Page 33 - Drumul_socialismului_1979_02
P. 33
ANUL X X X I
NB. 6 Ol l
VINERI,
9 FEBRUARIE
I!)7!)
4 pagini — 30 bani
AUTOCOWDUCEREA MUNCITOREASCĂ ÎN flCŢfUE
Activitate intensă şi responsabilă pentru
dezvoltarea bazei de minerale utile şi punerea
ancheta * n ce direcţii acţionaţi pentru lor operativă în circuitul economiei naţionale
*»
NOASTRĂ^ realizarea ritmică a planului?
La clu-bul sindicatelor ale P.C.R., programul de plan pe primii trei ani ai precum şi majoritate:! par
din Gurabarza a avut loc dezvoltare rapidă, multila actualului cincinal. De ase ticipanţilor la d’/.baieri au
ieri adunarea reprezentan terală a patriei socialiste. menea, întreprinderea s-a subliniat ou justeţe. în ba
li vor da uni mm mult ţilor oamenilor muncii de la Urmare a unei activităţi “ " încadrat în costurile de za unor argumente convin
întreprinderea minieră Bar susţinute, dinamice în aba producţie, înregistrînd chiar gătoare, concrete, că re
MAI EFICiEKT WAIPIOB za — for ¡n/stituţionalizat taje, a organizării şi con economii dc peste 400 000 zultatele puteau fi mai bu
autocondueere
muncito
de
ne dacă toate raioanele şi
ducerii permanente şi com
lei în anul 1978. Rezultate
rească, de manifestare ple petente a muncii din par bune au fost obţinute şi în sectoarele îşi realizau ritmic
nară a democraţiei noastre tea organizaţiilor dc partid, activitatea de investiţii, planul la producţia fizică
Convorbire cu tovarăşul ing. GHEORGHE PAVEL,
directorul Uzinei nr. 1 U.C.C. din C. S. Hunedoara socialiste. Intr-un climat colectivele do mineri din prin executarea unui im şi la productivitatea mun
de înaltă responsabilitate Ţara Zarandiilui au obţi portant volum dc lucrări cii, dacă se acţiona mai e-
şi autoexigenţă revoluţio nut rezultate remarcabile geologice şi de deschideri nergic pentru folosirea in
— Siderurgiştii ltunedo- — Ştim că şi Ia dumnea nară, adunarea a constituit în anul 1978. Ei au depăşit miniere, ca şi în compar tegrală a capacităţilor de
reni au încheiat anul 1978 voastră s-a acţionai din cadrul unei analize temei planul producţiei globale timentul de realizare a u- producţie, respectarea la
cu un bilanţ valoros. Care timp pentru crearea unor nice şi concrete a activită cu 25,4 milioane lei, al pro nor utilaje miniere şi în toate locurile de muncă şi
este contribuţia colectivu condiţii corespunzătoare ţii desfăşurate dc colecti de către întregul personal
lui de la Uzina nr. 1 la a- producţiei din cei de-al vul I.M. Barza în anul a disciplinei tehnologice şi
cest bilanţ ? patrulea an al cincinalu 1978, al rezultatelor obţi Adunarea generală a oamenilor de producţie, dacă se acor
— Străduindu-se să-.şi a- lui. Consideraţi că pregă nute şi, în acelaşi timp. de da o mai bună asistenţă
dapteze întreaga activitate tirile făcute dau re/.ullalul angajare fermă, unanimă muncii de la I. M. Barza tehnică pe toate s: 'limburi
Cerinţelor esenţiale ale nou scontat ? în vederea îndeplinirii ne le.
lui mecanism economico-fi- — Răspunsul este afirma abătute, exemplare, a sar Apreciind aportul raio
nanciar, lucrătorii din secţii tiv, deşi mai avem de pus la cinilor de' plan din acest
le uzinei noastre au pus ac punct unele lucruri. Intrucit al 4-lea an al cincinalului ducţiei marfă cu aproape acela al preparării mine nului Valea Morii la re
cent pe creşterea productivi planul producţiei fizice creş 20 milioane lei, realizînd reurilor. zultatele bune obţinu'.e de
tăţii muncii, producţiei fizi te simţitor în acest an. mai revoluţiei tehnico-ştiinţifice. I.M. Barza în anul 1978 —
ce, pe reducerea cheltuieli ales la cocs, încă din trimes La lucrările adunării au înseninate cantităţi de pro Sînt realizări deosebite, pentru care colectivul de
lor cu care se realizează a- trul IV 1978 ne-am preocupat participat tovarăşii : Vasile duse fizice peste sarcinile pe care minerii de ia Bar aici a fost declarat fruntaş
ceasta. In acest mod, planul de rezolvarea unor proble Patilineţ, membru supleant de plan, obţinute în exclu za le repetă şi le amplifi pe întreprindere — pre
anual la cocs a fost depăşit me hotăritoare. In mod deo al Comitetului Politic sivitate pe seama creşterii că an de an, situindu-se ocupările perseverente în
cu aproape 31 000 tone, iar sebit am pregătit temeinic Executiv al C.C. al P.C.R., productivităţii muncii, ca frecvent în ritului unităţi direcţia aplicării in pro
valoarea produselor chimice graficele ciclice de lucru, am ministrul minelor, petrolu re a marcat un spor faţă lor economice fruntaşe din
şi de distilare livrate in plus întreprins o seamă de mă ele pian de 5,8 la sută. In judeţ şi pe ministerul de ducţie a unor meted • de
se ridică la peste 12 milioa suri in domeniul reparării u- lui şi geologici, Teodor muncă moderne, dc înaltă
ne lei. Productivitatea mun tilajelor de bază ce deser Haş, prim-secretar al Co acelaşi timp, eforturile au resort. La obţinerea lor productivitate, a întăririi
1
cii a fost depăşită cu 59 000 vesc bateriile do cocs, creind mitetului judeţean Hune fost orientate spre încadra şi-au adifs contribuţii , du ordinii şi disciplinei si fo
lei pe fiecare lucrător, iar doara al P.C.R., Loghin rea în noii indicatori ec-o- pă cum a relevat darea losirii raţionale a utilaje
prin efort propriu s-au înre posibilităţi practice dc utili Dineş, prim-secretar al nomico-financiari. cu ac de seamă, majoritatea co lor şi instalaţiilor, ni a. istm l
gistrat economii la preţul de zare la capacitate a cuptoa Comitetului orăşenesc de cent pe îndeplinirea pro lectivelor raioanelor, sec principal Dorin Buliga a a-
cost în valoare de 4,2 milioa relor. Avind în vedere gra partid Brad. ducţiei fizice şi a produc toarelor. secţiilor şi atelie
ne lei. obţinute îndeosebi dul de pregătire dc caro a- ţiei nete, în concordanţă relor, toţi oamenii muncii dus în discuţie şi unele
prin recuperarea de produse minteam, cit şi modul pro Darea de seamă prezen cu reducerea cheltuielilor greutăţi şi neajunsuri, con-
chimice, reducerea cheltuieli miţător în care am demarat tată, ca şi participanţii la de producţie, a celor mate din întreprindere, avindu-i siderînd că minerii de la
în anul 1979 — în primele
lor de regie şi a consumu două decade şi jumătate ale dezbateri au subliniat cu întotdeauna in frunte pe acest raion sînt în măsură
cei mai destoinici dintre ei
lui de energie şi combusti lui ianuarie, planul a fost îndreptăţită mînd-ric că riale în. special şi a redu să le înlăture noînlîrziat,
bil. La acest capitol am a- depăşit cu aproape 1 500 tone anul economic 1978 a fost cerii continue a consumu — pe comunişti. să obţină rezultate supe
vut însă şi unele neîmpliniri. fructuos pentru minerii de rilor specifice. Concretiza Rezultatele bune obţinu rioare in acest an. Ca ar
Deşi prin eforturile depuse de cocs — colectivul nostru la Barza, preocupările şi rea strădaniilor în această te nu au condus însă la gument, în numele colecti
este puternic mobilizat pen
am reuşit să reducem consu tru a asigura ritmicitatea eforturile lor în producţie direcţie rezidă în depăşirea a fi tom u iţ u m i re, di mpotri vă vului raionului, a adresat
mul de materie primă cu 6.42 producţiei, mai ales în aceas înscriindu-se organic în ho- producţiei fizice la majo i-au mobilizat pe oameni o vibranta chemare la în
kg pe lona de cocs produsă, tă perioadă, cînd are de în tărîrea întregii naţiuni de ritatea sortimentelor şi ob la activitate mai energică, trecere către toate raioane
valoarea materiei a fost de- fruntat greutăţile impuse de a obţine rezultate deosebi ţinerea unei producţii nete mai fructuoasă, conştienţi le din cadrul întreprinde
păşilă, prin utilizarea in re te în activitatea de pro suplimentare de 9,4 milioa că mai sînt greutăţi şi ne
ţetă a unor cărbuni din im Convorbire consemnată de rii, avind"la bază sarcini
port. ca urmare a nerespec- S. IONESCU ducţie, de a materializa ne lei, în depăşirea consi ajunsuri, că au datoria de deosebit de mobilizatoare.
tării contractelor la livrări pas cu pas prevederile ce derabilă a angajamentelor a le învinge, de a lucra
de către furnizorii noştri in lui de al Xl-iea Congres asumate pe anul . 1978, pre mai bine, mai eficient.
terni. (Continuare în pag. a 2-a) şi Conferinţei Naţionale cum şi a prevederilor de Chiar darea de seamă, fContinuare in pag. a 2-a|
Impartante succese în dezvoltarea ecenomico-socială a tării Orgile adincul ui
TT
ENERGIE ELECTRICA MAŞINI,UTILAJE Şl INSTALAŢII însemnări de scriitor
TEHNOLOGICE
Maşinile şi utilajele aclin-
PENTRU INDUSTRIE calui. aceste inimi de metal rie „face parte dintre acele
profesiuni care vor dăinui ci
ce nu se opresc niciodată, tit cit vor fi maşinile“, şi că
. m rup milenara linişte a pămân ei sînt aceia care „îşi spun
> 148,2 tului intr-o sumzuială conti părerea la faţa locului“, unde
nuă. solemnă şi fecundă. Şi anume, in care abataj, se in-
astfel, spatiile dătătoare de introcluce mai iutii mecani
avuţii se umplu de rezonan zarea. Inginerul şef mecanic
ta ciudate, de o muzică ase Dumitru Bivolarii, nu pare
mănătoare celei interpretate surprins de greutăţile intim-
Vie veritabile orgi. Orgile a- piuate : „Duca am fi începă
d'mcului nu sînt altceva de tori, ar trebui să luptăm mai
cât maşinile şi utilajele care iutii cu scepticismul unor
laie „bogăţia neagră“ din i- oameni, cu condiţiile adincu-
nirnu pămintului şi o scot la lui, or noi am montat cea
lumină. In jurul lor, cople mai lungă bandă de trans
şiţi de mărefia pe care Ie-o port (3 km) clin Vale şi dis
dă grija şi răspunderea pen punem de 4 combine de îna
JL tru buna lor funcţionare, me intare in steril şi cărbune.
seriaşii, bărba(ii în salopete
1975 1978 blamării, ne apar ca autori Deci nu mai sfntem novici.
ai unei îndeletniciri de în Greul nu constă in montare,
ci in felul cum vom 'întreţi
noire a mineritului, de uşu ne aceste maşini, cum le
rare a efortului omului.
r STAGIUNE PERMANENTA „CĂRBUNELE — UN EFORT DEOSEBIT Cine îi cunoaşte pe maiş DUMITRU DEM IONAŞCU
CU TEATRUL DE PĂPUŞI BHToF/1 AURUL MINERULUI- Unitatea nr. 22 a grupului trii electromecanici loan Popa
şi luliu Ulrich de la hivezeni
Teafrul de păpuşi „Sflrlcn- Sub acest generic, pionierii de cantine C.S. Hunedoara, o să afle că şi această mese- (Continuare în pag. a 3-a)
ză“ al Casei de cultură din clasei a IlI-u C de la Şcoala condusă de comunista Măria
mMw plan de la începutul anului
Hunedoara, şl-a deschis s(a- generală nr. 4 Petroşani au Brieiu, a depăşit sarcina de
Kluuea permanentă cu piese organizat o vizită la muzeul cu peste .35 00« lei, realizările
le „Căsuţa din pădure“ .şi in fiecare duminică, de la mineritului din oraş. Mărtu fiind la producţia proprie.
..Un bob de mazăre cu bu riile fotografice, facsimilele, Au o contribuţie deosebită la IX IXTKKIOKUL ZIAKULUI :
cluc“. Deschiderea stagiunii ora 10,00, Ja Casa de cultură explicaţiile date au făcut din acest succes Virgini* Iorda-
a prilejuit două spectacole din Hunedoara, teatrul de vizita copiilor la muzeu o ehe, Viorica Dăvincă, Sabina • O întrebare pe adresa • Un program bogat si
deosebit de reuşite, la care păpuşi „Sfidează“ va oferi autentică şi lecţie despre tre şi Hodor, Eugenia Ros şi alţii. conducerii C.A.l*. Gura- concret pentru imbună-
cutul
muncii
prezentul
au participat peste 15011 de celor mici (şi celor mari) vieţii minerilor din Valea De notat că Ia această uni ''uda lăţirea ocrotirii sănălă-
introdus
servirea
şi
tate
s-a
preşcolari şi şcolari. Aşadar, spectacole îndrăgite. Jiului. de ceaiuri medicinale. • Luna cărţii la sale Iii populaţiei