Page 34 - Drumul_socialismului_1979_02
P. 34
Pag. o DRUMUL SOCIALISMULUI N
■
intensă şi responsabilă pentru dezvoltarea bazei de minerale
i punerea lor operativă in circuitul economiei naţionale 9,00 Tele;
10.00 Tclc<
re)
(Urmare din pag. 1) Răspunzînd ferm şi an- lui Hunedoara, implicit ale din minereurile sărace în linia înfăptuirii hotărârilor cii şi ocrotirea sănătăţii 11,53 Core
gajant -chemărilor la între harnicilor mineri de la conţinut, să punem la dis Congresului al Xl-lea şi personalului muncitor. (cni
In acelaşi spirit de mul cere adresate, şeful de e- Barza, ceea ce atestă serio poziţia economiei naţiona Conferinţei Naţionale ale In încheiere, tovarăşul 17.00 Tcle>
17.05 Emis
ţumire pentru realizările chipă Pavel Jigărean, de zitatea, pasiunea şi abne le cantităţi sporite de ¡mi partidului, a prevederilor Teodor Haş şi-a exprimat
maní
înregistrate în 1978, de a- la sectorul III Musariu, in gaţia în muncă ale acestui nerale utile, reducînd ast şi sarcinilor suplimentare încrederea că tot ce s-a 19.00 ltC7.it
naliză exigentă a neajunsu ginerul Teodor Ursoi, şeful colectiv. Trebuie avut însă fel importurile, efortul va din actualul cincinal. Dacă discutat şi s-a hotărât în
rilor şi de angajare la ob sectorului Valea Arsului, în vedere că în activitatea lutar al statului. toate colectivele ar fi ac adunarea generală a oame 19.05 La \
ţinerea unor noi şi însem tehnicianul Dan Murzacu, dumneavoastră s-au mai Vorbitorul a recomandat ţionat în acest mod, dacă nilor muncii, sarcinile pe p enfl
nate succese a vorbit şi in de la sectorul Brădişor, manifestat lipsuri şi ne ca toate cadrele tehnico-iri- nu s-ar fi înregistrat ne- anul 1979, angajamentele auto
ginerul Nicolae Dineş, şeful ca şi inginerul Keill Ott- ajunsuri. Este cazul să vă ginereşti să se implice mai realizări în unele ramuri colectivului de la I.M. Bar 19,20 1001 i
19,30 Telej
sectorului III Musariu — mar, directorul adjunct teh gîndiţi că nu aţi realizat mult în activitatea practi industriale, rezultatele ar fi za vor fi realizate, cu spri 19,50 ,,Cim
sector fruntaş în întrecerea nic cu dezvoltarea al în planul fizic la unele sor că, efectivă din subteran fost mult mai bune, jude jinul organizaţiei de partid, tundo
socialistă pe anul trecut. treprinderii, au reafirmat timente, că nu aţi îndepli — aşa cum a indicat secre ţul Hunedoara s-ar fi si de sindicat şi U.T.C., a
„Conştienţi că economia forţa de mobilizare şi de nit productivitatea fizică a tarul general al partidu tuat pe un loc şi mai de consiliului oamenilor mun 20,10 Film
naţională are nevoie de acţiune a puternicului co muncii şi că aţi depăşit u- lui, tovarăşul Nicolae frunte în întrecerea socia cii, în condiţii mai bune re p<
produsele muncii noastre lectiv al I.M. Barza, hotă nele consumuri materiale. Ceauşescu — să ajute con listă pe ţară. decît anul trecut, că ma TV.
— a spus vorbitorul — rârea de a duce la împli în continuare vorbitorul rile evenimente pe care se iliour
chemăm la întrecere pe a- nire toate sarcinile ce le a relevat seriozitatea şi pregăteşte să le întâmpine 21,33 Revis
cest an colectivele tuturor revin, asigurînd economiei DIN ANGAJAMENTELE MINERILOR răspunderea deosebită cu întregul nostru popor — a TV
sectoarelor miniere ale în naţionale cantităţi sporite care reprezentanţii oameni 35-a aniversare a eliberării 22,15 Teleji
treprinderii, angajîndu-ne de rezerve minerale utile DE LA I.M. BARZA PE ANUL 1979 lor muncii de la I.M. Bar patriei şi Congresul al
să realizăm suplimentar şi în condiţii de eficienţă za au analizat rezultatele Xll-lea, al partidului —
sarcinilor de plan 2 000 to ridicată, subliniind însă • Depăşirea producţiei nete cu 2 milioane lei obţinute, neajunsurile care vor fi cinstite cu succese
ne de minereu şi 3 ltg de lipsa unor materiale — • Depăşirea producţiei globale cu 8 milioane Iei s-au manifestat, precum şi deosebite în producţie.
metal, să sporim cu 2 la precum e lemnul de susţi • Depăşirea producţiei marfă cu 6,4 milioane lei hotărîrea unanimă ca în a- într-o atmosferă de pu
sută faţă de plan produc nere — şi a unor piese de nul 1979, greutăţile şi lipsu ternică însufleţire şi anga
tivitatea muncii, îndeosebi schimb, ca şi necesitatea îm • Realizarea suplimentară faţă de plan a unor pro rile să fie operativ înlătura jare muncitorească, partici BUCURE
prin utilizarea unor meto bunătăţirii calităţii maşini duse ncmetalifere şi lucrări de atelier în valoare te iar împlinirile acestui panţii la adunare au a- dioprogran
de de exploatare de înalt lor, utilajelor şi instalaţi de 2,5 milioane lei harnic colectiv de mineri dresat o telegramă C.C. Radiojurna
presei ; 8,1
randament, să reducem ilor din dotare. • Obţinerea unui spor al productivităţii muncii va să fie cît mai mari. Pla al P.C.R., tovarăşului diilor ; 9
considerabil consumul de Luînd cuvîntul în cadrul loric de 500 lei pe persoană încadrată nul pe acest an este mobi NICOLAE CEAUŞESCU, în ştiri ; 9,05
materiale, să ne încadrăm adunării, tovarăşul Vasile lizator, dar posibil de rea care se spune, printre alte eultătoriloi
în toţi indicatorii econo Patilineţ a adresat mineri • Reducerea costurilor de producţie cu 500 000 lei, lizat. Este necesar însă să le : ştiri ; 10,05
mici şi de eficienţă“. lor de la Barza, din partea din care a celor materiale cu 300 000 lei. se dea o mai mare atenţie 10,30 Ştiinţ
Mulţi participanţi la dez conducerii partidului, per generalizării experienţei Ţinînd cont de preţioa Moment f<
rian ; 11,00
bateri, între care minerul sonal a tovarăşului Nicolae pozitive, astfel ca aceasta sele indicaţii date de dum 11,20 Avan
.şef de echipă Anghel •Ceauşescu, felicitări pentru Trebuie să recunoaştem cret formaţiile de mineri, să devină bun al tuturor neavoastră, mult stimate tv. ; 12,00
Oprean, de la sectorul Mu rezultatele bune obţinute tovarăşi că posibilităţile sporind astfel rodnicia formaţiilor, raioanelor şi tovarăşe secretar general, 12,05 Din c
sariu 1, tehnicianul minier în anul 1978 şi tradiţiona colectivului dumneavoastră muncii, iar în activitatea sectoarelor miniere, să se privind gospodărirea cu Iui nostru
Nicolae Baba, de la sec lul „Noroc bun“. sînt mai mari, dar trebuie de cercetare şi proiectare acorde o grijă deosebită mai mare eficienţă a mij 1? 3 ; 15,(
16,00 Radio
torul de investiţii, electri Apreciind activitatea fruc să spunem şi faptul că în geologică să se aleagă va organizării mai bune a loacelor materiale şi finan ordonate <
cianul Ioan Irimie, de la tuoasă desfăşurată şi rezul domeniul exploatării mine riantele cele mai puţin cos producţiei şi a muncii, să ciare puse Ia dispozi Izvor de
sectorul de transport sub tatele obţinute, nivelul reurilor complexe sîntem tisitoare. se ia măsuri mai energice ţia unităţii, colectivul de Buletin de
teran şi tehnicianul minier înalt de gîndire şi dăruire mult rămaşi în urmă în Asigurînd colectivul I.M. pentru sporirea productivi muncă al întreprinderii tru patrie
Florea Tudoran, de la sec privinţa mecanizării lucră Barza de sprijinul perma tăţii muncii, reducerea noastre se angajează ca rii ; 20,00
cint, să do
torul Musariu II s-au re revoluţionară al minerilor rilor şi a modernizării nent al Ministerului Mine cheltuielilor materiale şi prin aplicarea consecventă cheta ecou-
ferit la stilul de muncă brădeni, vorbitorul a rele fluxurilor tehnologice, atît lor, Petrolului şi Geologiei, dobîndirea de economii în a principiului autoconduce- denţe sonoj
deschis, principial şi res vat că succesele înregistra în procesul de extracţie, tovarăşul Vasile Patilineţ, semnate. rii şi autogestiunii munci tr-o oră ;
ponsabil al organului co te în anul 1978 — superioa cît şi în acela de prelucra- şi-a exprimat încrederea Primul secretar al Comi toreşti, să ne mobilizăm stop muzit
lectiv de conducere al în re rezultatelor multor co re a minereurilor. In aces că minerii din Apuseni se tetului judeţean de partid toate forţele pentru reali
treprinderii, la sprijinul lective din cadrul judeţu te direcţii este necesar să vor mobiliza şi în conti s-a referit apoi la grija zarea suplimentară în anul TIMIŞOA1
permanent şi consistent a- lui Hunedoara şi al Minis acţioneze mai stăruitor ca nuare şi vor obţine noi şi deosebită ce o poartă con 1979 a 8 milioane Iei Ia lilatea radii
azi; 18,15 ,
cordatrminerilor de la Bar terului Minelor, Petrolului drele tehnico-inginereşti, să importante succese în mun ducerea partidului, perso producţia globală, 6,4 mi — muzică
za de către Comitetul ju şi Geologiei — se înscriu desfăşoare o muncă dina că în acest an, în întregul nal tovarăşul Nicolae lioane lei la producţia mar un fagure
deţean de partid, de cen în efortul întregului nostru mică şi responsabilă atît în cincinal, cinstind cum se Ceauşescu, pentru îmbună fă şi 2 milioane lei la pro misiune de
literară : n
trala şi ministerul de re popor pentru îndeplinirea domeniul cercetării geolo cuvine marile evenimente tăţirea condiţiilor de mun ducţia netă. Vom valorifica Munteanu;
sort, care au condus la ob exemplară a prevederilor gice şi al perfecţionării din viaţa poporului nostru că şi de viaţă ale mineri superior substanţele utile furile din
ţinerea rezultatelor bune Congresului al Xl-lea şi tehnologiilor în minerit, al pe care le vom sărbători lor. în acest sens, vorbito conţinute în minereurile chinez; 19,Oi
social-politi
unanim apreciate în cadrul Conferinţei Naţionale ale conceperii unor maşini în acest an. rul a cerut consiliului oa neferoase, inclusiv în mi de partid
adunării. In acelaşi timp, partidului, de edificare şi instalaţii de înalt ran A luat, de asemenea, cu menilor muncii să aibă în nereurile sărace şi vom fiecărui t
participanţii la dezbateri dament, adecvate condiţi vîntul tovarăşul Teodor atenţia sa în mai mare mă creşte productivitatea fizică „Cinste voi
s-au angajat, în numele multilaterală a patriei so ilor mineralogice din zonă Haş. Apreciind rezultatele sură soluţionarea, împreu a muncii cu 7 Ia sută fa — cintece d
20,00 Viaţa
colectivelor de muncă 'în cialiste. In recentul Comu şi cu înaltă eficienţă eco bune obţinute de colectivul nă cu întregul colectiv, a ţă de realizările anului
care lucrează, să-şi îmbu nicat cu privire la dezvol nomică. Totodată, se impu I.M. Barza, vorbitorul a a- problemelor privind con 1978, îndeosebi prin extin
nătăţească activitatea, să-şi tarea economico-socială a ne să găsim cele mai cores rătat că acestea se inte strucţia de locuinţe, califi derea mecanizării şi a me ey «ţgsa
onoreze exemplar sarcinile patriei pe anul 1978 — a punzătoare soluţii şi meto grează organic în succesele carea şi încadrarea în todelor de exploatare de
de plan şi angajamentele spus în continuare vorbi de de valorificare supe de seamă obţinute de oa muncă a unor cadre de mi mare productivitate şi prin LCM
asumate în întrecerea so torul — sînt reflectate, de rioară a tuturor materiilor menii muncii din judeţul neri tineri, asigurarea con consumuri reduse de mate
cialistă. ~ sigur. şi rezultatele judeţu prime din minereuri, chiar Hunedoara în anul 1978, pe diţiilor de protecţia mun riale.
DEVA : T
bal (Patria)
insulă (Ari
HA : Casca
Cocsarii vor da un sprijin mult Hoţul de
Aventurile
(Constructoi
ŞANI : Ceh
mai eficient fumalistdor Marisol (Ut
9 specială (7
vanşa (Kc
PENI : Je:
(Urmare din pag. 1) — Dată fiind importanţa junglei (Cu.
pe care o prezintă calita seriile I-Il
tea cocsului pentru colecti VULCAN :
condiţiile atmosferice aspre. oameni (Mi
Dovada hotăririi în muncă o vul dumneavoastră şi în e- NEA : Pi-
dă faptul că, chiar în ase gală măsură, am spune, noului (Min
menea condiţii dificile, colec pentru furnalişti, ce aţi în In privinţa realizării e- au urmărit realizarea mon băneşti ale unităţii. Chiar torii din acest sector. In LA : Din
tivul s-a angajat să realizeze treprins în acest sens şi ce fectivelor de animale pla telor, gestaţiilor şi a fătă- (Muncitoresi T
Ecaterina
peste planul anual minimum anume mai aveţi în vede nificate pe anul 1978, coo şi pentru acest an s-a pre condiţiile cînd şi prezenţa citoresc); U
5 000 tone de cocs. re ? rilor la specia bovine. Dar, văzut realizarea efectivu şefului de fermă în secto carul (7
— Practic, în prezent şi perativa agricolă de pro trebuie să mai amintim că lui matcă tot pe seama rul pe care trebuie să-l K1ÎAD : In
— Cu toate greutăţile pe
(Steaua
în perspectiva acestui an care le-am avut in aprovi ducţie din Gurasada a în nici la ovine nu s-a obţi cumpărării de juninci sau conducă este doar formală, Cintarea roşi
Rc
pe ce anume se pune ac zionare şi în ce priveşte ca registrat depăşiri la speci nut numărul de produşi vaci cu lapte. iar creşterea animalelor blestemat tr
cent pentru îndeplinirea litatea unor cărbuni livraţi, ile de bovine şi ovine. La planificaţi; faţă de 400 ca Era pe deplin posibil ea este încredinţată la nume tria) ; Penii
ritmică a planului ? în anul trecut rezistenţa coc unul din indicatorii prin pete s-au realizat numai în anul trecut efectivul de roase loturi unor oameni t-iile I-II (F
GIU-BAl :
— Un moment important sului produs a permis o cipali ai fermei zootehnice, 367 miei. Neajunsurile ca bovine să fie realizat in din afara cooperativei a- buzni (Cast
pentru activitatea noastră funcţionare accesibilă a fur respectiv la. producţia de re s-au manifestat în con tegral din prăsilă proprie HAŢEG : A'
l-au constituit adunările ge nalelor, indicele de uniformi lapte marfă, unitatea nu ducerea activităţii fermei dacă exista o preocupare gricole, nu mai poate mira BRAZI : Pi;
nerale ale oamenilor mun tate a acesteia fiind de peste şi-a onorat însă sarcinile zootehnice sînt evidenţiate deosebită pentru reducerea pe nimeni faptul că poten Gustul şi c
cii pe secţii, care au pus în 0,96. Ne străduim să conju ce i-au revenit cu peste ţialul de care dispune uni (Casa de ci
ale
munci
evidenţă noi rezerve interne găm eforturile noastre cu ale 7 000 litri, ceea ce afectea tatea nu este nici pe de Iunie) ; SIR
şi au dirccţionat intervenţii iurnaliştilor, pentru realiza ză negativ şi situaţia fi parte valorificat. poliţistul, 1;
le noastre. Intrucît am întîm- rea marilor sarcini din do nanciară a cooperativei a- Adunarea generală a coo leşul) ; H
pinat chiar de la începutul meniul sporirii producţiei de 0 întrebare pe adresa conducerii Mackcnna (
anului greutăţi în aprovizio metal. Ca atare, insistăm mai gricole. Se pune fireşte în peratorilor, care a dezbă LIUC : Cîm
nare (stocul do siguranţă mult pe îmbunătăţirea reţe trebarea : cărui fapt se tut activitatea econoinico-fi- (Minerul) ;
Niolv
cholas
pentru cărbune din import telor do lucru. In acest scop datoreşte această restan C. A. P. Gurasada nanciară pe anul 1978 şi resc).
fiind asigurat numai în pro uzina noastră va beneficia ţă ? a aprobat indicatorii de plan
porţie de 50 la sulă), am tre de un videoterminal de la După cum bine se ştie, pe anul 1979, a aprofundat
cut la înfăptuirea unui pro calculatorul centrului de cal producţia totală şi marfă ay»*32aE®
gram de urmărire operativă cul, care va fi folosit la op de lapte este nemijlocit de menţinerea în efectiv, pierderilor prin mortali cauzele neajunsurilor exis
tente în sectorul zootehnic
a formării stocurilor necesa timizarea reţetelor. Pe de condiţionată de asigurarea în cursul anului trecut, a tăţi şi sacrificări neecono I^REi
re de materii prime şi mate altă parte, pe lingă dotările unei natalităţi ridicate la peste 100 vaci infecunde. mice, care s-au ridicat la şi a adoptat hotărâri chib
riale auxiliare, concomitent prevăzute la laborator, în a- zuite, gospodăreşti pentru ca
cu urmărirea riguroasă a ‘cest an va începe şi o im vacile cu lapte. Orv tocmai în loc să pună accentul 39 gspete, din care 18 ca aportul fermei zootehnice la Timpul j
modului de recepţie, gestio portantă lucrare de Investiţii în aceasta privinţă au e- pe sporirea efectivelor din pete lincret taurin. redresarea cooperativei a- 9 februarie :
nare şi consumare a cărbu care va conduce la îmbună xistat serioase deficienţe prăsilă, proprie, în prac Rezultatele economice gricole să se ridice la ni călzire, cu •
nilor, pentru evitarea orică care, printr-o preocupare nesatisfăcătoare înregistra velul cerinţelor şi al posi noros. Vor
rei risipe. Aceeaşi atenţie tăţirea dozării şarjelor prin tica muncii conducerii te de ferma zootehnică îşi cale. Vîntul
o acordăm in permanenţă automatizarea procesului cu perseverentă şi responsabi C.A.P., a fermei zootehnice găsesc' explicaţia şi în sti bilităţilor existente. Fireş derat, cu ir
50—60 km/oi
modului de funcţionare a u- benzi dozatoare. Avem în ve lă din partea conducerii s-a înrădăcinat metoda de lul- de muncă defectuos al te, la rândul lor, comitetul sudul Î3anat
dere, de asemenea, îmbună
tilajelor şi instalaţiilor — în C.A.P. puteau fi înlăturate. a apela cu multă uşurinţă comunal de partid şi con ful estic. T*
vederea depistării uzurilor; tăţirea operaţiunii de măcl- Faptul că prevederile nu la credite de la stat pentru consiliului de conduce siliul popular comunal, au nimă între
premature sj asigurării Unor harc a cărbunelui prin mo s-au îndeplinit nici, în pro re al C.A.P. Astfel, fos temperatura
5 şi 10 grat
intervenţii oportune — repa dificări pe fluxul tehnologic porţie de 75 ,ia sută (din cumpărări de animale. An tul preşedinte al uni datoria să acţioneze ener
raţiilor capitale ce vor fi fă I şi înfăptuirea altor măsuri, 210 viţei S-au obţinut nu de an s-au cumpărat cîte tăţii Octavian Nicula, in gic pentru ca sarcinile ce La munte
cute la unele eoncasoare, va însoţite de controlul exigent mai 153) ridică unele sem 10-20 sau chiar mai multe ginerul şef Mircea Savo- revin comunei din progra chisă eu cer
goane de stins cocs şi ciururi al calităţii cocsului pc faze ne de întrebare în legătură bovine, unele dintre aces nea şi contabilul şef Ioan mul de dezvoltare a zooteh cădea ninso
cu discuri. Prin pregătirea e- de fabricaţie, ceea ce 110 va tea avînd un potenţial scă Istcr au considerat că răs tul va sufla
re,
viscolind
xigentă a reparaţiilor la uti ajuta să ,dăm iurnaliştilor un cu organizarea reproduc zut, ceea ce a influenţat punderea pentru activitatea niei să fie îndeplinite ire pada.
laje, intenţionăm să reducem sprijin mult mai eficient, ţiei, cu modul cum specia proşabil.
durata acestora cu cca 10 la prin livrarea unui cocs de liştii din unitate şi de la negativ soarta producţiei din zootehnie o poartă
Bulă. calitate. circumscripţia veterinară animaliere şi a veniturilor doar şeful fermei şi lucră N. TÎRCOB