Page 27 - Drumul_socialismului_1979_02
P. 27
© MIERCURI, 7 FEBRUARIE 1979 ?!
f’nfc. v
¡ r 1
VINOVATUL
FIZIU.NE i Notă şi pe , A TRAS SCURTA
materializa în acest an î \ Făcînd numărătoarea oi- ţ
î întuneric... l lor Ia sfirşitul anului tre- i
rv. / cut, comisia de revizie de ?
enclor : Oltc- • Sule de milioane de lei alocate pen zilor şi sistematizare a circulaţiei rutie Cele de mai la vale se 1 la C.A.P. Ostrov a con- )
participarea Cit priveşte această
: Dolj, Gorj, tru dezvoltarea socială şi edilitar-gospo- re • Populaţiei i se vor desface mărfuri referă la unele aşeză plimbare, a se vedea mo ^ statat că din turma în- i
!, Olt şi Vil- dărească a municipiului • In localităţile alimentare şi industriale în valoare de minte culturale urbane dul cum se realizează ea / grijitomlui-cioban Dumi- ]
Văii Jiului se vor construi în acest an unde nu se asigură vizio la Casa de cultură din i tru Sterp lipsesc 18 oi. i
itriei peste 1,3 miliarde de lei • Valoarea lu
aproape 1000 de apartamente, magazine narea în condiţii optime Deva. De la o vreme, mai ţ Vinovatul a fost obligat ||
1 universale, cinematografe, unităţi spitali crărilor edilitar-gospodăreşti care se vor a unor spectacole. ales cu prilejul unor con l să despăgubească unita- i
limbă germa- ceşti, stadioane sportive ş.a. • Continuă realiza prin munca patriotică a cetăţe Să luăm, de pildă, un cursuri sau treceri în re „ > tea, cu 10 oi din turma t
i
pronocxprcs lucrările de alimentări cu apă, canaliza nilor va însuma circa 170 milioane de mare spectacol, de teatru vistă, artiştii care ies din i proprie, iar restul au fost \
a... neatenţie re şi tcrmoiicare, de modernizare a stră Iei. ce are loc la Casa de cul scenă sosesc bubuind în 1 completate cu oi cumpă- l
mtemporană tură din Hunedoara. De î J rate din banii recuperaţi
işoară sală, iar cei cărora le vi
că pentru amatori să zicem. începe ne rîndiul să intre în sce j 1 de la Dumitru Sterp. E- \
Anul 1979 marchează un milioane — sînt destinate spitalul municipal, un dis spectacolul şi după cîte- ! vident, obştea nu putea l
naţional salt nou, calitativ superior pentru construcţia a circa pensar medical la Petrila, va minute în sală dau nă părăsesc sala ridicîn'd I să accepte să rămină ne- '
Komâniei“ şi în domeniul social şi edi- 1 000 de apartamente noi, stadioane sportive la Petro rînduri întregi de specta I olí ltQ.CC/7f.G oC*. I UUlbllU /
seri litar-gospodăresc al localită moderne şi confortabile, ex şani şi Lupeni cu o capaci năvală grupuri de copii tori. ^ recuperat prejudiciul adus )
1 ţilor Văii Jiului. Noile con tinderea reţelei de termofi- tate de 15 000 şi respectiv de diverse vîrste şi... avuţiei unităţii-
ca zilei in c- strucţii şi dotări tehnico-edi- care cu încă 10 km, lucrări 12 000 de locuri, o sală de coarde vocale. îşi caută Dar cele mai jenante I I „FELICITARE
litare sînt menite să ofere de alimentare cu apă a o- sport polivalentă cu 1 000 de locurile în funcţie de episoade se petrec în în
eilc ! tunericul sălilor de cine TUR-RETUR“
îateca t „Lun- condiţii tot mai bune de via biectivelor de pe platforma locuri la Petroşani. Am enu grupe, clase sau priete clipa ! î
fierbinte“ — ţă tuturor celor ce muncesc industrială a Văii Jiului şi a merat doar o parte din con nii, scaunele sînt trîntite matograf. Aici, în Alături de felicitarea (
a studiouri- şi trăiesc în cele cinci oraşe, localităţilor — 10 km de con strucţiile sociale şi dotările cînd pe ecran El şi Ea „Lux“, a apărut, din ini- >
ricane. Cu : şi două comune care intră în ducte noi şi rezervoare de tehnico-edilitaro cu care se şi escaladate, gălăgia a- încearcă să se sărute, I S
rana», Joanne componenţa municipiului nos înmagazinare cu o capacitate va îmbogăţi în acest an zes coperă desigur vocile ac ţiativa unor lucrători ai \
1, Anthony torilor, care numai ei voci din întuneric aruncă Oficiului P.T.T.R. Haţeg, ^
, Orson Wcl- tru — oraşele Lupeni, Uri- trea municipiului, atît din vorbe aflate la mare dis
cani, Vulcan, Petroşani, Pe- punct de vedere arhitectural ştiu ce simt în acele cli
1 trila şi comunele Aninoasa şi cit şi funcţional. pe.- Prezenţa cadrelor di tanţă de vocabularul lim
i emisiunii. Baniţa. Municipiul Petroşani Demonstrîndu-şi talentul şi dactice .este un fapt ex bii române moderne şi
Toate construcţiile şi dotă spiritul gospodăresc, dorinţa traordinar, ’mnealor obiş mai ales de regulile com
rile prevăzute a fi realizate lor ca fiecare localitate din nuind să vină doar pe portării civilizate în so
în 1979 — anul celui de-al municipiul nostru să fie cit bază de convocator... Pe cietate. Acoperiţi de în
Xll-lea Congres al partidu de 5 000 mc, lucrări de cana mai frumoasă, mai bine în tuneric, rinocerii îşi fac
lui şi al celei de-a 35-a ani lizare şi epurarea apelor u- grijită şi gospodărită, oamenii culoarul despărţit de sa de cap şi nimeni nu în
versări a eliberării patriei de lă doar prin nişte perde j un „nou tip“ de felicita- .
I : 6,00 Ra- zate. Sînt prevăzute lucrări muncii din Valea Jiului s-au le, se fumează, se circulă, cearcă să aplice legea. I re. Este vorba de „Feliei- ^
dimineţii; 7,00 sub dominaţia fascistă — se de modernizare a străzi angajat să execute în acest
8,00 Revista înscriu în politica generală a lor şi de sistematizare an, prin muncă patriotică, se discută ca pe stadionul Ce fac între timp di } tarea tur-retur“. Adică, i
uricrul melo- partidului şi statului nostru a circulaţiei rutiere. In lucrări edilitar-gospodăreşti municipal. rectorii, instructorii, res 1 dacă trimiţi o felicitare J
letin de .ştiri; socialist, sînt o reflectare a tre piaţa veche din Pe de largă utilitate publică în Sau să Luăm de pildă ponsabilii, organizatorii, | unei rude sau prieten, \
n ascultători- sarcinilor şi indicaţiilor troşani şi Livezeni-Iscroni, de valoare de 170 milioane de
ctin de ştiri ; date de tovarăşul Nicolae Casa de cultură din Că- oamenii de ordine în ve / după un timp, care poale \
sambluri fol- exemplu, se va realiza un lei, iar din contribuţia în lan. Aici, recent s-a or derea asigurării unei vi 1 varia pină la o jumătate ,
Jin ţările so- Ceauşescu, secretatul general drum cu patru benzi de cir bani lucrări în valoare de ganizat cu temeinicie, în zionări civilizate, norma ^ de lună sau chiar mai 1
I Buletin de al partidului, cu prilejui vi culaţie. 1,2 milioane lei. Toate aces mult, o reprimeşti. De a- ]
crofonul pio- zitelor de lucru întreprinse Municipiul nostru îşi va te obiective şi lucrări prevă marea majoritate a pri le ? Adevărul e că nu s
Avanpremie- în Valea Jiului, privind mă vinţelor, un mare con prea fac mare lucru, mai . cest nou sistem de trimi- i
12.00 Buletin spori zestrea cu noi edificii zute a se materializa în acest curs al brigăzilor artisti j tere şi primire a felicită- j
Din comoara surile de creştere tot mai social-culturalc care vor con an vor contribui la asigura precis zis, asistă pasivi
tru ; 13,00 De accentuată a nivelului de trai duce la îmbunătăţirea condi rea unor condiţii de muncă ce, numai că cei de ia la toate astea, iâf- între l rilor a „beneficiat“ pen- 1
80 Clubul in- şi de civilizaţie al minerilor, ţiilor do viaţă ale oamenilor şi de viaţă tot mai bune pen alimentaţia publică şi-au baţi fiind „de ce“ şi - tru prima dată tovarăşa ţ
Radiojurnal; al tuturor oamenilor muncii muncii. Anul acesta se vor tru cetăţenii Văii Jiului. găsit tocmai acum să-şi Neta Căceu, din satul ■
e economice; facă planul la desfacerea „pentru ce“, ridică din I Bretea Mureşană, comu- j
c a noastră; din Valea Jiului. O imagine construi magazine universale Ing. IOAN CHERECHEŞ umeri a neputinţă. De a-
le ştiri; 17,03 vie a eforturilor materiale ce şi cinematografe noi la Lu de pufuleţi şi meniuri ce i na Ilia, care la 11 decern- |
mâne; 17,25 se fac de către stat în acest peni, Vulcan, Petrila, Petro şei sector ţin de micul dejun. Sala ceea precizăm că rolul I brie 1978 a trimis o feli- 1
; 17,50 Mi- scop, sînt prevederile planu şani, Uricani, o secţie de re gospodărie comunală lor nu este acela de a ri 1 citare fratelui său Nico- )
radă ; 18,00 şi locativâ — de spectacol, curată şi e- dica din umeri, ci de a
20.00 Drag lui pe 1979. Importante fon cuperare medicală şi staţio municipiul Petroşani legantă — pentru că s-a lua toate măsurile ce se lac Căceu, domiciliat in i
să doinesc ; duri — de ordinul sutelor de nar cu 100 de locuri pe lingă dat în folosinţă’ nu de Haţeg, strada Progresului ?
spiritul legii; mult — avea aspect de impun pentru ca cetăţea !nr. 23. Nu mică i-a fost \
sonore ; 22,00 nul care trece pragul aşe-
•ă ; 23,00—5,00 local: pufu-leţii tari şi | mirarea cînd in 27 decern- 1
:ical nocturn. ' Bloc nou în staţiunea extrasăraţi (după o reţe zămîntului să se simtă, } brie 1978, adică după o
Geoagiu-Eăi. Dotările masi
I ve efectuate aici în ultimii tă deveană, se pare) erau după cum se spune, ca ) călătorie de 10 zile, i s-a ţ
18.00 Actua- K Xÿ- ^ V c ' v x ^ - . s i ani an transformat staţiu ronţăiţi gospodăreşte, iar acasă, să nu plece de la l adus felicitarea înapoi, \
18,10 România nea într-un modern com l fără nici un fel de moţi- i
şi trecut la plex balnear, ce şi-a făcut mirosul de virşli îţi muta spectacol cu dureri de
iioreportaj de un nume şi un renume in nările din loc. Plimbarea cap... 1 vare a cauzei nepredării 1
18,15 Forma întreaga ţară. în sala de spectacol nu a ^ ei către destinatar. Auto- \
le muzică u- C. DEVEANU i rii isprăvii n-au fost încă (
nisiunea pen- Foto : VIRGIL ONOIU contenit ore în şir.
s traduc în J identificaţi. Direcţia ju- '
iuncia- ! Pil
ile programu- ) deţeană de poştă şi tete- ]
ităţiri i comunicaţii continuă cer- l
Timiş; 13,40 V O L E I
iră; 19,00 E- f J : : ; » ? cetările pentru a-i putea ■
ară : scriitori Metalul Hunedoara - j „premia“ pe toţi cei care
bănăţeni : 1 au „merite deosebite“ în
Cronica de Otelul Dr. Petru Groza
drum ne- 1 folosirea acestui „nou
" de Gulyas 0—3 (?!) vlagă. Au prezentat o slabă la Metalul Oţclu Roşu, care a i tip“ de felicitare.
tatul cmisiu- pregătire fizică şi au dovedit avut Ioc simbătă, la lumina
in Buzura ; elementare greşeli tehnice, iar reflectoarelor, în prezenţa a ^ NU ŢINEŢI LA MARCA
tmuri pentru Două galerii entuziaste — a schimbările, in setul III, au numeroşi spectatori. Oaspeţii, \ ’ FABRICII?
s. gazdelor, compusă diu cileva fragmentat prea mult jocul. urmare a unui stil dc joc o-
eieve de la ciclul gimnazial, şi Aceste carenţe ar trebui să-i ^ Şi noi, consumatorii ^
a oaspeţilor,, formată dintr-un dea mult de meditat antreno fensiv, a unei bune condiţii
grup masiv de adolescenţi, ca rului C. Grigore, dealtfel şi el fizice şi unei gindlri tactice I din Valea Jiului, ne-am l
re şi-au însoţit echipa, dornici prea nervos in această parti lăudabile, au cîştigat pe merit ; bucurat mult cînd pe har-
să se bucure de victoria ei —
issraspsssssi dă. De notat este şi neînţele şi fără emoţii cu scorul de ţ ta industrială a judeţului ţ
au făcut ea sala sporturilor gerea in acordarea unor de 15—9.
„Constructorul“ să răsune de i nostru a apărut Intreprin- l
piraţia tâcirii încurajări şi aplauze, dîndu-i cizii, remarcată Ia cei doi ar Elevii antrenorului Vasile } derea de bere din Haţeg, i
imera cu te acestei întilniri o atmosferă de bitri pioiesteni, E. Marcoci şi Gafenco, deşi au dorit să re
rnare (Arta); mare derbi. Intilnirea — care V. Piroiu. (ION CINCIŞEA- leve semne ale efortului pen 1 Ne-am zis că aprovizio- )
: Cascadorii de fapt nu a fost anunţată prin NU, ziarist colaborator). tru redresarea şi reafirmarea ^ narea cu bere este o pro- ^
ul de piersici afişe (!) — a contat pentru e- boxului din municipiul Hune ■ blemă rezolvată, nu se va t
iii (Construc- tapa a doua a turului III, se BOX doara, nu au reuşit să demon mai face greoi şi coslisi- J
DŞANI ; Cele ria a IJI-a, şi a oferit un joc streze acest lucru, ei dovedind
i Makisol în Constr. Hunedoara — ^ tor, din alte judeţe. O (j
cerca pros- plăcut, de, un nivel tehnic me o slabă condiţie fizică, cit şi t vreme bucuria noastră a l
embric) ; Al- diu, dai • cu multă risipă de Mefalul Otelu Roşu multiple greşeli tactice în ring.
che neagră energie, Au cîştigat pe merit Sugerăm antrenorului Garenco I fost justificată. Găseam Y
UPENI: Prin- oaspeţii, cu scorul de 3—0 9—15 să pretindă la antrenamente ca j bere bună, proaspătă. De \
ului (Cuitu- (15—12, 15—7, 15-12) , înlrucît Printre iniţiativele A.S. Con- toţi pugillştii — inclusiv Gheor- l o vreme încoace insă... In l
vacanţă a lui s-au dovedit mai maturi în structorul Hunedoara menite ^ glie Bulancea, Ioan Rad şi , multe şarje găsim sticle (
prese); VUL- realizarea şi finalizarea acţiu să contribuie la revitalizarea Marcel Ţurcaş — să se pregă-
i£ sălbatice nilor, mai omogeni şi mai dor pugilismului hunedorean se l nespălate, cu alte... aro- jj aro-
; LONEA : nici de victorie. înscrie şi întîlnirea amicală a ' lească cu seriozitate, cu dă l me decît de bere, cu res-
inerul) ; PE- Gazdele au jucat şters, fără boxerilor de aici cu cei de ruire. (IOAN PADUREANU, 1 luri de ulei etc., ceea ce ţ
îou împreună Eiarist colaborator). l I
de i
ANINOASA: dovedeşte că lucrătorii de |
şi nu / tce ) la secţia spălare a fabr ri- I
l - CJRiC... .x : La Hunedoara, cei care mai servească. A ripostat, a- cii nu sînt întotdeauna c- \
; tren blindat contravin normelor de con runcindu-i un pumn dc bani
; BRAD : Un duită şi civilizaţie cetăţeneas Legiie şi morala noastră nu permit in obraz. Copilul Daniel Bi- xigenţi în munca lor. Aşa l
îărtat (Steaua că sînt din ce în ce mai pu ghiu, îmbrăcat destul de su cum toţi luptăm pentru o 1
URABARZA : ţini. Ei îşi primesc prompt mar, umblă necăjit în plină ! ! nouă calitate in munca \
oşu (Mine- sancţiunile pentru asemenea
din
local
CIE ; Pledoa- fapte. Totuşi, mai sînt. De noapte, găsească local în tatălui. i noastră, este cazul ca şi ^
să-i
ţigări
agoste (Pa- aceea, timp de doyă nopţi, Notăm — părinţi iresponsa I la J.B. Haţeg să se acţio- i
l dragostei şi la interval dc două săptă- bili — şi ne abţinem să mai ţ neze mai stăruitor pentru I
(Flacăra) ; jnini, am încercat să vedem comentăm.
: Lăsaţi ba cu ochii noştri cum sînt res întărirea prestigiului' şi \
re (Casa de pectate liniştea şi civilizaţia renume al oraşului La bufetul „Doina“, Ioana I mărcii fabricii. (EMILIAN
?EG : Trenul iii cîteva localuri publice 1 . Cu i Dragu, vinzătoare, nu are ^ DOBOŞ, ziarist colabora- >
(Popular) ; sprijinul organelor miliţiei fişă de stoc, în schimb are 1
>las Nicleby ; municipale, însoţiţi de loco ne cii aii băut ţuică adusă de mosferă mişunau tot felul de spre atmosfera ce domnea Ia ciocolată mîncată de şoareci l tor). S
ireerea (Casa tenentul major Ioan Lăzăres- ci de acasă. Ospătară „le-a indivizi certaţi cu legea, cu restaurantul Mioriţa, ospăta şi un copil pe care îl ţine l INDI îCIPLINATELE \
ÎIMERIA: Cei cu şi subofiţerii Nicolae Pău- servit doar o ladă cu bere munca, cu morala, cu civili ră Bălan Veronica ne con în atmosfera cîrciumii pentru
ografie (Mu- nescu, Toader Amaricări şi şi... mîncare“. Se cuvine să zaţia şi mai ales fără un pic trazice destul de violent. a o ajuta la strinsul sticle Sofia Rustí şi Roma Bu- \
: Amenda- Beraus Costea am întreprins înregistrăm faptul că la a de atenţie faţă de propria lor Susţine că „a băut omul un lor şi paharelor. La braseria I l cium, muncitoare necaii- ^
a-
Grădinilor,
a siguranţei un raid in acest ,scop. doua vizită efectuată cu or viaţă, care e lăsată să trea pahar de vin şi gata, spu de pe strada O.J.T., — bar-
parţinînd
de
iile I-II (Lu- La restaurantul „Tic-lac“ ganul de miliţie, aici am gă că aşa, ca între două pa neţi că c beat !“. Opinie in ficate la Cooperativa de ¡
C : Oglindă era o ambianţă plăcută. Ne sit ordine şi pace. Deci, a- hare. teresantă. Numai că ea în mană Floarea Păiuş — din consum din Baia de Criş, \
10 consumatori 9 sînt turmen
i (Minerul). tunci cînd se lucrează după Manolachc Forţu, născut curajează, nu combate exce
plăcută era îmbulzeala care regulile comerţului civilizat, taţi. Nu am avut cu cine sînt încadrate la depozi- \
domnea Ia bar. Toţi consu în 1930 în Vaslui, dulgher la sul de alcool. Notăm şi pe discuta. Matyaş Aiubriu, om tul de tranzit. Cele două i
matorii doreau să fie serviţi consumatorii nu consumă ferma I.A.S. Bircea, pare că celelalte două ospătare : Fe- in vîrstă, stă la masă, după lucrătoare dau însă mul- J
deodată. Şi dacă ne gindim prea multă băutură, iar os a făcut „cunoştinţă“ cu o her Maria şi Iuliana Moldo- spusele ospătarei, de ia orele
că barmana nu avea voie să pătarii nu-i mai servesc după maşină infernajă. Lovit peste van. Atmosfera din acest lo 12. Stă. Mai bine spus — bea i¡ lă bătaie de cap conduce \
servească decît prin ospă ce dau semne dc „oboseală“ tot, faţa îi era o rană pro cal ar putea fi alta dacă şi ne blestemă crunt pentru rii cooperativei. Cum ? i
tari.., artificială. vocată dc căderi repetate, s-ar amenaja o linie de au că l-am deranjat chiar acum, Stau cu braţele încrucişa- ?
în zona „Cramei“, timpa In restaurantul „Mioriţa" hainele murdare de noroi. toservire atît de necesară în aproape de închidere.
ibabil pentru ne este foarte greu să des La intrarea în grupul sani această parte de oraş. E o Faţă de unele întîmplări ! i te, nu ascultă de cei ca- )
Vreme caldă nele ne-au fost lovite de un criem atmosfera găsită de tar, găsim un grup de tineri propunere. din acest „jurnal“ al unor j / C re le conduc. într-o zi au l IAU-
fj u
UUttUdH.« i ttvt
mult noros. murmur care creştea, se am noi in jurul orelor 21,30. E netunşi,' nespălaţi şi arţăgoşi. localuri publice hunedorene,
La bodega „Flora“ ii găsim
la precipitaţii plifica pe măsură ce ne a- drept, în acea sîmbătă era pe Marin Burlan. E beat. Nu organele de miliţie au luat ţ fost trimise să facă puţi- s
le burniţă şi propiam. Cînd am deschis u- singurul local deschis pentru Unii abia se ţineau pe pi lucrează de anul trecut. O- măsuri prompte şi foarte l nă ordine în curtea Com-
cioare.
Cosma
Rodica,
fără
1
/intui va su- şile, ne-am dat seama ce ca public, în celelalte fiind or- serviciu, condamnată potrivit cupat cu băutura, nu are bine venite. Fată de altele, i plexului comercial. „Trea- ţ
din sectorul nonadă de strigăte şi cinlc- cu rădăcini mult mai adinei,
râturile mi- ce de beţie domina interio ganizaîe nunţi. La o masă Decretului 153, era in com timp omul să muncească. A- cum ar fi servitul consuma ) ba asta nu-i de noi /“ au t
mprinse între rul. La o masă comună se de patru locuri stau citc 10 pania lui Dăbuleanu Aurora, tunci de unde bani ? De ce zis într-un glas amin- ^
iar tempera- petrecea grosul scandalului. cetăţeni. Auzind că am venit de ocupaţie „fără“ şi a altor se găsesc mărinimoşi care torilor pină îsi pierd cărările \ \ două. Conducerea coope- )
dezordi
şi
între 3 şi ft Se dansa un dans creaţie noi, sau probabil trezită de „prieteni“ cu ochi sticloşi de să dea o bere unor aseme minţii, diu murdăria localuri spe ralivei se întreabă ce 1
unele
nea
frecventă di- proprie, pe un ring impro lumina blitz-urilor — o fe băutură şi nesomn. Un beţiv nea indivizi fără căpătîi so
ira. vizat printre scaune şi pa meie de serviciu începe să fără nici un act de identita cial ? Ion Bolfă, din slr. răm să se ia cit mai curînd ^ poate face in această si- /
Vreme rela- hare, se lălăiau frînturi de tirască o mătură pe cimen te Ia el, se ţine după noi cu Trandafirilor nr. 15/30, a fă măsurile necesare de organi 1 tuaţie. U.J.C.C., care a \
îrul mai mult cîntece pe diverse tonuri. în tul murdar, incit praful ri o sută de lei in mină, să-i cut scandal cu puţin înain zaţia comercială de resort. ) fost informată de starea i
semnala pre- trebăm care ospătară i-a ser dicat putea fi lesne simţit facem... o fotografie. Faţă dc tea sosirii noastre. Fiind
îoviţă şi nin- intre dinţi. In această at această succintă relatare de beat, barmana a refuzat să-l VALERIJ BÂRGĂU 1 dc fapt, ce părere are ? j
vit pe petrecăreţi. Ni se spu- #