 şi 12 iar perspectiva următorilor mul rind de un consum - ne­ bune, pe două luni. apă, Staţia de utilaje şi Pentru că dimensiunile u-
turi mini- 2-3 ani tinde să le accen­ controlat sub aspectul unor transporturi a T.C.H., deşi are nui singur articol nu permit
. Ceaţă lo- tueze. Consemnăm, deci : o- necesităţi raţionale. Fabrica şul Jianu Fărcaşu, şef secţie consumă, în total în Deva, şi sursă proprie, mai ia din tratarea completă a acestei
şi seara. bligaţi la restricţii în condi­ de ipsos de ia Călan, racor­ cam 13 mii de metri cubi de reţea cam 1 400 mc lunar, probleme la Deva, viitoarea
cine caldă ţiile în care stalul a chel­ dată pe conducta magistrală A.C.T. în cadrul G.I.G.C.L., apă. Cum se împarte consu­ depozitele Electromontajului, localizare a acţiunii noastre
tovarăşii de la Fabrica de
Vor cădea tuit sume însemnate pentru spre Deva, a folosit 9 880 mc o .mină de oameni, au consu­ va fi tot aici şi in cursul ci
ormă de a rezolva satisfăcător proble­ de apă ! Nu discutăm în a- ipsos sînt şi largi la... buzu­ mul acesta ? 7 430 mc la a- mat în ianuarie 1 045 mc,
ire. Vîntul nar cu alţii, adică au permis, bator, 4 930 la Fabrica de îi vom dezvălui cititorului,
t cu une- ma apei in Deva. Vinovată cest material utilitatea unui fără avizul cuiva, racordarea conserve şi 1 260 mc la se­ O.I.F., care de asemenea are concret, cine şi în ce fel se
de 40-60 de aceast. situaţie este risi­ .asemenea consum pentru că pe conducta fabricii a satu­ diul întreprinderii. Că la a- sursă proprie de apă indus­ face vinovat de această ri­
pa, o risipă generos alimen­ vom reveni la el ulterior dar, lui Călanu Mic. întreprinde­ bator şi fabrica de conserve trială, mai „scoate“ şi din sipă.
tată dc mulţi dintre noi. după cum ne declara tovară­ rea de industrializarea cărnii se consumă atit, rămîne să reţeaua publică circa 1000 ION CIOCLEI