Page 3 - Drumul_socialismului_1979_02
P. 3
r ® JOI, I FEBRUARIE 1979
Suportul real al învăţămîntului superior- „Luna cărţii la sate“ ' S-AU FĂCUT DE RÎS I
(
JNE (Urmare din pag. 1) turilor Minerva, Albatros, I Grigore Roşco ¡ace |
integrarea cu producţia şi cercetarea Ştiinţifică şi enciclopedică, scandal, Bodo Ianoş acos-
cu membrii cenaclurilor li
1
versării a 35 de ani de la terare din judeţ, „Ritmuri“ I tează persoane, Fiilop Do-
îmbunătăţirea, sub toate ile proprii ale institutului, scară pilot a producerii şi Eliberarea patriei de sub | minic provoacă scandal, i
rusă şi „Flacăra“, cu poeţi ţă ca şt Gheorghe Golicz,
dv. li- aspectele, a procesului in- depăşeşte, pe anul trecut, experimentării la turnarea dominaţia fascistă şi întâm rani, să dezbată valoroase
indăm... structiv-eduoativ la Insti un milion de lei. Cum a- oţelului calmat şi aliat a pinării celui dc al XH-lea ' toii de la şantierul I-uzi-
dice Congres al Partidului Co lucrări social-politice, ştiin | nă din cadrul Grupului i
ib tutul de siibingineri Hune preciaţi valoarea instructi plăcilor termoizolante şi a ţifice, tehnice, beletristice de şantiere Riu Mare-Rc- .
gini doara vizează — conform vă şi educativă a partici prafurilor unguente cu e- munist Român. noi apărute sau premiate,
itru co- orientărilor date şcolii pării studenţilor la munca ficienţă sporită, posibilităţi Deschiderea suitei de ac ' lezat. Cezar Bulioane,
marina- ţiuni cu cartea a fost mar să urmărească numeroase I scandalagiu, Ignat Bondu- l
23 româneşti în ultimii ani — productivă ? de reducere a ciclului de le seri literare, concursuri, ! ra încheagă belii repeta-
integrarea învăţămîntului — A'tît în unitatea pro fabricaţie la laminarea u- cată, la nivelul judeţului, recitaluri de poezie patrio te, iar Auguştin Coman (
cu cercetarea, proiectarea prie cît şi în combinat, nor mărci de oţeluri su de un complex- de mani tică, prezentări de, cărţi, 1
poartă cuţiţi toţi de la-J
şi producţia, această impli studenţii şi-au Clarificat perioare. La aceste cerce festări cultural-educative ce să vizioneze expoziţiile şi , şantierul II al aceluiaşi |
ţara de care cu viaţa constituind aspectele practice legate tări de mare importanţă au avut loc duminică, 28 vitrinele de carte amena grup. Tovarăşii de mun-
suportul real al eficienţei de specialitate, prin cu au fost antrenaţi şi stu ianuarie, în comuna Hia» jate la sediile bibliotecilor
marelui Cu acest prilej au fost că, oameni harnici şi '
n pregătirii cadrelor de mîi- noaşterea tehnologiilor de denţi, mai ales pentru par prezentate expunerea „Lu sau magazinelor săteşti. cinstiţi, le-au servit o |
ne pentru siderurgie. Per fabricaţie şi a agregatelor, tea de execuţie practică, e- „Luna cărţii la sate“ din lecţie pe care nu o vor ,
fecţionarea activităţii de a modului de organizare şi feetuată în laboratoarele na cărţii la sate“ şi volu acest an, alături de cele uita degrabă. Pentru a nu
cercetare ştiinţifică şi pro conducere a producţiei, co proprii, şi urmărirea unor mul „Omagiu preşedintelui lalte sărbători ale cărţii —
iectare (prin antrenarea la relat cu profilul specialită parametri care ne' inte Nicolae Ceauş eseu“, editat „Zilele cărţii pentru le- se mai face de rîs; nu de I
acestea a unui număr mai ţii lor. Consider că partici resau în secţiile producti de Editura politică, a fost mei“, „Zilele cărţii pentru alta... j
mare de cadre didactice şi parea studenţilor a fost ve. Doresc să subliniez că organizată întîlnirea cititori
>,00 Ra- studenţi şi creşterea efi bună şi aş susţine afirma fără ajutorul susţinut pri lor cu membrii cenaclului copii“, „Zilele cărţii social- PENTRU DOUĂ I
leţii; 7,00 literar „Ritmuri“, s-a des politice“, „Decada cărţii GARNITURI... |
Revista cienţei economice a lucră ţia prin cîteva exemple : mit din partea specialişti româneşti“ — trebuie să
I melo- rilor), desfăşurarea practi am reuşit să introducem lor acestor compartimente chis o expoziţie de carte
de ştiri; cii productive pe parcursul în fabricaţie un produs nou productive, efectuarea unor şi a avut loc un spectacol confere muncii de popu V De două luni de zile un I
ultători- artistic. Asemenea acţiuni larizare şi difuzare a- T.l.II. aflat in. dotarea. |
le ştiri; anului de învăţământ (ex- — intensificatorul de fier cercetări ar fi aproape im cuvântului tipărit noi S.M.A. Dobra nu poale fi
1 femei- ceptînd sesiunile de exa bere pentru O.S.M. II, am posibilă. In toate proble se vor organiza şi în cele folosit la încărcatul gu- I
ai şla- mene şi vacanţele), extin pus în funcţiune un nou mele de integrare şi cerce lalte localităţi ale judeţu dimensiuni şi o nouă
10,45 A- lui. calitate, să adîn.ceas- norului de grajd in re- |
Buletin derea şi diversificarea ga utilaj — presa de 40 tone, tare, ne bucurăm de tot că conţinutul politico-edu- morci deoarece ii lipsesc...
iremieră mei sortimentale de produ iar în luna februarie, după sprijinul din partea con Timp de o lună la că două garnituri. Interven- '
letin de se realizate în atelierele de sesiunea de examene şi ducerii combinatului şi a minele culturale, în şcoli, cativ al manifestărilor în ţiile făcute la Baza pentru. |
■ara fol mieroproducţie, integrarea biblioteci, puncte de infor treprinse. Ea este menită
ia Rept-i vacanţă, cu sprijinul efec secţiilor de producţie în mare şi documentare poli- să asigure cărţii un loc tot aprovizionarea tehnico- ,
13,00 De studenţilor în formaţiile de tiv ( al combinatului side care avem, toate condiţiile materială a agriculturii
lic-club; lucru din secţiile combina rurgic, vom porni încă un pentru a desfăşura o acti tico-ideologică, sedii ale mai important în viaţa ci l
16,15 O- tului siderurgic — sînt vitate bună. Trebuie să C.A.P., se vor desfăşura titorilor, deschizîndu-ie o- din Simeria au fost za- |
,25 Teli- agregat — cuptorul elec darnice. Şt acum aste sub i
In agri- problemele de esenţă ale tric cu inducţie dc 100 kg. precizez că cercetarea în manifestări variate dedica rizonturi şi mai largi în în semnul întrebării data
ictin de orientărilor şi muncii con Institutul hunedorean se principal este realizată dc te cărţii social-politice (în ţelegerea fenomenelor vie cînd acest utilaj va putea I
il fami- siliului profesoral din in încadrează, cu rezultate către cadrele noastre di săptămîna 1—7 februarie), ţii contemporane, a com
lee so- cărţii agrozootehnice (8—14 plexităţii procesului de e- să fie pus în funcţiune. |
î serii ; stitut. bunei ii în activitatea de dactice, în colaborare cu Cînd te gindeşti că toate .
mpului; — Care este conţinutul cercetare. secţiile, dar în aceste co februarie), cărţii beletris dificare socialistă multila astea din cauza numai a... '
■e; 22,00 activităţii de producţie ? — Lucrările contractate lective cooptăm, de fiecare tice (15—21 februarie), căr terală a patriei noastre, a
;,oo Mc- ţii ştiinţifice (22—28 fe rolului fiecărui om al mun două garnituri.
lctin de — ne-am adresat, şefului cu unităţi economice din dată, şi studenţi. La indi
on stop de lucrări, ing. Teodor judeţ abordează teme de caţia noastră, ei execută bruarie). cii, indiferent de naţiona
Iiepuţ, care răspunde de cercetare justificate de ce anumite lucrări, formîn- Cetăţenii satelor vor avea litate, în cadrul acestei
Actua- activitatea de producţie în rinţele economiei naţiona du-şi în acest fel deprin posibilitatea să se întîl- vaste opere iniţiate şi con
r "L, insti tut. le, orientate spre reducerea derile necesare pentru a- nească cu redactori ai edi duse de partid.
iaţu . •— Principalele grupe de importului, a consumului bordarea lucrărilor de cer
e muzi-
nscripţii produse realizate în ate de materii prime şi ener cetare. Cadrelor didactice n
Revolu- lierul de mieroproducţie gie, îmbunătăţirea unor le revine sarcina de a-i ur Festivalul „Căluşerul transilvănean
imircscu au fost corelate cu speci tehnologii de fabricaţie, mări şi coordona perma
în is- E NEVOIE DE ALTE
odernă ; ficul secţiilor de învăţă- creşterea durabilităţii în nent, pentru că altfel pot la cea de a X-a ediţie INVITAŢII ?
cal Ma- mînt din institut, avînd ca exploatare a utilajului me să apară erori, ca în cazul
Coordo- principali beneficiari, com talurgic — precizează prof. studenţilor loan Giura şi Simbătă şi duminică va a- tacole vor participa formaţii Cu prilejul încheierii
: Totul de căluşeri din Poplaca (ju
un Sn- binatul siderurgic, între dr. ing. Ioan llea, şeful ca loan Toncian care, fiind vea ioc la Brad şi Deva, Fes Concursului judeţean al
întrece- prinderea minieră Hune tedrei de metalurgie , din lăsaţi fără; control din par tivalul „Căluşerul transilvă deţul Sibiu), Şieu Odorhei şi gazetelor de perete şi sa
•M. Re- doara, I.V. Călan şi I.C.S.H. institut. tea noastră, s-au referit la nean“, ediţia a X-a, jubilia Budacu de Sus (judelui Bis- tirice, al epigramei şi ca
leltuieli- Activitatea productivă s-a unele lucrări de cercetare, ră; Astfel, publicul din Brad triţa-Năsăud), Boiu (judeţul
element — O mare parte a teme va avea prilejul să urmă Mureş), Rişnov (judeţul Bra ricaturii, pe anul 1978, la
reşterea desfăşurat în sectoarele e- lor contractate au fost o- furnizând date eronate, ca rească evoluţia unor echipe şov), Optaşi (judeţul Olt), Sala sporturilor din Deva
la Ex- laborare-turnare, produse norate şi predate benefi re, în condiţiile industria de căluşeri din Rişnov (jude Vinerea şi Sălişte (judeţul a fost organizată o reuşi
Deva ; laminate şi forjate, prelu- ciarului. Vă rugăm să vă le, nu pot fi realizate.
agazin : ţul Braşov), Şieu Odorhei şi Alba), Sinleşti şi Băteşti (ju tă expoziţie cu machetele \
aneitate •crări mecanice şi lăeătuşe- referiţi la cîteva dintre Deci, se. cere o mult mai Budacu de Sus (judeţul Bis- deţul Timiş), Beliu (judeţul şi materialele publicate la
nvaiclor rie, echipament electric şi ele. mare atenţie la felul în triţa-Năsăud), Boiu (judeţul Arad), Zăvoi (judeţul Caraş- gazetele de perete şi sa V
de sudură. Se poate spune — Da. Este vorba de cer care se apreciază eficienţa Mureş), precum şi a celor Severin) precum şi căluşeri tirice clasificate pe prime V
că produsele realizate de cetările pentru reducerea cercetărilor, care trebuie din Dealu Mare, Musariu, hunedoreni din Costeşti, Du- le locuri în etapele pre
Rapolt,
Boşorod,
păpiatră,
studenţi au un bun nivel de gaz metan la întreprin făcute numai de cadrele Clopoliva, Bucium, Orăştioa- Dineu Mare, Romos şi Orăş- mergătoare fazei judeţene,
ra de Jos, Romoşel şi Ardeu
calitativ, sînt apreciate. derea minieră Hunedoara, didactice. din judeţul nostru. tioara de Sus. înaintea fie finalizată la 30 decem I
— Ştim că valoarea pro prin prelucrarea minereu La Casa de cultură din cărui spectacol se va desfă brie. Pînă aici numai lu
>eş, se- duselor, realizate jn spăţi- rilor ankcritice, cercetări la L. L1CIJ Deva, în cadrul a două spec şura parada portului popular. cruri bune de semnalai.
Un pod După cum sc ştie însă V
iile I-II
IA : A- expoziţia a fost demonta I
Portret pe urmele materialelor publicate tă în urmă cu aproape 3
Lăsaţi săptămîni, organizaţiile de \
(Con- partid,, de sindicat şi ale \
DŞANI :
lui (U- CONDIŢII NORMALE DE FUNCŢIONARE U.T.C., colectivele de re
picălura dacţie ale gazetelor res \
mbrie) ; A POSTURILOR TELEFONICE I
(Repu- pective fiind invitate
el bles- să-şi ridice machetele şi 1
(Cultu- Direcţia judeţeană de poş forţează discurile...“ „Ziarul dosarele cu materiale. Ce V
Ultima tă şi telecomunicaţii, refe- „Drumul socialismului — se le mai multe au onorat
1 (Mun- rindu-se la nota „Telefoane spune în încheierea răspun
Aurul mute“, publicată în ziarul sului — a contribuit, prin această invitaţie. Există ă\
ile I-II nostru nr. 6 591 din 13 ianua articolele publicate, la crea însă şi unele organizaţii \
. : Obe- rie a.c., ne relatează : „Ofi rea unei opinii împotriva ce de partid, dc sindicat şi
; ANI- ale U.T.C. ca cele de la V
îul Hu- ciul municipal. P.T.T.R. Deva lor care mai încalcă normele
URT- depune eforturi mari pentru de conduită socială, degra- I.M.M.R. Simeria I.C.S.H., V
proscri- menţinerea în condiţii nor dind şi chiar distrugînd bu t
BRAD : male de funcţionare a pos nurile obşteşti. Am luat şi Spitalul Zam, Preparaţia V
roşie) ; turilor telefonice publice. vom lua în continuare mă Teliuc, din comunele sau
otul e- Multe clin acestea sc defec suri pentru remedierea ope satele Rapolt, Gheţari, V
(Mine- rativă a defecţiunilor de or Beriu, Sălciva şi altele
Avaria tează ca urmare a folosirii V
; hîrtie, lor necorespunzătoare de că din tehnic ce se ivesc în ale căror machete şi do
; GEOA- tre unii care brutalizează a- funcţionarea posturilor tele sare stau aruncate şi a- V
aătoarea paratele, smulg microrecep- fonice publice, pentru a sa cum într-unul din colţu V
Sas a de toarele folosesc în locul fi tisface în bune condiţiuni
C *-tă selor bucăţi -de metal, dopuri cerinţele cetăţenilor cu ast rile holului sălii de sport, i
opular); Hotelul-restaurant „Diana“ (lin Geoagiu-Băi împlineşte nu numai peisajul staţiunii, ci .şi supuse degradării.
lui Ro- do metal dc la diferite sticle, fel de prestaţii“. confortul oamenilor muncii veniţi aici la odihnă şi tratament, E nevoie de alte invir
: Podul
Micul taţii ?
„cinci“
MERIA ; Fîntîna din curtea fa fost de acord Alexandru s-a instaurat o atmosferă care, după ce consultă rîs de fraţii F., unii o E OMENESC?
ui (Mu- miliilor F. din satul G. — dar pe unde ?“. „Uite mult mai rece deeît apa cartea funduară, măsoară mai fac şi acum, dar : s
■cu îm- are o vechime respectabi cam pe aicea“ — a tra din fîntîna discordiei, in în lung şi-n lat terenul In după-amiaza zilei, de
; GHE- foarte mulţi au stat de
i nu se lă, fiind construită de ta sat pe pămînt cu un băţ tr-o iarnă geroasă. A avut din jurul celor două ca vorbă cu cei doi şi 10 ianuarie a.c., un con
(Munci- tăl celor doi fraţi F., Va- Vasile. „Nu — a ripostat loc un proces, dar solu se, stabileşte pe unde tre le-au spus : „Vedeţi-vă structor bolnav se prezin
sile şi Alexandru, încă Alexandru — pe mai în ţia lui nu l-a mulţumit buie plantat gardul. Ju de treabă, măi oameni, l i tă la cabinetul medical al
pe vremea cînd oamenii colo, că pe unde zici tu, pc unul din cei doi fraţi. decătoria dă o sentinţă, că rîde lumea de voi“. l.C.S. Hunedoara. De
maturi de azi, amîndoi geamul de la camera A urmat al doilea, tot cu Vasile face recurs, dar Au intervenit şi oficiali două zile căzuse la pat,
lucrători la o întreprin noastră mare o să fie în acelaşi rezultat. între Tribunalul judeţean i-1 tăţile comunei pentru a iar acum, în a treia zi,
dere minieră din zona curtea ta“. „Dar atunci timp fraţii şi mai ales so respinge. Alexandru face aplana conflictul. Toate venise la medicul între
Bradului, se jucau în ţă- fîntîna o să rămină în o- ţiile lor sc priveau cu un gard exact pe locul intervenţiile s-au lovit de I t prinderii sale. „Nu le
i din 31
rînă. grada voastră“. „N-are ni- ură grea, îşi azvîrleau cu- stabilit. Fîntîna rămîne încăpăţînarea celor doi, şi consult ! — l-a repezit
Acum, ce e drept e mai ales a fratelui mai medicul de serviciu. Chiar
19, 44, drept, fîntîna cu pricina mare care se ţine cu din dacă locuieşti în Hune
— este plasată în mijlo Fintina discordiei ţii de ceea ce şi-a pus în doara. Dacă lucrezi pe
cul fostei curţi bătrâneşti, gînd, el şi nevastă-sa, platforma siderurgică de
: 27, 21, la Călan, du-te la medic
deci cade pe la jumăta Iată deci cum o fîntî-
tea casei moştenite de cei nă cu . apă limpede şi la Călan !“ Rugăminţile o-
doi fraţi. De aici se naş mic, facem o poi'tiţă în în curtea lui, ceea ce "pe rece, o fîntînă care are ! ! mului bolnav au fost za
te toată povestea, care a gard să - puteţi lua şi voi Foileton Vasile îl scoate din pe darul de a astîmpăra se darnice. Medicul şi-a vă
început cu mai mulţi ani apă“. „Ba facem gardul peni, căci el, deşi are 2 tea, a devenit un măr al zut de treburile lui, iar
în urmă şi a ajuns de 3 pe unde zic eu“. „Ba pe fîntîni în ograda sa, una discordiei, un izvor de I i asistentele de... pr&jirea
pentru 1 ori (deocamdată) în faţa unde zic eu“. „Ba nu“, vinte grele şi nu de pu chiar în bucătărie (!) ţine neînţelegeri, un focar al cirnaţilor pentru gustare.
In gene- ţine ori vecinii asistau la certurilor între fraţi. As- Bolnavul refuzat se pre
1 schim- instanţei de judecată. De- „Ba da“ etc. „Atunci — cu tot dinadinsul să bea tîmpăraţi-vă, bre, oameni ! 1 zintă la urgenţă, la spi
ala pre- pănînd-o trebuie menţio a zis la un moment dat adevărate spectacole, ziua apă din puţul de dincolo buni, că vă rîde lumea ! talul din Hunedoara. Fi
mă de nat că, de mai multă vre Vasile— mergem la lege în amiaza mare sau în de gard. Aşa că ia un to
ninsoa- nocturnă, după cum a- P.S. Orice asemănare a ind in stare gravă este
slab la me Vasile, fratele mai să vină ea să stabilească por şi taie stîlpii gardu faptelor din povestea internat imediat la secţia
ticări lo- mare, i-a zis lui Alexan unde să punem gardul“. veau chef părţile... beli lui, ba îl ridică chiar a- noastră cu vreun caz si interne, unde rămîne 9
minimă dru : „Ca să nu ne vîrîm „Mergem“. gerante. Şi iată că Vasi supra fratelui său. Noroc
c minus cu băiatul lui Alexandru milar este pur întîmplă- zile, iar alte 7 în conce
îua, ma- nasul unuţ j-, gospodăria . De la acea dată — mai le deschide al 3-lea pro toare. diu medical. Omeneşte s-a
6 gradé. celuilalt, bai să facem un veche, cum spuneam — ces. Alexandru cheamă care a intervenit. Oame i ! procedat la cabinetul me
neaţa şl gard“. „Să facem — a între cele două familii F. la faţa locului un expert nii din sat au rîs ce au TR. BONDOR I * dical al I.C.S.H. ?
I
