Page 26 - Drumul_socialismului_1979_02

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6
’ag. 2

IN V E S T I Ţ I I L
JURNALUL ÎNTRECERI SOCIALISTE Iii în termen, economice, de calitate
ft
9,00 Tclcş
(Urmare din pag. 1) tori economico-financiari. cent publicităţii, să con­ 10,00 Tribi
10,20 Gala
Cuvlntarea rostită de se­ stituie un preţios îndrep­ Productivitate sporită, calitate nia.
pe organizarea riguroasa cretarul general al parti­ tar pentru organele şi or­ judeţ
Mehc
a muncii şi utilizarea Ia dului, tovarăşul Nicolae ganizaţiile de partid, pen­ cca
parametri optimi a capa­ Ceauşescu, la recenta tru toate colectivele de ireproşabilă, eficienţă înaltă 11.55 Şoim
17.00 Teici
cităţilor de producţie, ca Plenară a C.C. ai P.C.R., muncă încît să facă din 17,05 Teleş
şi a timpului efectiv de Comunicatul cu privire la acest al 4-lea an al cin­ 17,25 Curs
nă
lucru, pe reducerea chel­ cinalului revoluţiei teh- — Am aflat că veniţi din Convorbire cu tovarăşul Le asigurăm condiţii bune 17.45 Tragi
tuielilor de producţie şi îndeplinirea Planului na­ cadrul T.C. Cluj, trust cla­ inginer IOAN IENCI, de lucru şi posibilităţi de 17.55 Aten-
a consumurilor de, mate­ ţional unic de dezvoltare nico-ştiinţifice un an de sat mereu în fruntea con­ şeful şantierului nr. 4 cîştiguri în raport cu mun­ 18,10 Şcoal
riale, în vederea încadră­ economico-socială a pa­ vîrf în întreaga activita­ structorilor de locuinţe ai din Brad ca prestată. 18.30 M uzi
I rii ferme în noii indica­ triei pe anul 1978, dat re­ te economică şi socială. — Cum acţionaţi pentru 18.45 Tclcc
S ţării în ultimii ani. Cu ce pioni
gînduri aţi preluat condu­ friguros, avem acum un recuperarea rămînerilor în 19.00 Festi-
„Cint
pentru
înscrierea
urmă,
I REALIZAREA PRODUCŢIEI FIZICE LA PRINCIPALELE SORTIMENTE cerea şantierului de locuin­ ritm de lucru corespunză­ zilnică în graficele stabili­ 19.20 1001
ţe din Brad ?
¡ — Vedem cu toţii că tor. Am organizat şantie­ te şi devansarea acestora ? 19.30 Telej
19,50 La o
rul pe două loturi, care au
conoi
UNITĂTI CU REZULTATE BUNE Bradul are ascendenţă fer­ sarcini uniform repartizate — Mi-am început mun­ 20.00 Noi,
mă spre o linie arhitecto­ şi sînt încadrate echilibrat ca la şantierul din Brad cu 20.20 Telec
C.S. HUNEDOARA „MARMURA“ SIMERIA lo I nică modernă, centrul său cu forţă de muncă, atât ca ferma hotărîre de a recu­ ga \
% — placaj din marmură 109.2 I număr, cit şi din punct de pera mai întîi restanţele ce prodi
prinde contur nou, ora-şul
— cocs 101,8 — dale mozaicate 118,g ; lor
— fontă 100,2 I.C. ORAŞTIE moţilor mineri se înscrie vedere al pregătirii. Sîn- s-au acumulat. La nivelul Paul
— oţel 100,8 — produse din mase plastice 101,8 j printre oraşele ce cunosc o tem dotaţi cu o staţie semi­ celor două loturi şi al şan­ Wooc
din care aliat şi aliat X.M. ORAŞTIE dezvoltare vertiginoasă. tierului am analizat foar­ Frani
superior 104,1 — strunguri 142.2 j automată nouă pentru pre­ ies
— laminate 101,1 I.U.M. PETROŞANI Deci noi, constructorii, toţi pararea betoanelor, dar ca­ te concret şi la obiect cau­ 22,10 Telej
— utilaje pentru metalurgic 103 — maşini si utilaje miniere 118 J cei cărora ne revine înda­ re nu are încă asigurat zele rămînerilor în urmă şi 22,30 Inchi
I.V. CALAN I.R.I.U.M. PETROŞANI torirea de ma-re răspunde­ am stabilit exact ce avem
— fontă 102,7 — maşini şi utilaje miniere 101.4 I amplasamentul.
— semicocs 101,6 I.M.M.R. SIMERIA re de a înnoi oraşul, de a de făcut pentru a le recu­
— utilaje pentru metalurgic 111 — osii montate 102 asigura case pentru, oameni, pera. Ne-am prevăzut ter­
— utilaje pentru turnare 100,2 I.P.L. DEVA avem aici cîmp de afirma­ mene ferme de recupera­
I.E. DEVA — uşi-ferestre 100. ,! Pe şantierul de
— energie electrică 106,8 — mobilier din lemn 101 re deplină. 'Trebuie N însă re, cu răspunderi directe BUCURI
I.M. LUPENI v ÎNTREPRINDEREA DE TRICOTAJE ca acestei mari îndatoriri pentru fiecare lucrător. So­ dioprograi
— cărbune brut extras 107,G PETROŞANI să-i răspundem printr-o locuinţe din Brad licităm în acest sens spri­ Radiojurn
I.M. PETRILA — tricotaje 109 permanentă, încărcată de jinul conducerii T.C. Deva, presei ; 8,
— cărbune brut extras 105,3 ÎNTREPRINDEREA DE TRICOTAJE diilor; 9,01
I.M. UIIICANI HUNEDOARA dăruire şi necontenită cău­ al I.M.C. Deva-Bîrcea, ca 9.05 Răspi
— cărbune brut extras 102,7 — tricotaje 102,5 I tare, de autodepăşire. Re­ — Am constatat în şan­ furnizoarea noastră princi­ lor ; 10,00
I.M. PAROŞENI perele muncii noastre de tier o bună prezenţă la lu­ pală de panouri prefabri­ 10.05 Mari
— cărbune brut extras 100,5 ŢESATORIA DE MATASE DEVA dorice; 11
— ţesături
I.M. DlLJA 100 constructor sînt o produc­ cru, o atmosferă propice cate, al organelor locale. cialiste ;
— cărbune brut extras 100,2 I.F.A. „VISCOZA“ LUPENI tivitate mereu sporită, ca-. de muncă, dar şi unele de­ După aproape o lună, de ştiri ; 11,0
I.M. HUNEDOARA — lire de vîscoză 100 litate ireproşabilă a lucră­ ficienţe şi neajunsuri. nierilor ;
— fier In minereu 100,3 I.P.I.L.F. HAŢEG rilor, eficienţă înal-tă, re­ cînd conduc şantierul din ră radio-t
— conserve din legume 138 — Greutăţi mai sînt. A- Brad, m-am convins că aici de ştiri ;
I.M. BARZA pere pe care le dorim res­
— zinc In concentrate 100 ÎNTREPRINDEREA DE BERE provizionarea cu oţel-beton există forţă umană sufi­ folclorului
— cupru în concentrate 100 HAŢEG pectate de toţi constructo­ de 6 şi 8 mm diametru cientă, constructori comp--< ia 3
— plumb In concentrate 100 — bere 100,2 J rii şantierului nr. 4 Brad. vnv.jliOr ;
este anevoioasă. Apelez, de nişti de mare probitate şi 16,25 Coori
— Cum aţi început anul asemenea, la I.T.A. Deva experienţă, ou care se poa­ 16,40 Tinci
UNITĂŢI RESTANJIERE LA PRODUCŢIA FIZICĂ SORTIMENTALĂ de muncă 1979 ? să ne asigure maşinile de te face treabă bună. Acti- 17,00 Bule
Odă
limbi
— Din păcate, cu restan­ transport, de care avem vizîndu-ne toate resursele Evantai r
di
UNITĂŢI APARŢINĂTOARE I.F.E.T. DEVA ţe. Planul an-ului 1978 a nevoie (nu în general), iar de care dispunem, putem niaturi sei
Orele
DIRECT DE C.M. DEVA — cherestea total % J fost realizat în procent de S.U.T. Deva să-şi trimită realiza la timp apartamen­ mi-c să i
73,3 I
% 66,6 I numai 80,3 la sută. Deci, tele acestui an şi chiar cî- 20,30 Liter
— zinc In concentrate 82,4 — buşteni 37 , am preluat conducerea u- zilnic aici oamenii pentru teva in plus. Ne vom stră­ 20,50 Cade
— lemn de mină
— plumb Sn concentrate 69,7 — lemn pentru celuloză 52.5 ( nui şantier restanţier cu întreţinerea utilajelor, să dui însă ca toate să fie dc 0 zi într-
I.M.C. DEVA IX. DEVA 124 de apartamente, res­ nu aştepte mereu invitaţii cea mai bună calitate, de Non stop
;
— panouri mari 59,7 — ciment 62.6 tanţe care se reportează pentru a-i trimite la ma­ care oamenii să fie mulţu­ TIMIŞOl
ÎNTREPRINDEREA DE
— produse din B.C.A. armat 84,9 ÎNCĂLŢĂMINTE HUNEDOARA planului pe acest an, în caralele de pe şantierul miţi, iar oraşul să devină litatca rac
produse din vată minerală 110,3 — încălţăminte 63,8 care va trebui să predăm nostru. Aş face un apel tot mai frumos, mai pros­ azi — pri
peste 300 de apartamente, public la meseriaşii din per. Năsăud —
Bogdan D
REALIZĂRILE LA PRODUCŢIA TOTALĂ INDUSTRIALĂ precum şi alte obiective de ' zona Bradului, cu deosebi­ ţii şi soli
interes major. Cu toate re la dulgheri şi instalatori, Convorbire realizată de şoară; 18,:
tru
sate
ALE ALTOR UNITĂTI DIN JUDEJ greutăţile create de timpul să vină la noi, pe şantier. GH. I. NEGREA fapte pre\
Iui dc im
re in jui
% % ţ Muzică p
I.P.I.C.C.F. DEVA 123,2 U.J.C.M. 104.4 I misiunea
I.P.N.C. ORAŞTIE 112.7 I.M.P. DEVA 100.7 ; contempoi
I.V.V. DEVA 100.7 i Gcorge S
U.J.C.C. 109.8
„VIDRA“ ORAŞTIE 100.4 I librărie :
TIPOGRAFIA DEVA 106 F.P.N.V. MINTIA 100.4 ţ spus de
„REFRACTARA“ BARU 104.8 „PLAFAR“ ORAŞTIE 100 , Ferencz :
nii : Ai
19,30—20,00
casetofoni
pe urmele materialelor publicate
L. I.P.I.C.C.F. Deva, secţia sCk
mecanică : Eectilicatorul
„Vom sprijini mai mulf , Mircea Metla este un me­ (Patria) ;
DEVA:
calificare.
înaltă
cu
seriaş
Dinsul execută lucrări de reastra sj
MUNEDOf
foarte bună calitate, îşi de­
şantierul din Retezat“ păşeşte cu regularitate sar­ (Flacăra)
(Arta); O
cinile zilnice, bucurindu-sc torul) ; P
Tn urma anchetei făcute Ia celelalte unităţi ale sale au de un binemeritat presti­ 4 nunţi al
sfîrşitul anului 1978 pe şan­ detaşat un număr de peste giu în rindul colectivului nirea) ; I
crişilor (7
tierul Rîu Mare-Retezat, 200 muncitori, care au ajutat său de muncă. bul Bim,
Trustul de construcţii hidro­ la depăşirea momentului, la (Republici
energetice Bucureşti ne tri­ restabilirea condiţiilor de re­ Foto i VIRGIL ONOIU r jm cipiul ClOJ
ral) ; Ulti
mite un răspuns semnat de luare normală a lucrărilor. Olsen (M
tovarăşul director tehnic şi Problema cea mai dificilă şi CAN : a:
(Muncitor
de producţie, ing. I. Druţă, care nu a putut fl rezolvată Joc serio:
din care spicuim: „In' anul decît parţial, a fost asigura­ TRILA : I
1978, rezultatele Grupului de rea forţei de muncă, proble­ PENTRU REFOLOSIREA INTENSĂ ACTIVITATE (Muncitor
şantiere Rîu Mare-Retezaî au mă ce rămîne deschisă în RESURSELOR SECUNDARE Be M ziariştii ool. abonat ori" CULTURALA Schmidt
(Muzici tor
fost modeste, aşa cum se re­ continuare. Acel blesi
In vederea participării la
latează dealtfel şi în articol, Pentru anul 1979, sarcinile Un colectiv de muncitori faza judeţeană din cadrul (7 No icnii
dacă le raportăm ca cifră de plan sînt deosebit de din cadrul atelierului de în­ celei de a doua ediţii a Fes­ • pod prea
r o ş i e ) ;
de plan. Acest lucru se da- mobilizatoare pe amenajarea treţinere de la „Refractara“, tivalului naţional „Cintarca Recviemul
toreşte unor cauze obiective hidroenergetică din Retezat. format din Ilie Grozav, Şte­ Azi - relatări ale colectivului României", artiştii amatori rul) ; O
ca : necorelarea sarcinilor de Nivelul de dezvoltare a fron­ fan Bera, Emil Ungur şi din comuna Baru se pregă­ rie pentri
Dionisie Andraş, a conceput
tria) ; Ti
plan cu posibilităţile reale turilor de lucru, gradul înalt şi realizat un concasor pen­ tesc de zor. Formaţia de , al sper.
de execuţie, calamităţii din de mecanizare a lucrărilor, tru sfărîmarea plăcilor ter- nostru d¡n comuna Baru montaj literar de la „Re­ 1 GEOAGIU
luna mai, care a frînat dez­ asigurarea de către trust cu moizolante returnate de la fractara“ şi corul de femei ‘•ionul să
voltarea normală a lucrări­ utilajele necesare la nivelul uscătorul tunel al fabricii, al comunei aduc ultimele re­ ,cultură) ;
tuşuri programelor pe care
ide Ben
lor, în special la şantierul cerinţelor tehnologice, darea precum şi de la C.S. Hune­ luminiului, a realizat cea FIRA KEŞERU, primarul co­ le vor prezenta în concurs, BRAZI : .
Baraj, lipsei permanente de în exploatare a Atelierelor doara. în acest fel sînt recu­ mai mare producţie zilnică munei Baru). hotărîte să ocupe locuri cit ţiALAN :
forţă de muncă etc. centrale Haţeg (care pot asi-' perate şi refolosite în pro­ de pulbere de aluminiu, de mai bune. (SILVIU BUZDU- de culturi
patru dir
Fără îndoială, au existat şi gura reparaţiile şi o parte a ducţie o serie de materiale, la începutul anului, de 1750 BRIGADA ŞTIINŢIFICĂ ÎN GA, secretarul comitetului reşul) ;
cauze ce aparţin constructo­ pieselor de schimb pentru u- din care sînt fabricate aces­ kg, depăşindu-şi norma cu SATUL VALEA LUPULUI U.T.C. pe comună). ment la
te plăci şi anume : diatomi-
rului, legate de mai buna tilaje) asigură condiţii supe­ ta, plasa de armătură şi ta­ 785 kg. (ŞTEFAN RAHOTĂ, FORŢA OAMENILOR — statului -
organizare a fronturilor de rioare faţă de anul 1978 bla de susţinere, ceea ce maistru principal la atelierul Zilele acestea, brigada BARAJ ÎMPOTRIVA mina); T
pentru Ci
de producţie).
lucru, o mai mare grijă pen­ entru buna desfăşurare a conduce Ia economisirea a- ştiinţifică a comunei, din ca­ INUNDAŢIILOR
tru permanentizarea forţei de fi ucrărilor. nuală a unor însemnate can­ PODURI PESTE re au făcut parte medicul Li- Nu dc mult, în urma unor
muncă şi pentru creşterea in­ Se Impvne în continuare tităţi de materii prime şi viu Ştefoni, medictil veteri­ puternice viituri, datorate to­
dicilor de exploatare a uti­ ca Grupul de şantiere Rîu materiale. (EMIR BORODI, PÎRÎUL BĂRIŞOR nar Ion Dumbravă şi profe­ pirii bruşte a zăpezii, a fost
lajelor, pentru întreţinerea Mare-Refezaf să depună e- maistru la atelierul de între­ în comuna Baru se află sorul Ion Cincora, s-a depla­ blocată şoseaua într-un'
ţinere).
acestora şi altele. forturi susţinute pentru asigu­ in stadii avansate de execu­ sat în satul Valea Lupului, punct, în comuna Baru, apa Timpul
unde a avut o fructuoasă în-
Cunoscînd problemele cu rarea forţei de muncă- la ni­ PRODUCŢIE ţie lucrările la podul peste înundînd 30 de casc. La 7 februar
care se confruntă Grupul de velul cerinţelor, folosirea po­ ZILNICĂ RECORD pîrîul Bărişor, cu o deschi­ tilnire cu locuitorii de aici. chemarea organelor locale, cu “erul
şantiere din Retezat, trustul tenţialului uman, tehnic şl dere de peste 10 metri, prin în program au figurat pre­ 170 de cetăţeni au acţionat Se vtor si
promptitudine,
cu
nonnali-
unei
zentarea
expuneri
pe
ior
sub
nostru a căutat permanent material de care dispune Ia Hotărîţl să sporească rezul­ care se va normaliza circu­ tema : „Boli comune la oa­ zind albia pîrîului Balta Ver­ ploaie sla
să asigure cu prioritate ne­ întreaga capacitate, pentru a tatele bune obţinute în anul laţia in localitate. Dc remar­ meni şi animale“, rubrica „Ce de şi deblocînd în scurt 11a moi
T
cesităţile acestui grup. Se face faţă sarcinilor ce-i re­ trecut, muncitorii de la sec­ cat că lucrările sînt execu­ doriţi să cunoaşteţi ?“, un timp drumul naţional. Do a-/ nordic. vor
ţia prafuri exoterme a Fa­
nirne
poate afirma că la posibili­ vin pentru anul în curs. bricii de produse refractare tate în totalitate prin munca dialog despre problemele sa­ serrtenea, cu a j u t o r u l 0 şl 5 gr
tăţile de execuţie s-a asigu­ Şi în anul 1979, T.C.H. înregistrează zi do zi succese voluntar-patriotică a locuito­ tului contemporan. A fost o O.I.F.P.C.A. Deva au lost e- turile ma
rat baza tehnico-materială Bucureşti va. .acorda cu prio- în producţie. De curînd, prin rilor din comuna noastră.. în xecutate canale de deviere a grade. Ci
apelor pe o lungime de 300
necesară. .rifafe sprijinul său Grupului exploatarea atentă a instala­ acelaşi mod au fost construi­ acţiune reuşită, la care au m, fiind definitiv înlăturat mineaţa mu: i
participat peste 40 de săteni.
La
Pentru depăşirea situaţiei de şantiere Rîu Mare-Rete- ţiei, menţinerea constantă a te în cursul anului trecut (Prof. NICOLAE BUTNARU, pericolul inundării comunei tiv caldă
alte 5 poduri, de mai mică
grele create în urm-a calami­ zat pentru a avea asigurate temperaturii cuptorului şi a dimensiune, peste acelaşi pî- secretar adjunct cu propa­ Baru. (ADRIAN POPOVICI, noros. Se
presiunii acrului, echipa con­
cipitaţii. c
tăţilor din primăvara anului condiţiile tehnico-materiale dusă de Ion Poroabă, de la rîu, iar unul se află în sta­ ganda în comitetul- comunal vicepreşedintele consiliului soare.
îiecut, la chemarea trustului, îndeplinirii sarcinilor trasate". instalaţia de pulverizare a a- diu final de execuţie. (ZAM- de partid). popular comunal).